Vânzările de maşini au crescut puternic anul trecut, însă, chiar după doi ani de creşteri, piaţa rămâne cu 67% sub volumul atins în 2007, spune Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România. Au trecut zece ani de când piaţa urca vertiginos spre pragul de 300.000 de autovehicule, aproape atins în 2006, faţă de 256.000 de maşini vândute în 2005. În ultimii zece ani, toată creşterea s-a evaporat, iar piaţa a ajuns din nou în „epoca de piatră“. De atunci producţia de maşini în România a crescut fulminant, spre 400.000 de maşini de la sub 175.000 în 2005, inversând practic raportul dintre cererea de pe piaţă şi producţie.
Dintre toate judeţele, singurul care aproape a recuperat anii de criză a fost Braşovul, unde anul trecut piaţa auto a fost la doar două procente distanţă faţă de nivelul din 2008, ultimul an înainte de declinul puternic ce a urmat în 2009. De partea cealaltă, Sălaj, Ialomiţa, Mehedinţi, Caraş Severin sau chiar Galaţi aproape au dispărut din piaţa auto locală, înregistrând în 2015 un declin de peste 90% raportat la 2008.
Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.
Totodată, cele mai afectate pieţe sunt şi acelea unde veniturile populaţiei raportate la euro s-au redus în 2014 raportat la 2008. Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat şi în Timiş, Cluj şi Argeş, unde sunt concentrate şi cele mai mari investiţii străine, de la Dacia şi furnizorii săi la marii jucători din IT şi Continental. De partea cealaltă, în Vâlcea, Bacău, Mehedinţi şi Gorj, salariile în euro s-au redus, implicit şi puterea de cumpărare a populaţiei, motiv pentru care în acele judeţe se regăsesc şi cele mai vechi maşini înmatriculate în ţară.
În continuare, Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.
După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).
Extinderea fabricilor de componente auto şi investiţiile din zona ser-viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.
De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500 – 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran-silvania.
În Argeş, creşterea salariilor a fost şi va fi generată în special de puterea de negociere a sindicatului Automobile Dacia, companie care dă tonul în materie de salarii în regiune şi în cadrul căreia salariile au crescut în fiecare an. Doar anul trecut ope-ratorii şi funcţionarii din uzina Dacia au primit o majorare de 150 de lei brut la salariu.
La polul opus, în topul judeţelor în care angajaţii români vor încasa cele mai mici salarii în 2016 se află Harghita (cu salariul mediu de 1.317 lei net pe lună), Covasna (1.398 lei), Neamţ (1.456 lei), Bistriţa-Năsăud (1.472 lei), Bihor (1.490 lei), Vrancea (1.492 lei) şi Vaslui (1.492 lei).
Peste 1,1 milioane de salariaţi români care primesc în prezent salariul minim pe economie vor câştiga 917 de lei net începând cu luna mai a acestui an, adică cu 140 de lei lunar în plus faţă de nivelul din prezent, odată cu creşterea salariului minim pe economie. După discuţii cu sindicatele, guvernul a decis în ultima şedinţă din 2015 să majoreze salariul minim de la nivelul actual de 1.050 de lei brut pe lună (adică 777 de lei net) la 1.250 de lei brut pe lună (adică 917 lei net) începând cu luna mai. Creşterea salariului minim din 2011 încoace, de la 700 de lei a fost „arma“ guvernului Ponta prin care a impulsionat consumul şi creşterea economică. Guvernul Cioloş este mai reticent la această măsură, susţinând că România îşi poate pierde atractivitatea în atragerea investiţiilor.
