BusinessMagazin

Tag: conturi

  • De ce mor românii cu zile. Cum ne-au luat-o înainte Surinam şi Cambodgia în topul investiţiilor în sănătate

    Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament.

    Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol.

    În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.

    Potrivit raportului Curţii de Conturi, autorităţile din domeniul sanitar nu au ştiut să cheltuie banii pe care îi aveau disponibili pentru investiţii în unităţile medicale din ţară. Reţeaua de spitale din România este amplă şi fragmentată. La finele anului 2015, potrivit datelor publicate exista un număr de 375 spitale publice.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Orban: Parlamentarii PNL vor fi prezenţi în sală la moţiune, dar nu vor vota

    “Azi a avut loc reuniunea Biroului Politic în care am dezbătut poziţia partidului privitoare la moţiunea de cenzură depusă de PSD împotriva PSD. Am luat decizia ca parlamentarii PNL să fie prezenţi în sală şi să nu voteze. Reglări de conturi de tip mafiot din interiorul PSD-ului, care nu au nicio legătură cu interesul au generat o criză politică grave cu consecinţe grave asupra imaginii României în lume, asupra bunului mers al economiei şi al societăţii. Somăm partidul de guvernământ să pună capăt acestei crize care a fost provocată de ei, din interese obscure şi cu obiective pe care noi nu le putem înţelege”,a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • Cât câştigă Beyonce dintr-o singură postare pe Instagram. Suma este exorbitantă!

    După ce a făcut anunţul că este însărcinată cu gemeni, Beyonce a devenit oficial cea mai influentă vedetă pe Instagram, fotografia sa strângând peste 10 milioane de aprecieri. Specialiaştii companiei D’Marie Analytics au analizat postările şi profilul ei şi au ajuns la concluzia că acestea sunt mult mai valoroase decât ale oricărui alt artist.

    Mai multe şi imagini pe www.one.ro

  • De ce nu face România bani din turism?

     Este doar una dintre concluziile la care au ajuns inspectorii Curţii de Conturi, în urma auditului desfăşurat la Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), care explică de ce este atât de scăzut nivelul veniturilor pe care România le realizează din sectorul turismului. Motivele? “Incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile”, lipsa unei strategii de dezvoltare a sectorului, dar şi achiziţionarea de servicii la preţuri supraevaluate sunt doar câteva dintre piesele care întreţin deficienţele unui sistem nereformat de atâţia ani. Toate acestea în contextul în care “oferta turistică românească a încetat să evolueze” începând cu 1989, “devenind astfel neatractivă şi necompetitivă pe piaţa internaţională”.

    În intervalul 2013-2015, inspectorii Curţii de Conturi au realizat un audit care a vizat modul în care Autoritatea Naţională pentru Turism, instituţia care implementează, printre altele, strategia naţională de dezvoltare turistică, a gestionat fondurile alocate.

    “Auditul performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României în perioada 2013-2015, îl constituie examinarea independentă din punct de vedere al eficienţei, eficacităţii şi economicităţii utilizării fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României, din perspectiva analizării impactului obţinut faţă de impactul scontat şi a identificării cauzelor care au condus la eventuale nerealizări”, se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi.

    Principala constatare? Faptul că “ANT are deficienţe la nivel de structură”. Mai exact, la nivelul compartimentelor juridic, economic, achiziţii publice, resurse umane, administrativ, comunicare inspectorii Curţii de Conturi au constatat, în urma verificărilor, că nu era asigurată respectarea principiului separării atribuţiilor, generând, astfel, blocaje instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope. Ce a făcut ANT, în acest sens? A preferat să aplice soluţii “provizorii” care, mai mult, au trenat pe întreaga perioadă supusă auditului, în locul unei reorganizări instituţionale sistemice, după cum au remarcat inspectorii Curţii de Conturi.

    Ce ne arată cifrele

    Realitatea din spatele cifrelor relevă următoarea situaţie în care se găseşte turismul românesc. Deşi “pentru România, turismul reprezintă unul dintre sectoarele prioritare ale economiei”, în 2014, de exemplu, dacă luăm în calcul proporţia veniturilor generate de călătoriile internaţionale în raport cu PIB-ul, România a înregistrat o pondere în PIB a veniturilor din turism de doar 0,9% faţă de Croaţia, care a înregistrat 17,2 %, Malta care a înregistrat 14,4 % sau Cipru care a înregistrat 12,3 %.

    Dacă ne uităm la evoluţia 2008-2013, creşterea a fost de doar 0,028%. Mai exact, “ponderea veniturilor din turism în Produsul Intern al României(PIB) a manifestat o tendinţă de scădere în perioada 2008-2010, pentru ca din anul 2011 să se înregistreze o tendinţă
    de creştere, ajungând să se situeze în anul 2013 la nivelul de 1,929%, puţin peste nivelul de 1,901% înregistrat în anul 2008″.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce nu face România bani din turism?

