Într-un discurs în Montreal, Canada, înainte de întâlnirile anuale ale Băncii Mondiale şi ale FMI-ului, Malpass a avertizat cu privire la creşterea economică la nivel global şi a spus că aceasta „încetineşte” şi că se aşteaptă ca economia lumii să crească sub nivelul estimat în urmă cu patru luni din cauza „Brexitului, recesiunii din Europa şi a incertitudinii comerciale”. „Mai mult, în cea mai mare parte a lumii dezvoltate investiţiile cresc prea încet pentru a obţine câştiguri viitoare semnificative”, spune Malpass.
Malpass, un fost oficial din administraţia Trump, a ajuns în aprilie la Banca Mondială pentru a-l înlocui pe Jim Yong Kim, numit de Barack Obama, care şi-a dat demisia pentru a lucra în piaţa fondurilor de investiţii.
Într-un mediu de încetinire a creşterii economice, Malpass susţine că este esenţial pentru toate ţările să aibă „reforme structurale bine gândite”, inclusiv întărirea statului de drept astfel încât companiile private să poate concura cu cele deţinute de stat. Preocupările sale referitoare la economia europeană se bazează pe economiile care stagnează, respectiv se contractă în Germania şi Italia. Cu toate acestea FMI a prezis în iulie o creştere economică de 1,3% pentru zona euro în 2019, cu tendinţa de a creşte spre 1,6% în 2020.
Tag: crestere economica
-
Avertisment de la Banca Mondială
-
David Malpass, şeful Băncii Mondiale: Creşterea economică nu va atinge ţinta estimată
David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale, a avertizat că la nivel global creşterea economică ar putea să nu atingă nivelul de 2,6% estimat în luna iunie de instituţia pe care o conduce, din cauza temerilor referitoare la direcţia economiei mondiale, potrivit FT.
Într-un discurs din Montreal, Canada, înainte de întâlnirile anuale ale Băncii Mondiale şi ale FMI-ului de săptămâna viitoare, Malpass a avertizat cu privire la creşterea economică la nivel global şi a spus că aceasta „încetineşte” şi că se aşteaptă ca economia lumii să crească sub nivelul estimat în urmă cu patru luni din cauza „Brexitului, recesiunii din Europa şi a incertitudinii comerciale”.
„Mai mult, în cea mai mare parte a lumii dezvoltate investiţiile cresc prea încet pentru a obţine câştiguri viitoare semnificative”, spune Malpass.
Malpass, un fost oficial din administraţia Trump, a ajuns în aprilie la Banca Mondială pentru a-l înlocui pe Jim Yong Kim, un fost numit al lui Barack Obama, care şi-a dat demisia pentru a lucra în piaţa fondurilor de investiţii.
Ca perspective, el susţine potenţialul transferurilor de bani digitale ca un instrument important pentru politica de dezvoltare.
„Aproape am ajuns într-un punct în care avem sisteme securizate care le pot permite oamenilor săraci să primească electronic ajutor de peste hotare şi ajutoare financiare într-o lume în care putem să economisim şi să tranzacţionăm liber. Ar fi ceva revoluţionar pentru că le oferă oamenilor libertatea şi oportunitatea de care au nevoie pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai”, spune el.
Într-un mediu de încetinire a creşterii economice, Malpass susţine că este esenţial pentru toate ţările să aibă „reforme structurale bine gândite”, inclusiv întărirea statului de drept astfel încât companiile private să poate concura cu cele deţinute de stat.
„Pentru multe ţări asta înseamnă să îşi deschidă pieţele închise sau protejate, să permită ca preţurile să fie stabilite de forţele pieţei, şi să îşi liberalizeze fluxurile de capital. Avantajul pentru ţările care vor face acest pas va fi că vor atrage mai multe investiţii, atât autohtone cât şi externe, şi pot genera creştere economică de care să benficieze o parte mai mare din populaţie”, adaugă Malpass.
Preocupările sale referitoare la economia europeană se bazează pe economiile care stagnează, respectiv se contractă în Germania şi Italia. Cu toate acestea FMI a prezis în iulie o creştere economică de 1,3% pentru zona euro în 2019, cu tendinţa de a creşte spre 1,6% în 2020.
-
Cine spune că vine criza? Şomajul este la minimul ultimilor 29 de ani. Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA: Şomajul scade pe fondul creşterii economice şi al migraţiei
Statistica a consemnat în luna august a acestui an o scădere a ratei şomajului de la 3,9 la 3,8%. În dinamica anuală rata şomajului s-a diminuat cu 6,5% în august şi cu 9,3% în primele opt luni ale acestui an. Astfel, numărul şomerilor a ajuns la circa 343.000 de persoane în luna august a acestui an, arată datele Institutlui Naţional de Statistică (INS).
Analiştii economici sunt de părere că a fost un cumul de factori care au dus la scăderea şomajului în România: creşterea economică, plecarea forţei de muncă în străinătate, dar şi creşterea investiţiilor productive.
„La noi factorii care au determinat această evoluţie au fost pe de-o parte creşterea economică. Chiar dacă s-a făcut pe consum, când se vinde ceva, este nevoie de un vânzător. Creşterea economică generează locuri de muncă. Celălalt factor se referă la migraţie – a scăzut numărul de persoane apte de muncă“, a declarat pentru ZF Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA.
-
România a avut a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în al doilea trimestru
Astfel, creşterea PIB-ului României a fost, în serie ajustată sezonier, de 4,6% în T2, 2019, faţă media europeană de 1,3%.
În Ungaria, PIB a crescut cu 5,1% în serie ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă a anului precent. După România, a treia cea mai mare creştere din UE a fost înregistrată în Polonia, unde economia a crescut cu 4,1%.
Bulgaria a înregistrat de asemenea o creştere economică peste medie europeană. Economia bulgară a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 3,3%, iar Cehia a înregistrat un avans anual de 2,7% în T2. Nicio ţară din UE pentru care există în acest moment date nu a înregistrat scăderi ale PIB-ului în al doilea trimestru din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, economia italiană a stagnat în al doilea trimestru din acest an, după ce în primul trimestru a înregistrat o scădere economică de 0,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.
-
Veşti proaste pentru economiile globale: Creşterea economică a Chinei este la cel mai slab nivel din ultimii 27 de ani
Creşterea economică din China a încetinit la cel mai slab nivel din 1992 până în prezent – de când a început statistica trimestrială pe PIB – pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA, în timp ce anumiţi indicatori arată că urmează o stabilizare economică, potrivit Bloomberg.
PIB-ul a crescut cu 6,2% în al doilea trimestru din acest an, sub creşterea de 6,4% înregistrată în primul trimestru.
În luna iunie, producţia şi vânzările din retail au depăşit estimările, în timp ce nivelul investiţiilor din prima jumătate a anului arată că stimulii guvernului chinez vor da roade spre finalul anului.
Încetinirea demonstrează impactul şi presiunea conflictului comercial asupra economiei. Deşii SUA şi China au reluat negocierile, nu există nicio certitudine cu privire la data în care vor ajunge la un acord, şi dacă nu va fi prea târziu pentru a produce pagube economice majore.
„Continuăm să vedem o încetinire a creşterii economice în al doilea trimestru, dar se conturează o stabilizare. Banca centrală trebuie să adopte o poziţie mai proactivă”, notează Wang Tao, economist şef al UBS pentru China.
Exporturile nete au contribuit la 20,7% din creşterea producţiei în primul trimestru, în scădere cu 22,8% faţă de primul trimestru.
-
Comisia Europeană a majorat prognoza de creştere economică pentru România la 4%, de la 3,3%
Pentru 2020 prognoza de creştere economică este 3,7%, de la 3,1% în prognoza de primăvară. Inflaţia este anticipată pentru acest an la 4,2% (3,6% în prognoza anterioară) şi la 3,7% în 2020 (3% în prognoza anterioară).
Comisia remarcă creşterea de 5,1% a economiei din primul trimestru, cu consumul drept principal motor, mulţumită creşterilor salariale din ultima perioadă, dar şi creşterea sectorului de construcţii, sub impulsul recentelor facilităţi fiscale. Ritmul de creştere al exporturilor a încetinit la 3,2%, în timp ce importurile au crescut cu 9,3%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Zona euro este în plin proces de „japonificare“: creştere economică zero, îmbătrânirea populaţiei, bănci pline de credite neperformante, dobânzi mici
Creşterea economică şi inflaţia anemice din zona euro înseamnă că deja inima economiei Uniunii Europene trece prin proces de „japonificare“, iar ieşirea ar putea fi dificilă dacă istoria naţiunii asiatice poate fi considerată un ghid, potrivit ING Group.
Japonia a fost în urmă cu câţiva ani a doua cea mai mare economie a lumii, dar a fost detronată de China din cauza creşterii aproape inexistente.
Situaţia economică din utimul an lasă zona euro deschisă comparaţiilor cu Japonia în anii 1990. Într-un raport recent, ING enumeră asemănări, inclusiv o creştere a datoriei publice, o creştere a creditelor neperformante ale băncilor, îmbătrânire accelerată a populaţiei şi o relaxare uriaşă a politicii monetare, scrie Bloomberg.
În timp ce reacţia politică a Japoniei la criza sa a fost lentă, ţara asiatică a căzut şi victimă intervenţiei la momentul nepotrivit, notează ING. Diferitele şanse de redresare au fost eliminate de criza financiară asiatică din 1997-98, apoi de spargerea bulei dot-com şi, ulterior, de criza financiară globală.
-
Coaliţia pentru Dezvoltarea României anunţă că va lucra cu Executivul pentru stimularea creşterii economice, după întâlnirea cu Guvernul Dăncilă
Coaliţia pentru Dezvoltarea României a anunţat miercuri, după întrevederea cu Guvernul Dăncilă, că va colabora cu Executivul pentru stimularea creşterii economice şi pentru reflectarea acesteia în traiul românilor.
„Guvernul României şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României vor colabora pentru stimularea creşterii economice, care să se reflecte şi în îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor români. (…) Premierul a subliniat că Executivul are toată deschiderea spre dialog cu mediul de afaceri şi a apreciat mecanismul consultărilor lunare, care să fie continuat într-un ritm mai susţinut în viitor”, se arată în comunicatul oficial al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.
Printre temele abordate în cadrul întâlnirii au fost domeniile economic, fiscalitate, infrastructură, turism, fonduri europene, comunicaţii şi muncă.
Din partea Guvernului au mai participat miniştrii Dezvoltării Regionale, Finanţelor, Muncii, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Antreprenoriatului, Turismului, Fondurilor Europene, Afacerilor Europene, şeful cancelariei Premierului şi reprezentanţi ai ministerului Transporturilor.
De cealaltă parte a mesei, din partea Coaliţiei pentru Dezvoltarea României au participat reprezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ai AmCham, Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER) şi Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).
-
Se adună nori negri asupra Europei: Lira sterlină scade rapid după ce Banca Angliei a anunţat că se aşteaptă la creştere economică zero pentru T2 2019
Banca Angliei a anunţat joi că menţine nivelul de dobândă la 0,75% în contextul în care există posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără un acord, potrivit CNBC.
Banca centrală a redus şi previziunea de creştere economică pentru al doilea trimestru din 2019 la zero, şi a scos în evidenţă din nou riscurile globale generate de conflictul comercial SUA-China, corelate cu şansele slabe de a încheia un acord Brexit.
Lira sterlină s-a depreciat cu 0,4% după anunţul Băncii Angliei.
Oficialii băncii centrale au mai vorbit în trecut de necesitate unor costuri de împrumut mai ridicate în viitorul apropiat, însă guvernatorul Mark Carney a spus că Comitetul de Politică Monetară a votat în unanimitate menţinerea dobânzilor la 0,75%.
-
Jaewoo Lee, şeful FMI în România: În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB. „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune”
„În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.
Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.
„Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.