BusinessMagazin

Tag: creditori

  • Liderii politici ai UE se roaga de bancile europene sa salveze Grecia

    Aflat la o conferinta cu investitorii tinuta la
    Sankt-Petersburg, Zapatero a spus ca liderii europeni, care se vor
    intalni saptamana viitoare pentru un summit consacrat crizei
    datoriilor suverane, vor sustine Grecia cu “masuri rezonabile”,
    acceptabile pentru pietele financiare. Prezenta la aceeasi
    conferinta, presedinta Finlandei, Tarja Halonen, l-a sustinut pe
    Zapatero, cerand sectorului privat sa dea dovada de “bun-simt” si
    “responsabilitate”, transmite publicatia elena Capital.

    Declaratiile celor doi intervin dupa ce, vineri, presedintele
    francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au cazut
    de acord ca rezolvarea crizei datoriilor grecesti sa se faca
    inclusiv prin implicarea creditorilor privati (in principal marile
    banci europene si americane care detin obligatiuni grecesti),
    subliniind insa ca aceasta implicare sa se faca pe baza
    voluntara.

    Anterior, mai multe state europene in frunte cu Germania au
    insistat ca ele nu vor mai pune la bataie banii contribuabililor
    din tarile lor pentru finantarea datoriei Greciei decat cu conditia
    ca si sectorul privat sa se implice, suportand o parte din costuri.
    Aceasta inseamna ca respectivii creditori sa accepte o schimbare a
    termenilor de plata pentru creantele sau obligatiunile grecesti, in
    principal acceptarea prelungirii scadentelor de plata.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Tot sambata, Horst Seehofer, presedintele filialei bavareze a
    Uniunii Crestin-Democrate, partidul Angelei Merkel, a declarat
    pentru Der Spiegel ca “este timpul pentru o implicare a
    creditorilor privati”, nu pe baza voluntara, ci sa fie obligati
    imediat la aceasta. O serie de experti financiari ai partidului au
    sustinut aceeasi idee – introducerea unor reglementari care sa
    oblige bancile europene creditoare sa suporte o parte din costurile
    restructurarii datoriei grecesti.

    Zapatero a respins, de asemenea, ultimele analize ale agentiilor de
    rating, care au decretat deja ca ar insemna insolventa de facto
    pentru Grecia daca investitorii financiari privati ar accepta orice
    fel de schimbare a termenilor de plata pentru datoria greceasca de
    natura sa le afecteze interesele. “Astfel de analize pe termen
    scurt nu reflecta realitatile proiectului european”, a spus
    el.

    Josef Ackermann, seful Deutsche Bank, unul dintre cei mai mari
    creditori ai Greciei, a spus ca el accepta ideea unui “rol activ”
    al bancilor in rezolvarea crizei, dar a subliniat ca e nevoie ca
    planul de austeritate asumat de Grecia sa fie suplimentat cu inca
    unul, si mai drastic, “pentru a sustine cresterea economica”.

    Premierul spaniol Zapatero a propus si introducerea unei taxe pe
    tranzactiile financiare internationale (taxa Tobin), pentru a
    limita apetitul de risc al bancilor si al fondurilor speculative si
    pentru a suplimenta bugetele statelor europene, grav incercate in
    ultimii ani de presiunea de a finanta cu bani publici bancile
    afectate de criza.

    Parlamentul European, care a adoptat in martie o rezolutie de
    introducere a unei taxe Tobin la nivelul UE, considera ca o astfel
    de initiativa ar aduce la bugetul european circa 200 de miliarde de
    euro anual.

  • Ratingul datoriei elene ajunge la un minim istoric. Cine mai poate finanta Grecia? (GALERIE FOTO)

    Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
    incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
    accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
    probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
    discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
    disponibile.

    S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
    categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
    eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
    drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
    elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
    unele cu termen mai lung).

    Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
    Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
    sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
    dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
    ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
    accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
    grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
    redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
    financiare.

    Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
    german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
    sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
    creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
    rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
    insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
    privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
    zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
    probleme.

    Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
    S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
    reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
    nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
    FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
    necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
    de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
    pana in 2014.

    DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

    Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
    SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
    zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
    grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
    vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
    SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
    plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
    a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

    “Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
    2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
    antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
    si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
    emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
    Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
    avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
    eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
    expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
    a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
    publice, asadar ale contribuabililor.

    Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
    Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
    scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
    valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
    euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
    datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
    “Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
    scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
    citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
    spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
    grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
    privati.

    Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
    privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
    iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
    credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
    eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
    statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
    miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
    creditori.

    La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
    trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
    Cubei.

  • Bancile au aprobat planul de reorganizare al Flanco

    “Aprobarea planului de reorganizare reprezinta unul dintre pasii
    finali inaintea iesirii oficiale din insolventa. Intern, consideram
    acest proces deja incheiat, Flanco fiind in acest moment o companie
    noua, restructurata” a declarat Adrian Olteanu, CEO-ul Flanco.

    Reteaua a intrat in insolventa in luna decembrie a anului
    trecut, cu datorii totale de circa 60 mil. euro, iar in luna iunie
    a nuntat ca a trecut pe profit (la nivel operational), dupa 21 de
    luni consecutive de pierdere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Presedintele Islandei se opune platii facturii catre creditori

    Intr-un discurs televizat, presedintele Olafur R. Grimsson si-a
    detaliat atitudinea in legatura cu neplata compensatiei catre cele
    doua state. Decizia sa va duce ca masura sa fie supusa unui
    referendum , chiar daca sondajele recente anticipeaza ca 70% din
    populatie se opune acestei facturi. 60.000 de oameni, adica o
    cincime din populatie, au semnat o petitie impotriva platii sumei,
    care a fost prezentata Presedintelui saptamana trecuta.


    Cititi mai multe     in New York Times.

  • 400 de creditori cer 30 mil. euro de la reteaua intrata in insolventa SPAR

    Pe lista creditorilor retelei SPAR detinuta de fratii Ioan si
    Floare Cuc din Arad s-au inscris aproximativ 400 de companii, banci
    si institutii ale statului, care cer in total 136 mil. lei (32 mil.
    euro) de la retailer, potrivit datelor furnizate de administratorul
    judiciar al companiei.

    SPAR, cu sediul in Arad, a intrat in insolventa in urma cu
    aproape trei luni, la cererea actionarilor.

    Printre cei mai mari creditori se numara bancile Unicredit
    Tiriac Bank si ING, care au cerut fiecare aproximativ 8 mil.


    Cititi mai multe despre SPAR     pe www.zf.ro

  • Si-au mai ramas doar trei

    Cazul falimentului sau, mai bine zis al intrarii in insolventa a uneia dintre cele mai mari regii de publicitate online din Romania ascunde o serie de semne de intrebare. De la scindarea companiei, de acum trei luni, pana la datoriile acumulate si legaturile dintre actionari, toate ne fac la o prima vedere sa ne intrebam daca nu cumva acest faliment nu este altceva decat o strategie financiara de a scapa cat mai ieftin dintr-o situatie complicata.

    In urma cu doua saptamani, potrivit informatiilor publice de pe site-ul Tribunalului Bucuresti, Netbridge Investments, compania care opereaza agentia de publicitate online Boom Online Advertising, a intrat in procedura de insolventa, dupa ce impotriva companiei a fost deschis un dosar de catre RealMedia Network, care detine cel mai mare portal de imobiliare din Romania, Imobiliare.ro. Motivul pentru care insolventa a fost ceruta este legat de datoriile de aproximativ un milion de euro acumulate de Boom fata de furnizorii sai. Nu doar RealMedia Network a actionat regia online in judecata pentru neplata datoriilor acumulate, ci si New Colors Trade sau Gazeta Online, alti creditori. Doar fata de aceasta din urma se pare ca datoriile celor de la Boom erau de circa 600.000 de euro. De altfel, compania care gestioneaza site-ul Gsp.ro a incetat colaborarea cu Boom inca din luna februarie. Si Mkco.ro, firma detinatoare a site-urilor 121.ro si Fashionandbeauty.ro, a decis incetarea colaborarii de la 1 iunie din cauza unor neintelegeri legate de derularea contractelor. In ultimul an circa 30 de site-uri s-au retras din portofoliul Boom, printre care Trilulilu. ro, Computergames.ro, Kappa.ro si Gsp.ro.

    Se poate spune ca acesta a fost un prim semn ca lucrurile nu merg bine. Apoi a urmat scindarea companiei si mutarea unei parti din contracte catre entitatea nou creata, Digital Ads. Din luna aprilie, site-urile externe au ramas in portofoliul Boom, iar site-urile detinute de NCH au trecut sub acoperisul Digital Ads, la conducerea careia fusese adusa Mihaela Grafu, fostul director de vanzari de la Boom. Prin aceasta miscare, siteurile reprezentate de Boom erau impartite intre doua companii, parte a aceluiasi grup, vandute publicitarilor la pachet, dar facturate separat – pe Boom, respectiv pe Digital ADS.

    A fost primul moment cand au aparut zvonurile ca Boom si-ar pregati un faliment fortat. De altfel, ce se intampla acum e o noutate doar pentru cei ce nu cunosc piata de publicitate online. Pentru restul, e un moment pe care il asteptau de ceva vreme. “Falimentul nu este nici neasteptat si nici prost gestionat. Toti publisherii mari, importanti, isi vand publicitatea online singuri, iar Boom nu a ramas cu prea multe si nici active importante nu are. In plus, mai are si datorii, asa incat a fost mai buna decizia falimentului”, spune Calin Fusu, directorul general al Neogen, lasand sa se inteleaga ca avem de-a face, mai inainte de orice, cu o “miscare inteligenta”.

    Nici Val Valcu, directorul general de la AdEvolution, nu a fost surprins de aceasta veste. “Stiam de acum patru luni ca urma sa se intample asta. Cred ca motivul principal care a dus la aceasta situatie este ca managmentul Boom era unul corporatist, care nu intelegea pe deplin mediul online.” Nu a fost ocolita nici asemanarea cu disparitia de pe piata de publicitate a agentiei Bigger, care la inceputul acestui an a fost vanduta brusc de omul de afaceri Marcel Straut, pentru a scapa de datorii de patru milioane de euro.

    Faptul ca RealMedia, detinatoarea Imobiliare.ro, a fost cea care a cerut intrarea in insolventa a Boom este cu atat mai suspect cu cat, nu de mult, Adrian Erimescu, managing partner al RealMedia Network si asociatul NCH in RealMedia Network, afirma ca venirea NCH in actionariatul Imobiliare. ro, in 2005, a dus la cresterea portalului pe toate fronturile: de la 5 angajati la 35, de la 50.000 de euro cifra de afaceri la 450.000 de euro. Voci din piata isi explica aceasta decizie a RealMedia ca o incercare (reusita) de a impiedica Gazeta Online sa ceara intrarea in insolventa. Practic, se poate spune ca NCH a actionat impotriva NCH.

    In momentul de fata, Boom incearca sa obtina reorganizarea juridica. Aceasta trebuie insa aprobata de creditori, care vor fixa un termen limita. Daca insa creditorii resping planul de organizare, firma intra automat in lichidare si, implicit, nu mai este nevoita sa plateasca datoria de un milion de euro. Aceasta pentru ca daca datoriile nu sunt acoperite in urma procesului de lichidare, asociatii companiei sunt obligati sa raspunda pretentiilor creditorilor in limita capitalului social, care se ridica, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante, la 10.770 de lei, in 2007, adica mai putin de 3.000 de euro – cheltuieli suportate de Siminel Andrei, managerul NCH, care detine 0,09% din actiunile NetBridge Investments, restul revenind unui offshore cipriot. In acest fel, cei 3.000 de euro vor sterge datorii de un milion. In acest caz, cel mai bun lucru pentru Boom ar fi declararea falimentului. Cu toate acestea, Cristian Petriceanu, directorul general al Boom si administrator al Netbridge Investments, a declarat pentru Paginademedia.ro ca spera in aprobarea reorganizarii juridice. Intrebat insa cum comenteaza zvonurile ca la mijloc ar fi vorba despre un “faliment fortat”, Petriceanu a raspuns ca nici nu poate fi vorba de asa ceva, iar faptul ca insolventa a fost ceruta de o firma din grup e o transpunere a proverbului “frate, frate, dar branza e pe bani”.

    In oricare dintre cazuri, reorganizare juridica sau faliment propriu-zis, “disparitia unui competitor din randul celor patru mari regii de publicitate online din Romania va avea un impact negativ asupra pietei si a jucatorilor, intrucat afecteaza imaginea celorlalte regii de publicitate si scade increderea in acestea”, spune Calin Rotarus, directorul general al Arbo Interactiv, companie care detine intre 20 si 35% din piata.