     Este doar una dintre concluziile la care au ajuns inspectorii Curţii de Conturi, în urma auditului desfăşurat la Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), care explică de ce este atât de scăzut nivelul veniturilor pe care România le realizează din sectorul turismului. Motivele? “Incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile”, lipsa unei strategii de dezvoltare a sectorului, dar şi achiziţionarea de servicii la preţuri supraevaluate sunt doar câteva dintre piesele care întreţin deficienţele unui sistem nereformat de atâţia ani. Toate acestea în contextul în care “oferta turistică românească a încetat să evolueze” începând cu 1989, “devenind astfel neatractivă şi necompetitivă pe piaţa internaţională”.

    În intervalul 2013-2015, inspectorii Curţii de Conturi au realizat un audit care a vizat modul în care Autoritatea Naţională pentru Turism, instituţia care implementează, printre altele, strategia naţională de dezvoltare turistică, a gestionat fondurile alocate.

    “Auditul performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României în perioada 2013-2015, îl constituie examinarea independentă din punct de vedere al eficienţei, eficacităţii şi economicităţii utilizării fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României, din perspectiva analizării impactului obţinut faţă de impactul scontat şi a identificării cauzelor care au condus la eventuale nerealizări”, se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi.

    Principala constatare? Faptul că “ANT are deficienţe la nivel de structură”. Mai exact, la nivelul compartimentelor juridic, economic, achiziţii publice, resurse umane, administrativ, comunicare inspectorii Curţii de Conturi au constatat, în urma verificărilor, că nu era asigurată respectarea principiului separării atribuţiilor, generând, astfel, blocaje instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope. Ce a făcut ANT, în acest sens? A preferat să aplice soluţii “provizorii” care, mai mult, au trenat pe întreaga perioadă supusă auditului, în locul unei reorganizări instituţionale sistemice, după cum au remarcat inspectorii Curţii de Conturi.

    Ce ne arată cifrele

    Realitatea din spatele cifrelor relevă următoarea situaţie în care se găseşte turismul românesc. Deşi “pentru România, turismul reprezintă unul dintre sectoarele prioritare ale economiei”, în 2014, de exemplu, dacă luăm în calcul proporţia veniturilor generate de călătoriile internaţionale în raport cu PIB-ul, România a înregistrat o pondere în PIB a veniturilor din turism de doar 0,9% faţă de Croaţia, care a înregistrat 17,2 %, Malta care a înregistrat 14,4 % sau Cipru care a înregistrat 12,3 %.

    Dacă ne uităm la evoluţia 2008-2013, creşterea a fost de doar 0,028%. Mai exact, “ponderea veniturilor din turism în Produsul Intern al României(PIB) a manifestat o tendinţă de scădere în perioada 2008-2010, pentru ca din anul 2011 să se înregistreze o tendinţă
    de creştere, ajungând să se situeze în anul 2013 la nivelul de 1,929%, puţin peste nivelul de 1,901% înregistrat în anul 2008″.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • El este singurul angajat al unei companii de 1,2 miliarde de dolari

    Andrew Chain este un one-man-show ce concurează cu branduri de zeci de miliarde de dolari.
     
    Tânărul de 30 de ani este fondator şi unic angajat al companiei PureFunds, un fond de investiţii specializat în securitate cibernetică evaluată la peste 1,2 miliarde de dolari. Compania are în portofoliu companii importante în domeniu, precum Cisco sau Fortinet.
     
    PureFunds s-a lansat la 12 zile după atacul împotriva Sony Pictures, activând pe o nişă dominată de compania BlackRock.
     
    BlackRock, lider de piaţă în industrie, gestionează conturi în valoare de peste un trilion de dolari, potrivit Bloomberg.
     

  • Vladimir Putin ar putea fi, în secret, cel mai bogat om din lume

    Cea mai des menţionată estimare provine de la fostul consilier la nivel înalt al Kremlinului, Stanislav Belkovsky. În 2007, el a afirmat că Putin avea o avere de cel puţin 40 de miliarde de dolari – cifre care l-ar fi plasat în primele zece locuri din clasamentul miliardarilor Forbes. Sursa Kremlinului şi-a bazat estimările asupra presupuselor mize ale lui Putin în mai multe companii, mai ales în sectorul petrolier. „Cel puţin 40 de miliarde de dolari, asta după cunoştinţele mele. Dar bănuiesc că există nişte afaceri despre care nu ştiu nimic”, spunea sursa la acea dată.  Mai târziu, în 2012, Belkovsky şi-a mărit estimările la 70 de miliarde de dolari, pe baza unor informaţii noi din „surse confidenţiale din jurul corporaţiilor”, potrivit unui interviu. Acest lucru l-a adus pe Putin la o distanţă remarcabilă de Bill Gates, care, potrivit Bloomberg, este cel mai bogat om din lume, cu o valoare netă estimată de 84 miliarde de dolari. Un critic mai puţin credibil afirma, de asemenea, că averea reală a lui Putin ar putea ajunge la 200 miliarde de dolari.

    Putin are, de asemenea, şi „capcane” vizibile, care îi demonstrează bogăţia. Printre presupusele sale posesii se numără un palat în valoare 1 miliard dolari. Iar dacă zvonurile sunt adevărate, acesta nu ar fi singurul palat al lui Putin. El se bucură de alte  20 de palate, patru iahturi, 58 de avioane şi o colecţie de ceasuri în valoare de 400.000 de lire sterline, potrivit unui dosar scandalos întocmit de un fost vicepremier în 2012.

    Spre deosebire de celălalt mare lider al lumii, Donald Trump, Putin a redus în mod public valoarea averii sale. „Eu sunt cel mai bogat om nu numai din Europa, ci în întreaga lume: colecţionez emoţii. Sunt bogat datorită faptului că poporul rus mi-a încredinţat de două ori conducerea unei mari naţiuni. Cred că este cea mai mare bogăţie”, a declarat acesta. 

  • Cronică de film: Frumoasa şi bestia

    Anul acesta, povestea şi personajele pe care publicul le ştie revin la viaţă într-o adaptare live-action spectaculoasă a celebrului film de animaţie Disney „Frumoasa şi Bestia”. Filmul reprezintă povestea călătoriei fantastice a tinerei eroine Belle, care e luată prizonieră de bestie în castelul său.

    În ciuda temerilor sale, ea se împrieteneşte cu personalul fermecat al castelului şi descoperă faţa nevăzută a prinţului. Doar în România, „Frumoasa şi Bestia“ a înregistrat încasări record de aproape 520.000 de dolari în weekendul de lansare. În Statele Unite, rezultatele au fost chiar şi mai bune: cu încasări estimate la 170 de milioane de dolari, „Frumoasa şi Bestia“ a depăşit recordul deţinut anterior de „Batman vs. Superman: Dawn of Justice“, devenind cea mai bună lansare din luna martie (termenul de „lansare” se referă la încasările cumulate din cele trei zile ale weekendului). Suma de mai sus duce „Frumoasa şi Bestia“ pe locul 7 în topul celor mai de succes lansări din istoria Hollywoodului.

    De altfel, filmul face parte din strategia pe termen lung a Disney, fiind cea mai recentă adaptare a unui basm. În ultimii ani, Disney a lansat mai multe astfel de poveşti reinterpretate, precum „Alice în Ţara Minunilor“, „Maleficent“, „Cenuşăreasa“ sau „Cartea Junglei“.

    După cum scriam însă mai sus, filmul a fost înconjurat de controverse; premiera a fost amânată în Malaysia, deoarece autorităţile acestei ţări au cenzurat o scenă acuzată că ar avea conotaţii homosexuale. În Rusia, din aceleaşi motive, filmul a fost interzis tinerilor sub 16 ani. Şi în Singapore, ţară vecină cu Malaysia, filmul Disney a fost acuzat de atitudine „deviantă”. Scena care a stârnit controverse în Malaysia şi în Rusia îl prezintă pe personajul LeFou, care este „confuz asupra sexualităţii sale”, după cum spune regizorul filmului Bill Condon, dansând cu un alt bărbat.

    Interesant este modul în care producătorii au ales să realizeze scenografia, construind practic de la zero decorurile. Regizorul a explicat, în cadrul unui interviu, procesul creativ din spatele peliculei: „Tot filmul este realizat pe moda veche. Poate am mers şi în locaţie o zi, dar mai tot filmul a fost realizat la Shepperton Studios, în modul în care ar fi făcut şi MGM la Hollywood în anii ’50. Am construit un sat întreg cu decoruri masive şi scene imense interconectate. Spre exemplu, puteam merge din sala de mese a castelului până la scările de la intrare şi în imensa sală de bal. Într‑adevăr spectaculos. Şi aceste lucruri pot fi văzute foarte clar în formatul IMAX”, a spus Bill Condon.

    În distribuţie o veţi regăsi pe Emma Watson, remarcată mai ales pentru rolul din seria Harry Potter, şi pe Dan Stevens sau Luke Evans.

    „Frumoasa şi Bestia“ este un film care se încadrează în normele Disney: animaţia este spectaculoasă, actorii fac o treabă decentă, iar coloana sonoră este bine pusă la punct. Este în primul rând un film pentru copii, dar şi pentru adulţii în căutarea unei doze de nostalgie.

    NOTA: 7/10

  • Percheziţii în multe ţări,într-o anchetă privind fraude fiscale asociate unei bănci elveţiene

    Direcţia olandeză pentru investigarea infracţionalităţii financiare (FIOD) a anunţat vineri lansarea unor percheziţii în Olanda, precum şi în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Australia, după depistarea a 55.000 de conturi bancare suspecte la o bancă elveţiană, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    Numele băncii nu a fost dezvăluit, dar surse judiciare citate de publicaţia elveţiană Tages Anzeiger afirmă că este vizat grupul de servicii financiare Credit Suisse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro