BusinessMagazin

Tag: deficit bugetar

  • Roma riscă să intre în FALIMENT, după ce executivul a retras din Parlament un proiect de sprijin financiar

     Retragerea decretului reprezintă un eşec pentru premierul Matteo Renzi în chiar prima sa zi în fruntea guvernului, potrivit Wall Street Journal. Pregătirea unui nou decret, care să aibă şanse să fie adoptat, îl va costa pe Renzi timp şi capital politic, de care ar fi avut nevoie pentru promovarea unor reforme ample vizând piaţa muncii şi sistemul electoral.

    Administraţia capitalei are acum de făcut alegeri dure – precum tăirea unor servicii publice, creşterea taxelor sau întârzierea plăţilor către furnizori – pentru a câştiga timp necesar să găsească noi modalităţi de acoperire a deficitului bugetar.

    Dacă nu reuşeşte, Roma ar putea fi plasată sub controlul unui administrator special, care ar avea ca sarcină vânzarea de active, precum companiile de utilităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvern: România îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro. Ţinta EURO – 2019

     “România îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro: rata inflaţiei, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitate curs de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB. Suntem în grafic în ceea ce priveşte creşterea convergenţei reale. Ţinta EURO – 2019”, se arată în prezentarea Guvernului privind “Rezultatele economice în anul 2013 – Ţintele pentru 2014-2015”.

    La sfârşitul anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat că obiectivele simbolice ale României trebuie corelate cu date simbolice, astfel că anul 2018, când se împlineşte centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea României la moneda euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficit bugetar de 2,5% la finele anului. Veniturile şi cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB

     “Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013 s-a încheiat cu un deficit de 15,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, încadrându-se în ţinta stabilită, de 15,9 miliarde lei (2,5% din PIB), ca obiectiv al politicii bugetare pe acest an şi aprobată la ultima rectificare bugetară”, arată Ministerul Finanţelor.

    După primele 11 luni, deficitul a fost de 9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB, astfel că în luna decembrie cheltuielile au depăşit veniturile cu 6 miliarde de lei.

    Autorităţile române au negociat cu FMI în luna noiembrie o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenţă care să se refledcte exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Ponta: Am încheiat anul cu un deficit de 2,5% din PIB şi creştere economică mai mare

     “Am încheiat acest an (2013-n.r.) – acum lucrurile sunt foarte clare – cu un deficit de 2,5% din PIB, ceea ce la nivel european suntem destul de puţine ţări sub 3%. Avem de asemenea creşterea economică mai mare decât cea prognozată. Asta înseamnă că, dacă porneşti de la început, cum am pornit noi, că avem 1,6, şi în final ai 2,7, înseamnă că şi deficitul e din ceva mai mare, produsul intern brut e mai mare”, a spus Ponta la România TV.

    Deficitul bugetar a crescut în luna noiembrie cu 2,2 miliarde de lei, de la 7,6 miliarde de lei în luna anterioară la 9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB, nivel cu aproape un punct procentual sub ţinta de 2,5% convenită pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional.

    După primele zece luni, deficitul bugetului general consolidat reprezenta 1,21% din PIB. Execuţia bugetară s-a încheiat cu excedent în luna octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI vrea măsuri care să compenseze veniturile pierdute prin amânarea accizei la carburanţi

     “Pentru a asigura atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la carburanţi. Autorităţile au cerut discutarea unor astfel de măsuri în luna ianuarie cu echipa FMI, fiind vizată combinarea primelor două evaluări ale programului economic susţinut prin acordul stand-by. O misiune FMI a planificat o vizită la Bucureşti în luna ianuarie”, potrivit unei declaraţii de presă transmisă luni de reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

    FMI a salutat, de asemenea, promulgarea bugetului de stat pe 2014 de către preşedintele Traian Băsescu, considerată “un pas binevenit”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: România are nevoie de dublarea creşterii economice, dar cu inflaţie şi deficit de numai 2%

     “Ce trebuie să facem pentru a avea o creştere economică mai accelerată? Să ieşim dintr-un nivel de 2%, avem cam 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent, 2% inflaţie şi 2% creştere economică, am vrea ca unul din cei patru de 2%, creşterea economică, să se dubleze, fără ca ceilalţi trei de 2% să nu se strice, să rămânem cu 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent – poate să fie şi mai mare, dar nu cu mult, pentru că atunci trebuie să plăteşti datoriile – şi 2% inflaţie, pentru că asta înseamnă stabilitate, încredere, capacitatea de a-ţi dezvolta planul viitor”, a afirmat Isărescu la seminarul “România investiţiilor. România Dezvoltării”, organizat la BNR.

    Şeful băncii centrale a comentat ideea, “îndrăzneaţă, interesantă”, că ar trebui introdus în constituţie un nivel minim de creştere economică de 5%, iar în cazul în care n-ar fi atins Guvernul să-şi dea demisia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Patimile unui buget încă nenăscut

    PREMIERUL VICTOR PONTA A RELUAT IDEEA EX-MINISTRULUI RELU FENECHIU DE A INTRODUCE O TAXĂ PE PREŢUL BENZINEI ŞI AL MOTORINEI, SPRE A FACE ROST DE BANI PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Calculul tuturor accizelor se va schimba la anul, în aşa fel încât cursul de schimb luat ca reper să nu mai fie cel de la 1 octombrie.

    În acelaşi timp, ar urma să se mărească baza de impunere, astfel încât firmele şi particularii să plătească impozit pe parcări şi pe piscine şi probabil vor fi eliminate şi o serie de exceptări din codul fiscal, singura certitudine în acest moment fiind, conform ministrului Liviu Voinea, că „nu vom impozita nici nevasta, nici amanta„.

    Cea mai şocantă ipoteză luată în discuţie în USL a fost majorarea cotei unice de impozitare de la 16% la 22%, în paralel cu o reducere a TVA de la 24% la 22%. Ipoteza a fost deocamdată respinsă cu succes de PNL, dar îşi va păstra în perioada următoare funcţia clară de sperietoare pentru opinia publică, astfel încât orice alte măsuri de majorare a fiscalităţii să pară de acum benigne. Ideea nu e nouă şi nu e specifică gândirii USL: în 2010, în plină recesiune, FMI a propus majorarea cotei unice la 20%, însă guvernul Boc a preferat tăierea salariilor şi a pensiilor, iar anul trecut, acelaşi FMI s-a opus atât reducerii CAS, cât şi planului USL de reintroducere a impozitului progresiv cu cote de 8-10-16%.

    REAPARIŢIA IDEII DE MAJORARE A COTEI UNICE ACUM, când economia nu mai e în recesiune (toate prognozele actuale vorbesc de o creştere de peste 2% anul acesta şi în 2014), a venit însă ca o surpriză totală în raport cu certitudinea că, după ce din 2009 până în 2011 am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de cca 8% din PIB la cca 3%, România a cam terminat cu austeritatea şi a venit în sfârşit momentul să reducă taxele ca să stimuleze economia. Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România, a catalogat-o drept a doua cea mai importantă ştire a anului, după includerea României în indicele JP Morgan al pieţelor emergente, tocmai din cauza factorului surpriză.

    „Atât politicienii, cât şi FMI au prezentat România ca pe o poveste de succes în privinţa ajustării fiscale„, arată Muscalu; după tăierea TVA la pâine ar fi urmat în 2014 o nouă tăiere de TVA la carne şi o scădere a CAS, iar în iunie, la întâlnirea cu cancelarul Angela Merkel, premierul Ponta i-a spus că nivelul de 16% al cotei unice va fi păstrat pe durata mandatului său. În plus, nici înca-sările la buget nu păreau chiar aşa de rele, ţinând cont că pe primele opt luni, veniturile erau de 21,2% din PIB, faţă de 21,4% în acelaşi interval din 2012, deşi cam departe de planul Guvernului de a atrage pe tot anul venituri de 33,4% din PIB.


     

  • FMI şi CE au acceptat pentru 2014 un DEFICIT BUGETAR de 2,2% din PIB şi o CREŞTERE ECONOMICĂ de 2,2%

     Premierul a precizat că s-a prevăzut în datele de construcţie a bugetului ca investiţile să depăşească 6% din PIB pentru a da posibilitatea să continue creşterea economică.

    Scenariu iniţial al FMI prevedea o creştere economică de 2,1%, în condiţiile unui deficit bugetar de 2% din PIB, au declarat anterior surse pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa prognozelor: cum stăm cu creşterea economică şi deficitul bugetar

    Pe primele nouă luni, deficitul bugetar a urcat la 1,8% din PIB, respectiv 8,1 mil. lei, din cauza creşterii mai rapide a cheltuielilor în raport cu veniturile, în special a celor din impozitul pe profit şi din TVA, în timp ce cheltuielile de capital nu şi-au revenit, relevând o scădere de 9,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar proiectele cu finanţare europeană s-au redus valoric cu peste 15%.

    Proiectul de buget pentru 2014 este discutat în această perioadă cu delegaţia FMI, în condiţiile în care Guvernul a afirmat că vrea să trimită Parlamentului spre dezbatere proiectul până la 15 noiembrie.

  • Rectificarea bugetară va duce deficitul de la 2,3% la 2,5% din PIB

     Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.

    Concomitent, autorităţile au convenit cu FMI o uşoară ajustare în jos a prognozei de PIB pentru acest, de la 626,2 miliarde lei la 625,5 miliarde lei, din cauza unui deflator în scădere.

    Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a declarat în urmă cu câteva zile că scenariul de bază în discuţiile cu FMI include o creştere economică pentru acest an de 2,2%.

    Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro