“Diferenţa poate fi argumentată prin adaptarea intenţiilor clientului la oferta de locuinţe existentă în piaţă şi eventualele limitări în bugetul de achiziţie”, se arată într-un comunicat al băncii transmis marţi MEDIAFAX.
Anul trecut, cele mai multe achiziţii de locuinţă cu finanţare BCR au fost în Bucureşti (33,2%). Lunile în care au fost finalizate cele mai multe achiziţii au fost august şi septembrie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Orice consumator, de aproape orice vârstă, este efectiv bombardat cu mesaje ale mărcilor, fie că deschide radioul sau televizorul, că se plimbă pe net, prin oraş sau este la drum lung, că merge la cinema, la plajă sau îşi deschide telefonul mobil. “Piaţa e aglomerată; sunt nenumărate categorii de produse şi servicii disponibile şi pentru fiecare sunt zeci sau sute de mărci care se întrec în arta persuasiunii”, spune Mihaela Alexandru, qualitative research director în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.
Câştigă doar cei care fac mai mult decât să-şi vândă marfa şi caută să creeze o legătură cu consumatorii. Greşesc cei care privesc clienţii ca simple cifre în evoluţia vânzărilor sau procente ale cotei de piaţă; greşesc şi cei care se cufundă în patima comunicării agresive şi le vorbesc neoprit consumatorilor, crezând că popularitatea e unicul indicator al succesului, argumentează Alexandru. Reprezentanta 360insights mai completează că legătura dintre cumpărător şi brand se creează şi este durabilă doar atunci când marca îşi cunoaşte pe deplin consumatorul şi apoi îi oferă nu doar un produs sau un serviciu, ci o experienţă, o poveste cu care persoana din spatele consumatorului să se identifice, la care să aspire şi pe care să o iubească. Urmărind exact acest aspect, compania de cercetare de piaţă 360insights a realizat un studiu intitulat “Emotional Branding”, care a examinat şi a clasificat peste 440 de mărci din 17 categorii de produse şi servicii, de la alimente şi băuturi nealcolice până la restaurante, reţele de magazine sau servicii telecom.
În realizarea topului “Emotional Branding”, inspirat de cele 10 legi ale lui Marc Gobe, notorietatea, cota de piaţă sau profitul sunt elemente lăsate deoparte, “iar accentul este pus pe legătura pe care o marcă reuşeşte să o creeze cu consumatorii”, spune Mihaela Alexandru. În fiecare dintre cele 17 categorii studiul a desemnat <olimpicii>, care s-au plasat pe trepte fruntaşe. Pe ansamblu, pe primele poziţii ale topurilor se plasează mărcile populare, “însă doar cele care au ataşat notorietăţii şi emoţionalitate”, spune Mihaela Alexandru. În plus, multe dintre mărcile aflate în vârful clasamentului sunt tocmai cele pe care românii le folosesc cel mai mult.
Nu e de mirare, astfel, că “în mod clar ataşamentul consumatorilor este unul dintre factorii cheie care influenţează cota de piaţă şi vânzările”, declară Ştefan Teodorescu, group brand director la Ursus Breweries, companie care produce Timişoreana, liderul din categoria de bere în cadrul studiului menţionat. Marca are întâietate în faţa celorlalte mărci ca urmare a autenticităţii, istoriei şi rădăcinilor româneşti”. “Timişoreana este una dintre cele mai reprezentative mărci româneşti şi acest statut este arma noastră principală în apărarea poziţiei de lider de piaţă”, adaugă Teodorescu.
Fără loialitatea consumatorilor, există un singur mod de a creşte cota de piaţă: discounturi şi reduceri de preţ, cu toate efectele negative pe care le au asupra imaginii şi a profitabilităţii mărcii, spune reprezentantul Ursus Breweries. “Intuitiv, se poate spune că există o legătură între ataşamentul emoţional faţă de brand-uri şi volumele de vânzări”, afirmă Andreea Florea, brand strategy coordinator la BrandTailors. Însă, atenţionează ea, dacă ar exista o aşa-numită “ecuaţie” care să facă legătura între cele două elemente, cu siguranţă ar cuprinde o serie întreagă de variabile, precum adresabilitatea, produsul, preţul, nivelul distribuţiei.
În vremuri dificile, mulţi oameni aleg mărcile în care au încredere cu adevărat, cele care înseamnă ceva pentru ei. Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, completează că ataşamentul emoţional se construieşte în timp, în luni şi ani, având o strategie clară şi mesaje transmise constant şi coerent. “Ataşamentul faţă de marcă se câştigă în timp, prin constanţă, prin sinceritatea în relaţia cu clienţii şi prin adaptarea activităţii şi acţiunilor în funcţie de doleanţele celor care îţi calcă pragul şi totodată în funcţie de necesităţile comunităţilor unde activăm”, susţine Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Compania ocupă locul fruntaş în clasamentul reţelelor de magazine, în cadrul studiului “Emotional Branding”, care arată că “românii sunt recunoscători mărcii ce le-a facut cunoscut conceptul de retail modern şi pun Carrefour în faţa celorlalţi jucători”.
În realizarea studiului a intrat un număr total de 759 de anunţuri imobiliare care vizează vânzarea apartamentelor cu două şi trei camere reabilitate termic, valabile în lunile septembrie şi octombrie, se arată într-un comunicat al imobiliare.ro.
Cea mai mare diferenţă de preţ între apartamentele vechi reabilitate termic şi cele nereabilitate este întâlnită în Capitală, astfel că dacă preţul mediu cerut pe metru pătrat util pentru un apartament vechi cu două camere a fost, în luna septembrie, de 1.140 euro, proprietarii de unităţi similare aflate în blocuri reabilitate solicită în medie cu 10,4% mai mult, adică 1.259 de euro/mp util.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ambele magazine se vor deschide joi, 15 septembrie, la ora 11:00. În ziua deschiderii, primii 100 de clienţi vor primi un card în valoare de 80 de lei, care va putea fi folosit în orice magazin H&M din România.
Preţurile produselor din cea mai recentă colecţie a H&M variază între 39,90 de lei pentru puloverele pentru femei şi 89,90 de lei pentru rochiile tricotate, sau 39,90 de lei pentru cămăşile bărbăteşti şi 159 de lei pentru jachete.
Magazinelor din Cluj şi Timişoara le vor urma în noiembrie unităţile din Bucureşti, din Sun Plaza Shopping Center, şi Constanţa, din centrul comercial Maritimo Shopping Center.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Tot mai multa greutate capata marcile proprii ale magazinelor in
strategiile de dezvoltare. Acum, consumatorii migreaza catre
produse inferioare ca pret si “in cazul nostru se simte clar acest
lucru: am inceput sa vindem volume mai mari din marcile proprii”,
spunea anterior pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, directorul
general al Metro Cash & Carry Romania. El a precizat ca tinta
companiei este sa dubleze cota detinuta de acest tip de produse.
“In lupta cu competitia, marca proprie este o arma imbatabila.”
Comerciantul german a fost primul care a facut romanilor cunostinta
cu ideea de marca proprie, pe vremea cand jumatate dintre retelele
internationale nici nu erau prezente pe piata.
Acum Metro Cash & Carry are marci precum ARO, Fine Food,
Horeca Select, H-Line, Rioba si Sigma. Ulterior, mai toate
lanturile de magazine au inceput sa-si dezvolte oferta pe acest
palier – de la Billa (cu Clever), Carrefour (No 1 si Carrefour).
Intrarea discounterilor pe piata, din 2005 – Plus, Penny si
Kaufland – a fost un alt moment in care marcile proprii au luat
avant, pentru ca se pliaza pe profilul lor comercial, de a
comercializa marfuri la pret redus. De fapt, marcile proprii sunt
acele produse care apartin exclusiv si pot fi regasite doar in
cadrul unei anumite retele, nu si pe rafturile concurentei. Aproape
toate retelele de comert modern au si pe plan local astfel de
produse.
Intre cele mai recente lansari, reteaua de hipermarketuri Real a
pus pe rafturi noi articole marca proprie, in cadrul gamelor Tip si
Real Quality, in sortimentul de cereale pentru mic dejun. Noile
game de cereale sunt produse in Romania, in colaborare cu
producatori autohtoni. Cresterea vanzarilor pe aceste segmente este
rapida, mai cu seama in ultima perioada, cand puterea de cumparare
a scazut vizibil. Nu doar cresterea TVA, dar si inflatia au muscat
din banii pe care ii cheltuiesc cumparatorii la piata, magazinele
de la colt de bloc sau spatiile retelelor moderne. Asa se face ca
“familiaritatea cu marcile proprii creste semnificativ, semn ca
eforturile retailerilor de a le promova dau roade”, declara Bogdana
Baltasiu, client service manager, divizia customer research in
cadrul companiei de cercetare de piata Nielsen. Tot ea precizeaza
ca retailerii trebuie sa se asigure ca marca proprie este in linie
cu imaginea generala a magazinului si cu calitatea promisa, pentru
a nu dezamagi.
Motivul pentru care vanzarile la aceste bunuri cresc in
detrimentul altora, este pretul. Mai mic decat in cazul brandurilor
cu care concureaza, pe diferite paliere de pret (economic, mediu
sau premium), pentru ca nu sunt purtatoare ale unei game importante
de costuri. In vreme ce pentru producatorii internationali
marketingul are o cota importanta din pretul afisat la raft,
marcile proprii ale magazinelor nu trebuie sa suporte costul cu
reclamele televizate. Prin urmare, pretul acestora poate fi mai mic
cu cateva zeci de procente decat concurentii cu nume sonore.
Desi comerciantii si-au asezat pe toate segmentele de pret
propriile produse, chiar si in zona premium sau superpremium,
“alegerea in functie de pret reprezinta principala motivatie a
deciziei de cumparare, indiferent de categorie”, spune
reprezentanta Nielsen. “Doua treimi dintre cumparatori cred ca in
general calitatea marcilor proprii este la fel de buna ca a
marcilor producatorilor”, spune Baltasiu, facand referire la
studiul Shopper Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie
2010 pe un esantion reprezentativ la nivel urban.
Studiul arata ca in topul preferintelor cumparatorilor se afla
Winny (Cora), Carrefour, K (Kaufland), Nr. 1 (Carrefour) si Clever
(Billa). Cele mai cautate sunt alimentele de baza (ca lapte, faina,
ulei), produsele din hartie sau cele pentru ingrijirea locuintei.Un
avantaj este si aspectul. 68% dintre respondentii la studiu sunt de
parere ca ambalajele marcilor proprii arata la fel de bine ca si
ale brandurilor cunoscute.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a avut in cursul diminetii
de miercuri o intrevedere cu mai multi reprezentanti ai conducerii
companiei Renault, subiectul discutiei reprezentandu-l modalitatea
prin care statul poate incuraja cumpararea masinilor electrice in
locul celor care folosesc combustibil fosil.
Borbely a precizat ca in urma discutiilor a ajuns la concluzia
ca exista doua variante pentru ca statul sa stimuleze cumpararea de
vehicule electrice.Intr-o prima faza beneficiari vor fi
institutiile publice, iar facilitatile vor veni de la Fondul de
Mediu in doua forme, fie prin programul Rabla, fie prin
subventionare directa a unui procent de pana la un sfert din costul
unei masini electrice.
Cititit mai multe pe www.mediafax.ro
“Erau refuzati oameni grei. Venise un om de afaceri care dorea
sa cumpere un penthouse pentru fiica lui si a fost refuzat.
Proiectul (Terra Residence – n.red.) este in cea mai frumoasa si
aerata zona, langa doua paduri. Este liniste, mi s-a promis
gradinita, Carrefour, Mega Image.
Mi s-a spus chiar ca voi fi actionar intr-un restaurant din
complex. Ulterior am aflat ca aceleasi promisiuni au fost facute si
altor clienti”, spune revoltat Gabriel Dimirule, unul dintre
clientii proiectului Terra Residence din Voluntari, al carui
dezvoltator – firma Terra Vision – se afla in insolventa, avand
datorii de 33 de milioane de euro.
Dimirule, om de afaceri, detine un apartament intr-unul din
blocurile finalizate in cadrul proiectului Terra Residence. In 2008
el a mai platit 80.000 de euro dezvoltatorului, o firma controlata
de omul de afaceri Daniel Thomas, pentru un apartament de 80 de
metri patrati in care dorea sa-si mute mama.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Ceilalti reprezinta o “cerere latenta”, care cerceteaza piata;
ei se pot transforma in cumparatori dupa o perioada de timp de
cateva luni. “Multi potentiali cumparatori gasesc o proprietate
interesanta pe care ar cumpara-o dar decid sa amane achizitia,
cautand in continuare o oferta mai buna”, declara Alexandru Pricop,
managing partner al sucursalei Coldwell Banker Banu Manta, una
dintre cele noua sucursale imobiliare din Bucuresti ale
companiei.
“Scaderea preturilor fata de varful din 2008 a dus, in ultimele
trei luni, la o majorare de 30% a cererii. Cresterea s-a manifestat
in special in ceea ce priveste cererea latenta care, in timp, se
transforma in cerere imediata. Pentru acestia din urma, procesul de
achizitie dureaza in medie intre sase saptamani si doua luni”,
estimeaza Pricop.
In ceea ce priveste piata rezidentiala in luna noiembrie,
consultantii Coldwell Banker afirma ca preturile au ramas la un
nivel similar cu cel din luna octombrie, oferta pastrandu-se de
asemenea in aceiasi parametri comparativ cu luna precedenta.
“Cand vom avea proiectul, vom avea si concluzii”, a spus
Ariton.Ministerul Economiei Comertului si Mediului de Afaceri a
initiat, la inceputul lunii octombrie, sub sloganul “Cumpara
romaneste!”, un program national de relansare a productiei interne,
care prevede protejarea si generarea de noi locuri de munca.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Cerem institutiilor statului sa intervina pentru ca nu este
normal, ca dupa ce domnul Ontanu (Nicolae Ontanu, primarul
sectorului 2, in raza caruia este construit proiectul, n.r.), care
a taiat panglica la punerea pietrei de temelie, creditand astfel
investitorul, sa ne trimita acum in instanta sa ne rezolvam
problemele. Cerem de asemenea schimbarea administratorului judiciar
pentru ca nu reprezinta echidistant interesele tuturor partilor
implicate in proiect “, a declarat intr-o conferinta de presa
Florin Vasile, unul dintre cumparatorii din complex, care a format
si o asociatie a cumparatorilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro