BusinessMagazin

Tag: CSM

  • Inspecţia Judiciară ar putea fi sesizată în cazul declaraţiilor lui Băsescu şi Vosganian referitoare la justiţie

    Propunerile au fost făcute în şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de către judecătorul Horaţius Dumbravă şi vicepreşedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu.

    Horaţius Dumbravă a arătat, în contextul discutaţiilor referitoare la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare în cazul declaraţiilor făcute de premierul Victor Ponta, referitoare la ancheta în cazul Lukoil, că IJ ar trebui sesizată şi în cazul afirmaţiilor preşedintelui Traian Băsescu din 3 octombrie, atunci când a emis avizele pentru urmărirea penală a unor foşti miniştri, în dosarul Microsoft.

    El a mai spus că în ultima perioadă s-au înmulţit atacurile nefondate la adresa justiţiei din partea politicienilor, susţinând că, în acest context, membrii Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui să emită un avertisment clar politicienilor, apreciind că sesizarea Inspecţiei Judiciare nu este suficientă.

    “Contextul din zilele acestea, în care apar declaraţii ale Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, în care sunt devoalate date şi informaţii din dosare penale sau declaraţii ale Primului Ministru, domnulVictor Ponta, prin care sunt atenţionaţi procurorii cum trebuie în mod concret să-şi facă ancheta, impun ca CSM să ia atitudine împotriva oricărui act care ştirbeşte independenţa justiţiei şi erodează încrederea publicului în justiţie. În această perioadă, în care se multiplică atacurile la adresa justiţiei, nu este îndeajuns ca, punctual, să fie sesizată Inspecţia Judiciară, după care să aşteptăm săptămâni la rând până când Inspecţia Judiciară va analiza şi propune Plenului concluziile verificărilor făcute, ci este nevoie de un Apel sau un Avertisment categoric pe care Plenul CSM să-l facă la adresa tuturor politicienilor”, a arătat Dumbravă.

    În ce priveşte sesizarea Inspecţiei Judiciare în cazul declaraţiei preşedintelui Traian Băsescu din 3 octombrie, Dumbravă a spus că urmărirea penală este confidenţială şi că toţi cei implicaţi în actul de justiţie trebuie să respecte acest lucru.

    “După studiul dosarelor, spune în declaraţie domnul Preşedinte, rezultă că unele persoane care fac obiect al anchetei penale nu au primit bani, că sunt conturi blocate în străinătate, că declaraţiile de martor luate în dosar de procurori nu sunt acoperite cu probe, că anumite persoane nu au făcut denunţul la DNA. Urmărirea penală este nepublică, confidenţială. Toţi actorii care contribuie la înfăptuirea actului de justiţie, inclusiv Preşedintele României, Senatul sau Camera Deputaţilor, trebuie să respecte aceste coordonate procesuale”, a arătat Horaţius Dumbravă.

    La începutul şedinţei, vicepreşedintele CSM a propus ca Inspecţia Judiciară să fie sesizată şi în cazul afirmaţiilor lui Varujan Vosganian, care a arătat miercuri, într-o emisiune televizată, referitor la condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu, că “un procuror cere, un procuror judecă… Curtea de Apel e de fapt o prelungire a celor care acuză. E un fel de pluton de execuţie… Înalta Curte este cazul cel mai explicit”.

    “Eu nu găsesc o vinovăţie nici postului de televiziune, nici presei, căci acesta este rolul lor, să informeze opinia publică, dar ca om politic, ca parlamentar, nu poţi să vii să spui că meseria de procuror este ceva jos de tot şi că tot ce este rău în această societate se întâmplă din cauza unui procuror”, a spus procurorul Gheorghe Muscalu.

    Magistraţii CSM vor analiza atât acele două propuneri făcute joi, cât şi posibilitatea sesizării IJ privitor la afirmaţiile premierului Victor Ponta.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, despre dosarul Lukoil, că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    Ponta a făcut referire şi la sechestrul asupra unor bunuri ale companiei, comentând: “Bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România”.

    “Îmi exprim speranţa ca, fără a interfera în niciun fel în activitatea suverană şi independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3.500 oameni şi de nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală. Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici să indisponibilizezi conducte…bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România. Dar justiţia este independentă îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu “Fiat Justitia Pereat Mundi” (“Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.)…eu sper să fie doar cu “Fiat Justitia”, fără să piară şi lumea numai din asta”, a spus premierul.

    Sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, a anunţat marţi compania, precizând că rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

  • CSM s-a sesizat în cazul declaraţiilor lui Ponta despre dosarul Lukoil

    “Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”, informează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), într-un comunicat de marţi.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, despre dosarul Lukoil, că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    Ponta a făcut referire şi la sechestrul asupra unor bunuri ale companiei, comentând: “Bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România”.

    “Îmi exprim speranţa ca, fără a interfera în niciun fel în activitatea suverană şi independentă a procurorului, să avem grijă că e vorba de 3.500 oameni şi de nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală. Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici să indisponibilizezi conducte…bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România. Dar justiţia este independentă îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu “Fiat Justitia Pereat Mundi” (“Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.)…eu sper să fie doar cu “Fiat Justitia”, fără să piară şi lumea numai din asta”, a spus premierul.

    Sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, a anunţat marţi compania, precizând că rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

  • Declaraţiile lui Victor Ponta, în DOSARUL LUKOIL, analizate de CSM

     “Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”, se arată în comunicatul CSM.

    Premierul Victor Ponta i-a criticat luni pe procurorii care au dispus sechestrul pe produsele Petrotel Lukoil, susţinând că „nu fugeau cu conductele în Rusia”.

    „Procurorul este suveran şi nici nu cred că este foarte interesat că Lukoil are 3.500 angajaţi, că, de exemplu, Oltchim cumpără doar de la Lukoil, că au blocat combustibil pe la Oil Terminal şi la Conpet, că nu ştie procurorul şi nici nu cred că e treaba…sau mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete şi nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim totuşi ca vineri să poată să plătească salariile şi ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul şi să fie sancţionaţi oamenii care au încălcat legea”, a spus premierul Victor Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.gândul.info

  • Universitatea Ecologică, în atenţia CSM după ce a anunţat că organizează studii pentru grefieri

    Universitatea Ecologică din Bucureşti a postat pe site-ul său, la secţiunea unde este prevăzută admiterea în anul şcolar 2014 – 2015, o ofertă educaţională pentru calificarea profesională de grefier. Conform sursei citate, durata de studii ar urma să fie de un an, fiind scoase la concurs 150 de locuri.

    În acest context, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii anunţă că modalităţile de recrutare şi formare a grefierilor sunt prevăzute de Legea numărul 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

    “Astfel, recrutarea grefierilor se face, de regulă, prin Şcoala Naţională de Grefieri, concursul de admitere în această instituţie organizându-se anual, la nivel naţional, de către Şcoala Naţională de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. O a doua modalitate de recrutare a grefierilor, subsidiară, în cazul în care activitatea instanţelor sau parchetelor nu se poate desfăşura în condiţii normale din cauza numărului mare de posturi vacante, este prin concurs, care se desfăşoară la nivelul curţilor de apel, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, potrivit Regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

    În prezent, potrivit Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), există nouă grupe majore, ocupaţia de “grefier” figurând în grupa majoră 3 – Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic, subgrupa majoră 34 – Alţi specialişti în domeniul juridic, social şi cultural, grupa minoră 341 – Alţi specialişti în domeniul juridic şi social, grupa de bază 3411 – Specialişti în domeniul juridic şi asimilaţi, la poziţia 341103.

    “Astfel, calificările pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare sunt expres şi limitativ prevăzute în Nomenclatorul ce constituie Anexa la Ordinul comun al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei numărul 35 din 26 ianuarie 2004 şi al Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului numărul 3.112 din 27 ianuarie 2004, printre acestea nefiind prevăzută şi calificarea de “grefier” “, subliniază CSM.

    De asemenea, nomenclatoarele calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului numărul 844 din 2002. Anexa numărul 4 la acest act normativ o constituie Nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin şcoala postliceală – nivelul 3 avansat de calificare, în cuprinsul căruia nu se regăseşte şi calificarea de “grefier”.

  • Mai multe ONG-uri dezaprobă poziţia CSM faţă de dezbaterea autonomiei Ţinutului Secuiesc

    CSM a transmis, în 11 septembrie, într-un comunicat, că “lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”.

    De asemenea, este invocat articolul 152, alin. 1 care stabileşte limitele revizuirii Constituţiei României, menţionându-se, printre altele, faptul că nu pot fi modificate caracterul naţional unitar, forma republicană de guvernământ şi limba oficială a statului.

    “Dorim să le reamintim membrilor CSM că articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului stabileşte că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. De asemenea, jurisprudenţa CEDO arată că libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât se urmăreşte dezbaterea liberă şi cu bună-credinţă a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcţionarea justiţiei. Dreptul la liberă exprimare include, în consecinţă, şi dreptul de a dezbate prevederile Constituţiei României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii”, se arată într-un comunicat semnat de ActiveWatch
    Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe şi Asociaţia Funky Citizens.

    ONG-urile mai spun că, “într-o societate ce se vrea a fi democratică, dezbaterea publică trebuie să fie liberă, neinhibată de teme tabu, în limitele toleranţei şi a respectului pentru diversitatea opiniilor”.

    “Astfel de dezbateri nu pot decât să consolideze spiritul democratic în societate, nicidecum să-l «agreseze». Tocmai interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democraţiei şi a statului de drept, prin apariţia unor opinii sau curente politice radicale”, se mai spune în comunicat.

    Totodată, reprezentanţii societăţii civile spun că CSM poate fi acuzat de dublu standard, din moment ce nu a existat o reacţie similară la dezbaterile pe marginea formei de organizare a statului.

    “Monarhia constituţională este sprijinită deschis în spaţiul public de un mare număr de români, printre care se află importanţi lideri politici, formatori de opinie, jurnalişti sau oameni de cultură. De altfel, chiar televiziunea publică difuzează săptămânal o emisiune care susţine soluţia monarhiei constituţionale”, completează aceştia.

    Prin urmare, organizaţiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii ca, în calitate de garant al independenţei justiţiei, să organizeze o dezbatere publică cu privire la modalităţile alternative de organizare a justiţiei care să fie în concordanţă cu drepturile minorităţilor naţionale menţionate în documentele internaţionale asumate de către România.

    Punctul de vedere al CSM a fost făcut public, în 11 septembrie, “având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.

    CSM citează prevederi conform cărora “este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”.

    CSM citează şi prevederile privind folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie: Procedura judiciară se desfăşoară în limba română; Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice; Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi; Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

    Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

    “Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arată în documentul citat.

    Conducerea UDMR susţine că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

    De altfel, după exprimarea punctului de vedere al CSM, UDMR a transmis într-un comunicat că UDMR instituţia “şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, exprimându-şi un punct de vedere politic, într-un subiect politic, cu privire la un proiect de lege apărut în presă”.

     

  • CSM, despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc: Agresiune la principiile statului de drept

    “Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, joi, de CSM.

    Punctul de vedere al CSM a fost făcut public “având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.

    În acelaşi comunicat, CSM ţine să reamintească, indiferent de iniţiatorii, autorii sau stadiul asumării proiectului de o entitate, grupare sau persoană, mai multe prevederi ale Constituţiei.

    Astfel, Consiliul redă articolul 152 al legii fundamentale, potrivit căruia “dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

    CSM reaminteşte şi mai multe prevederi constituţionale privind înfăptuirea justiţiei în România, printre care şi cele legate de statutul judecătorilor şi cel al procurorilor şi de instanţele judecătoreşti.

    În acest context, sunt citate prevederi conform cărora “este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”.

    CSM citează şi prevederile privind folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie: Procedura judiciară se desfăşoară în limba română; Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice; Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi; Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

    Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

    “Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arată în documentul citat.

    Reprezentanţii UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară” iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc „vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.

    “Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia”, se menţionează în forma respectivă de proiect.

    De asemenea, în document se subliniază că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

    “Activitatea Consiliului Regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui. Executivul Regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul şi dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional”, se mai arată în proiect.

    Reprezentanţii Uniunii au propus ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

    “Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arată în proiect.

    În proiectul se psrecizează şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

    Conform proiectului, autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean “compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct”.

    Iniţiatorii proiectului au menţionat că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României “pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare”.

    “Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională. Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut regiunii sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă”, se mai arată în proiect.

    Conducerea UDMR susţine că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

  • Kovesi: Am văzut adevărate linşaje în dosarul ICA, iar CSM şi CNA nu au intervenit

    În contextul discuţiilor privind atacurile la adresa procurorilor care au instrumentat dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare şi a judecătorilor care au avut de soluţionat cauza, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a spus că magistraţii “nu au o instituţie serioasă în spate care să-i apere”.

    “CSM nu a existat în acest caz. Am văzut adevărate linşaje în acest dosar, iar CSM şi CNA nu au intervenit. Eu cred că CSM şi CNA trebuie să-şi îndeplinească rolul pe care îl au prin lege. Cred că rolul lor trebuie să fie mult mai activ”, a mai spus Kovesi.

    Procurorul şef al DNA a precizat că un magistrat nu are timpul fizic necesar să stea să se uite toată ziua la televizor, să îşi noteze ce spun jurnaliştii despre el şi să dea a doua zi comunicate de presă.

    “Judecătorii sunt lăsaţi fără orice fel de apărare dacă CSM nu intervine”, a afirmat Kovesi.

    Întrebată ce va face dacă Antena 3 cheamă lumea să se plimbe în faţa sediului DNA, aşa cum s-a întâmplat duminică, în zona Palatului Cotoceni, Codruţa Kovesi a spus că oricine poate să vină să protesteze, dacă are autorizaţie.

    “Acest lucru se întâmplă foarte frecvent. Au venit oameni în alte dosare să strige în faţa DNA. Nu ne deranjează. Doar să aibă autorizaţii. E o ţară liberă, oricine poate să vină să protesteze, atâta timp cât are autorizaţie. Vă asigur că nu ne impresionează deloc”, a mai spus Kovesi.

    Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat luni că a solicitat Inspecţiei Judiciare să verifice dacă a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor implicaţi în activitatea de soluţionare a dosarului ICA, precum şi dacă a fost adusă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

    CSM a sesizat Inspecţia Judiciară după ce în mass-media au apărut mai multe articole şi comentarii cu privire la activitatea de judecată desfăşurată la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, precum şi cea de urmărire penală desfăşurată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul privind privatizarea ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    Duminică a avut loc, în zona Palatului Cotroceni, o manifestaţia pro-Antena 3, fără autorizaţie, la care unii jurnalişti au fost agresaţi. Manifestaţia pro-Antena 3 a avut loc după ce jurnalişti ai acestui post de televiziune au anunţat că ies “la plimbare” în zona Palatului Cotroceni, duminică la 17.00, şi că oricine “este binevenit” să facă acelaşi lucru.

     

  • CSM solicită PCA Craiova informaţii cu privire la dosarele în care a fost implicat Bercea Mondial

     Surse din cadrul CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova urmează să strângă informaţii de la toate unităţile de parchet din judeţele Dolj, Olt şi Gorj cu privire la dosarele soluţionate, în care este vizat Bercea Mondial.

    Sursele citate au precizat că CSM a cerut să primească un răspuns în cel mult o săptămână.

    “În raport de răspunsul respectiv va fi sesizată Inspecţia Judiciară. În cazul în care va fi sesizată inspecţia, aceasta va face verificări în raport de celeritatea cu care au fost soluţionate, de administrarea probatoriului”, au precizat sursele menţionate.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a cerut, miercuri, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii, sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la faptul că la parchetele din judeţul Olt s-au dat o sută de soluţii de neîncepre a urmăririi penale pe numele lui Bercea Mondial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorul Dumbravă cere CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru NUP în o sută de dosare ale lui Bercea

     “Nu pot să nu mă gândesc de ce s-a ajuns aici. O sută de dosare, aşa spune presa, au fost mătrăşite de către organele judicare din Olt, la condamnatul Bercea. Noi nu facem nimic? Noi trebuie să vedem dacă este aşa. Este admisibil aşa ceva? Trebuie să facem mai departe un pas”, a spus Horaţius Dumbravă, în contextul în care în CSM se dicuta raportul Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la adresa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi.

    Membrii CSM votează cu privire la posibilitatea sesizării Inspecţiei Judiciare, o deciziei în acest sens urmând să fie luată miercuri.

    Afirmaţiile făcute de Bercea Mondial privind presupuse fapte de corupţie săvârşite de preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, şi de şeful DNA, Codruţa Kovesi, au afectat independenţa justiţiei şi imparţialitatea sistemului judiciar, potrivit concluziilor din raportul Inspecţiei Judiciare, prezentat miercuri în plenul CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorul Stan Mustaţă, judecat pentru fapte de corupţie, cere pensionarea

     Potrivit sursei citate, cererea de pensionare a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii în 12 mai, de către Curtea de Apel Bucureşti.

    Solicitarea judecătorul Stan Mustaţă, suspendat din funcţie, nu se află pe ordinea de zi a Plenului CSM, cererea urmând să fie luată în discuţie, cel mai probabil, după suplimentarea acesteia.

    Magistratul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă, alături de el fiind deferită justiţiei şi grefiera Mariana Curea, de la aceeaşi instanţă, ambii în stare de arest preventiv.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi şi Ion Boraciu, cel despre care judecătorul Stan Mustaţă spunea că îi este “prieten vechi”, Florian Alexandru, un apropiat al clanului “Cămătarii” şi Ciprian Moraru. Prin intermediul primilor doi, Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora. Cel de-al treilea bărbat a fost trimis în judecată pentru că ar fi dat bani pentru a obţine o sentinţă favorabilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro