BusinessMagazin

Tag: critici

  • Întrebările de la interviurile de angajare care erau atât de complexe, încât companiile au renunţat la ele. Crezi că ştii răspunsurile?

    Cele şapte întrebări (şi răspunsurile) la care Google a renunţat:

    1. De ce sunt rotunde capacele de canale?

    Pentru că dacă capacele ar fi pătrate atunci când ar fi instalate ar putea pica în gaură dacă ar fi amplasate la un unghi greşit.

    2. Dacă te uiţi la ceas şi este 15:15 care este unghiul dintre limba care arată ora şi cea care arată minutele?

    Nu este zero. Când limba care arată ora este la 15, minutarul se deplasează puţin spre 16, aşadar unghiul este de 7,5 grade.

    3. Cât ai cere pentru a spăla toate ferestrele din Seattle?

    Oferă un răspuns concret precum 10 dolari per fereastră. Un răspuns specific este mai bun decât o estimare.

    4. Eşti căpitanul unei nave de piraţi, iar echipajul votează modul în care este împărţit aurul. Dacă mai puţin de jumătate din echipaj este de acord cu tine atunci mori. Cum distribui aurul în aşa fel încât să-ţi iei partea dar şi să supravieţuieşti?

    O modalitate este să împarţi comoara în mod egal la 51% din echipaj.

    5. De câte ori pe zi limbile unui ceas se suprapun?

    De 22 de ori.

    6. Explică nepotului tău de opt ani în trei propoziţii ce este o bază de dată.

    O bază de date este un loc care memorează multă informaţie despre multe lucruri. 

    7. Un bărbat a împins maşina în parcarea unui hotel şi şi-a pierdut toată averea. Ce s-a întâmplat?

    S-a oprit pe Boardwalk (se referă la jocul Monopoly, proprietatea care are cea mai mare chirie).

     

  • Întrebările de la interviurile de angajare care erau atât de complexe, încât companiile au renunţat la ele. Crezi că ştii răspunsurile?

    Cele şapte întrebări (şi răspunsurile) la care Google a renunţat:

    1. De ce sunt rotunde capacele de canale?

    Pentru că dacă capacele ar fi pătrate atunci când ar fi instalate ar putea pica în gaură dacă ar fi amplasate la un unghi greşit.

    2. Dacă te uiţi la ceas şi este 15:15 care este unghiul dintre limba care arată ora şi cea care arată minutele?

    Nu este zero. Când limba care arată ora este la 15, minutarul se deplasează puţin spre 16, aşadar unghiul este de 7,5 grade.

    3. Cât ai cere pentru a spăla toate ferestrele din Seattle?

    Oferă un răspuns concret precum 10 dolari per fereastră. Un răspuns specific este mai bun decât o estimare.

    4. Eşti căpitanul unei nave de piraţi, iar echipajul votează modul în care este împărţit aurul. Dacă mai puţin de jumătate din echipaj este de acord cu tine atunci mori. Cum distribui aurul în aşa fel încât să-ţi iei partea dar şi să supravieţuieşti?

    O modalitate este să împarţi comoara în mod egal la 51% din echipaj.

    5. De câte ori pe zi limbile unui ceas se suprapun?

    De 22 de ori.

    6. Explică nepotului tău de opt ani în trei propoziţii ce este o bază de dată.

    O bază de date este un loc care memorează multă informaţie despre multe lucruri. 

    7. Un bărbat a împins maşina în parcarea unui hotel şi şi-a pierdut toată averea. Ce s-a întâmplat?

    S-a oprit pe Boardwalk (se referă la jocul Monopoly, proprietatea care are cea mai mare chirie).

     

  • Cristian Ghinea: PSD vrea ca statul să-i pedepsească pe cei care muncesc mai mult. Impozitul pe gospodărie, criticat dur

    “Ideea este nocivă pentru economia ţării”, a reacţionat şefa liberalilor. În acelaşi timp, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea susţine că PSD vrea ca statul să-i pedepsească pe cei care muncesc mai mult.

    Preşedintele interimar al PNL spune că în acest moment PSD se joacă cu economia ţării, în condiţiile în care eliminarea cotei unice ar periclita stabilitatea economică. Cristian Ghinea crede că PSD doar “inventează etichete” şi că este doar o formă de mascare a reintroducerii impozitului progresiv.

    Compararea cu modelul american, invocată de PSD este absurdă, spun criticii măsurilor anunţate: nu ne putem compara cu cei din SUA câtă vreme nu avem o administraţie fiscală atât de profesionistă încât să implementăm cu un sistem eficient.

    Fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu, a criticat imprecizia termenului “gospodărie” în context fiscal:

    “În primul rând, se obţine birocraţie. Nu stim ce va câştiga contribuabilul şi ce statul. Nu înţelegem ce e gospodărie, în practica fiscală se operează cu 2 persoane impozabile, familie sau persoană fizică. Dacă se impozitează toate veniturile cu 10%, de unde să rezulte impozitare în plus? S-ar putea să avem de a face şi cu altă cotă de impozitare sau cu un sistem progresiv”, a declarat Ialomiţeanu la Realitatea TV.

     

  • Cronică de film: Kong: Skull Island

    După filmul din 2005, nu foarte bine primit de critici sau de public, varianta regizată de Jordan Vogt-Roberts aduce o gură de aer prospăt. Acţiunea este rapidă, efectele speciale aproape impecabile, iar apariţie actorilor pe care îi aminteam mai sus dă acea doză de superficialitate care lipseşte de multe ori la blockbusterele de azi. Acestea fiind spuse, să analizăm mai în detaliu diferenţele dintre cele două filme.

    Fără a da prea multe detalii, trebuie spus că elementele definitorii ale celuilalt film (şi ale tuturor versiunilor anterioare, de altfel) erau, în ordine: călătoria către insulă, întâlnirea cu King Kong, povestea de dragoste (să-i spunem aşa) şi confruntarea de pe meleagurile americane. Unele dintre aceste elemente lipsesc, unele sunt uşor modificate; vă las pe voi să aflaţi care.

    O altă diferenţă sesizabilă e dimensiunea lui Kong – nu am datele exacte, dar cred că producătorii au vrut să vadă cât de mult spaţiu poate o maimuţă să ocupe. Le-a reuşit, cred, pentru că este cea mai mare versiune a lui Kong de până acum.

    Un element oarecum nou este dat de animalele cu care Kong trebuie să se lupte (spun oarecum pentru că maimuţa s-a mai confruntat cu diverse creaturi de-a lungul timpului); acestea sunt bine schiţate şi produc efectul de frică pe care presupun că regizorul l-a căutat.

    În rest, Skull Island respectă reţeta clasică imaginată în urmă cu 84 de ani de James Ashmore Creelman şi Ruth Rose. Dacă vă aflaţi printre cei câţiva oameni de pe planetă care nu ştiu despre ce e vorba în film, nu vă aşteptaţi la ceva foarte logic sau care să conţină vreun mesaj memorabil. Filmul este un blockbuster şi trebuie tratat ca atare.

    Distribuţia este una mai mult decât respectabilă, aducând la un loc un premiu Oscar (Brie Larson), o nominalizare la aceleaşi premii (Samuel L. Jackson) şi un Glob de Aur (Tom Hiddleston).

    Trebuie să mă refer şi la durată, pentru că în cazul filmului din 2005 regizorul Peter Jackson nu a primit chiar cuvinte de laudă pentru cele 3 ore lipsite de suspans. Sigur, scuza lui Jackson poate fi puterea obişnuinţei – trilogia Stăpânul Inelelor a avut o durată media de 3 ore şi 6 minute pe film.

    După cum scriam şi la începutul acestei cronici, efectele speciale sunt realizate fără cusur, mult superioare celor din 2005 – sigur, tehnologia de azi ajută mult în acest sens. Dar realismul creaturilor este cel care mă face să cred că scenariştii au avut şi ei ceva de spus în această privinţă.

    Până la data redactării acestei cronici, Kong: Skull Island a generat încasări de 393 de milioane de dolari contra unui buget de 185 de milioane. Cu alte cuvinte, pregătiţi-vă pentru Kong: Multe alte părţi.

    În concluzie, filmul este mai mult decât decent; cea mai bună parte? Nu încearcă să fie mai mult decât este.

    Nota: 7/10

  • Cel mai sumbru scenariu pentru Germania: un război comercial cu SUA pe cale de a se materializa după ce Trump aduce în prima linie artileria grea

    Preşedintele Donald Trump greşeşte când critică enormul surplus de cont curent german, spunând că aceste este rezultatul manipulării euro de către Germania. Adevăraţii vinovaţi sunt bula creditului inflaţionistă din Europa de Sud, politicile expansioniste ale BCE şi produsele financiare vândute lumii de băncile americane. Aşa că, în loc să dea vina pe Germania, Trump ar trebui să se uite mai bine la instituţiile de la el de-acasă, spune, într-o opinie publicată de The Guardian, Hans-Werner Sinn, professor de economie şi fostul preşedinte al prestigiosului Institut de Cercetare Economică Ifo.
    Comentariile lui sunt cel mai recent duel al cuvintelor dintr-un început de război comercial între Germania şi SUA. Însă Washingtonul foloseşte acum artileria grea. La mai puţin de 24 de ore după ce secretarul american al Comerţului Wilbur Ross a anunţat planul administraţiei Trump de a impune taxe vamale pe importurile de oţel, Germania a reacţionat: ministrul german al afacerilor externe Sigmar Gabriel are în vizor măsuri juridice. Germania şi SUA s-ar putea afla în pragul unui război comercial, scrie Handelsblatt.

    Este oficial de-acum, remarcă cel mai mare ziar financiar german. Discursul anticomerţ al lui Donald Trump se va traduce în taxe vamale usturătoare pe importurile de oţel din Europa şi Asia. Wilbur Ross a anunţat la finalul săptămânii trecute planuri de impunere a unor taxe vamale de până la 148% pe importuri provenind din Franţa, Germania, Japonia şi Taiwan.

    Ministrul german al afacerilor externe Sigmar Gabriel a reacţionat prompt, spunând că Statele Unite conferă firmelor locale un „avantaj competitiv neloial“ în faţa companiilor rivale din Europa şi alte regiuni, încălcând legislaţia internaţională în domeniul comerţului.

    „Noi, europenii, nu putem accepta acest lucru. UE trebuie acum să analizeze depunerea unei plângeri la Organizaţia Mondială a Comerţului. Susţinem cu tărie această opţiune“, se arată într-o declaraţie a ministrului german.

    Acesta a avertizat că taxele vamale ar putea declanşa foarte uşor un război comercial cu Statele Unite, cea mai mare piaţă de export a Germaniei, înaintea Franţei şi Marii Britanii. „Dacă SUA îşi vor continua politicile neloiale din domeniul competiţiei, vor apărea ameninţări similare pentru alte industrii“, a declarat oficialul german. Germania are cel mai mare excedent comercial din lume, de 253 mi­liarde de euro, înaintea Chinei şi Japoniei. Anul trecut, ţara a exportat bunuri în valoare de 107 miliarde de euro către SUA. Planul de impunere a taxelor vamale pe importurile de oţel este inclus în ordinele executive lansate la finalul săptămânii trecute de Donald Trump, ordine ce privesc identificarea ţărilor şi bunurilor responsabile pentru uriaşul deficit comercial al SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un lider CDU îl critică dur pe Erdogan după acuzaţii despre “practici naziste” şi “camere de gazare”

    Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, a acuzat-o, într-un discurs televizat rostit duminică, pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, că ar utiliza “metode naziste” împotriva cetăţenilor turci.

    “Când le spunem că sunt nazişti, europenii devin stânjeniţi, se solidarizează. Mai ales Angela Merkel”, a afirmat Recep Erdogan. Referindu-se personal la Angela Merkel, Recep Erdogan a continuat, potrivit postului N-TV şi revistei Focus: “Foloseşti metode naziste. Împotriva cui? Împotriva fraţilor mei din Germania şi a miniştrilor” care au mers în Germania pentru mitinguri electorale. Potrivit revistei Focus, Erdogan a mers chiar mai departe, precizând: Ar putea repune în discuţie introducerea “camerelor de gazare şi lagărelor”, “dar nu îndrăznesc”.

    “Oare domnul Erdogan mai este în toate minţile?”, a reacţionat luni Julia Klöckner, vicepreşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un lider CDU îl critică dur pe Erdogan după acuzaţii despre “practici naziste” şi “camere de gazare”

    Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, a acuzat-o, într-un discurs televizat rostit duminică, pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, că ar utiliza “metode naziste” împotriva cetăţenilor turci.

    “Când le spunem că sunt nazişti, europenii devin stânjeniţi, se solidarizează. Mai ales Angela Merkel”, a afirmat Recep Erdogan. Referindu-se personal la Angela Merkel, Recep Erdogan a continuat, potrivit postului N-TV şi revistei Focus: “Foloseşti metode naziste. Împotriva cui? Împotriva fraţilor mei din Germania şi a miniştrilor” care au mers în Germania pentru mitinguri electorale. Potrivit revistei Focus, Erdogan a mers chiar mai departe, precizând: Ar putea repune în discuţie introducerea “camerelor de gazare şi lagărelor”, “dar nu îndrăznesc”.

    “Oare domnul Erdogan mai este în toate minţile?”, a reacţionat luni Julia Klöckner, vicepreşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buşoi, mesaj pentru Gabriela Firea privind iluminatul de Paşte: Să fie aprinsă lumina din mintea sa

    „Toate acţiunile şi toată comunicarea Primăriei Generale despre proiectele Bucureştiului arată că doamna primar general Firea este alăturea cu drumul. Se cheltuiesc bani pe aiureli şi se găsesc false subiecte care mimează implicarea fără să rezolve nimic concret din marile probleme pe care le are Bucureştiul. Primăria se preocupă să risipească 180.000 euro pentru beculeţe de Paşte, să înfiinţeze societăţi comerciale, să achiziţioneze aparate de prevenire a cutremurelor şi să cureţe afişele de pe clădirile din Magheru şi de pe Victoriei”, a declarat secretarul interimar al PNL, Cristian Buşoi.

    Citiţi  mai multe pe www.mediafax.ro

  • Papa Francisc: Mai bine să fii ateu decât un catolic ipocrit. ”Este scandalos”

    „Este scandalos să spui un lucru şi să faci altul. Este o viaţă dublă. Sunt cei care spun ‘Sunt un catolic practicant foarte bun, întotdeauna merg la slujbă, fac parte din mai multe asociaţii’ şi mai sunt şi aceia care spun ‘Viaţa mea nu este una creştinească. Nu le plătesc angajaţilor mei salariile potrivite, exploatez oamenii, fac afaceri necurate, spăl bani. Duc o viaţă dublă’”, a spus liderul Bisericii Catolice, potrivit unei transcrieri Vatican Radio, citate de The Guardian.

    Suveranul Pontif a explicat că există mulţi catolici care au un astfel de comportament şi, din această cauză, apar multe scandaluri. „De câte ori nu am auzit cu toţii oameni care spun ‘dacă acesta este un catolic, atunci e mai bine să fii ateu’”, s-a întrebat Papa.

    Încă de la alegerea sa, în 2013, liderul Bisericii Catolice a spus deseori atât preoţilor, cât şi credincioşilor, că cel mai important lucru este să şi practice religia pe care o predică. În predicile sale acesta a condamnat pedofilia, abuzurile sexuale săvârşite de preoţi asupra copiilor ca fiind parte dintr-un „ritual satanic” şi le-a atras atenţia propriilor cardinali să nu se comporte „de parcă ar fi de viţă nobilă”. Mai mult, chiar la două luni de la alegerea sa, Papa le-a transmis creştinilor că ar trebui să-i privească pe atei ca pe nişte oameni buni, dacă aceştia din urmă fac bine la rândul lor.
     

  • Iohannis: Astăzi este o zi de doliu pentru statul de drept. Sfidarea PSD e deplină

    La scurt timp după ce guvernul a adoptat ordonanţa de modificare a codurilor penale, preşedintele Klaus Iohannis a criticat dur decizia executivului susţinând că este „o zi de doliu pentru statul de drept”, iar „sfidarea PSD este deplină”.

    „Astăzi, Guvernul PSD şi ALDE a anulat munca a zeci de mii de oameni oneşti şi curajoşi din Justiţia română care au dovedit în ultimii ani că nimeni şi nimic nu este mai presus de lege. Guvernul PSD şi ALDE a anulat eforturile făcute de milioane de români de a face din România o ţară respectată în Europa!”, a scris Iohannis pe Facebook.

    Şeful statului susţine că „rezultatul votului din decembrie a dus la formarea unei majorităţi, care a alcătuit un guvern legitim. Dar votul nu reprezintă un cec în alb care permite unei majorităţi să poată face orice, de la adoptarea măsurilor populiste care riscă să pună sub semnul întrebării stabilitatea economică în următorii ani, până la călcarea efectivă în picioare a justiţiei şi a statului de drept”.

    „Sfidarea PSD la adresa poporului este deplină. Uită însă un lucru esenţial. Valorile pe care se construieşte un stat democratic, un stat de drept veritabil, nu aparţin unei majorităţi sau minorităţi de conjunctură, ci ne aparţin nouă, tuturor românilor.
    De astăzi, misiunea mea este să restabilesc statul de drept. Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a face din România o ţară eliberată de corupţie! Mă voi bate până în ultima zi a mandatului meu pentru acest lucru!”, a încheiat Iohannis.

    Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă privind modificarea codurilor penale, redefinind abuzul în serviciu. Decizia vine în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a cerut retragerea proiectului, la pachet cu cel al graţierii, declanşând procedurile pentru referendum după ce zeci de mii de oameni au protestat în Bucureşti şi marile oraşe ale ţării faţă de actele normative. Ordonanţa a fost introdusă pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei de guvern în care s-a discutat despre bugetul pe 2017 şi intră în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial. Parchetul General, DNA, CSM şi Curtea Supremă au criticat proiectul susţinând că desfiinţează practic infracţiunea de abuz în serviciu şi aruncă în aer anchetele de până acum.