BusinessMagazin

Tag: context

  • CEO-ul Starbucks a anunţat ce se va întâmpla cu angajaţii lanţului de cafenele în contextul crizei generate de coronavirus

    CEO-ul Starbucks din Statele Unite, Kevin Johnson, insistă că lanţul de cafenele îşi va plăti angajaţii în următoarele 30 de zile chiar dacă unităţile sunt închise sau dacă angajaţii nu vor să vină la serviciu în contextul epidemiei de coronavirus, potrivit unui articol publicat de Daily Mail. În acelaşi timp, alte firme din Statele Unite iau măsuri similare pentru a-şi păstra angajaţii şi după ce pandemia s-a încheiat. 

    „Ne-am luat un angajament faţă de toţi partenerii noştri din Statele Unite şi Canada că în următoarele 30 de zile vom continua să îi plătim, chiar dacă localul este închis sau dacă nu se simt confortabil să vină la serviciu” a anunţat el în cadrul emisiunii Good Morning America vineri, 27 martie. 

    Reprezentanţi ai lanţului hotelier Wynn Resorts oferă de asemenea angajaţilor salariile timp de o lună. CEO-ul companiei, Matt Maddox, spune că mai degrabă îi plăteşte pe angajaţii care nu sunt activi decât să îi înlocuiască după ce epidemia se va încheia. 

    „Nu îmi pot imagina cum ar fi să caut şi să angajez 13.000 de persoane din nou. Aş prefera să păstrez cunoştinţele şi experienţa pe care le am acum prin actualii angajaţi în ceea ce priveşte standardele de servicii” a declarat el la CNBC la începutul acestei săptămâni. În Statele Unite, numărul cazurilor de coronavirus a ajuns la peste 90.000. În acelaşi timp, numărul cererilor de şomaj a urcat la 3,28 de milioane, de patru ori mai mult decât recordul anterior. 

    Trei milioane de persoane au aplicat pentru şomaj între 14 şi 21 martie. Până la data de 14 martie, numărul cererilor iniţiale de şomaj era de 282.000.  

     

     

     

     

  • BCR donează 2,5 mil. lei pentru sănătate şi educaţie în contextul epidemiei de coronavirus

    BCR,  a coua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, s-a mobilizat pentru a dona 2,5 mil. lei către spitalele locale, comunităţile şI ONG-urile implicate în procurarea şI colectarea materialelor sanitare şI pentru a sprijini persoanele vulnerabile, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncii.

    “Suntem într-un moment în care trebuie să fim solidari unii cu alţii, să aducem împreună ce avem mai bun. Facem parte zi de zi din comunităţile locale, lucrăm împreună cu ele şi credem în puterea comunităţii. Aşa că am decis să ne implicăm şi mai mult în susţinerea lor, pentru a contribui la efortul comun de a trece cu bine peste această perioadă”, a transmis Sergiu Manea, CEO BCR.

    El a mai adăugat că printre iniţiativele la care contribuie BCR în mod direct şi concret se numără susţinerea fondului de urgenţă pentru spitale deschis de organizaţia Salvaţi Copiii, iar angajaţii băncii din toată ţara sunt în contact permanent cu unităţile medicale locale şi le-a fost pus la dispoziţie un fond care oferă suport financiar.

     

     

     

  • BREAKING NEWS – Nelu Tătaru, ministrul sănătăţii propus de Ludovic Orban

    Victor Costache, Ministrul Sănătăţii, şi-a anunţat demisia. În acest context, premierul Ludovic Orban a anunţat că propunerea sa pentru acest rol este actualul secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

  • Cum poate începe curăţenia generală a României

    Fără identificarea soluţiilor prin care deşeurile sunt reintegrate în activităţile industriale, făcându-se astfel pasul către o economie circulară, trecerea de la PR de mediu la efecte concrete este însă imposibilă. Soluţii sunt, în contextul în care pe plan local a răsărit o specie de antreprenori axaţi pe probleme de mediu. Cineva trebuie să îi şi asculte, dar mai ales să îi finanţeze.

    „Blumenfield s-a lansat pe piaţa de consultanţă în toamna anului 2009. Consultanţa de mediu nu a fost o alegere de moment, a fost un pas firesc după o experienţă de aproape 10 ani în acest domeniu, atât din perspectiva sistemului public, cât şi din cea a mediului privat”, spune Gabriela Stanciu, directorul general al companiei româneşti de consultanţă de mediu Blumenfield.

    Firma, înregistrată în Constanţa, a terminat anul trecut cu un business de 5,6 milioane de lei şi un profit net de 2,7 milioane de lei. În 2018, potrivit Ministerului Finanţelor, compania avea un business de numai 1,3 milioane de lei şi un profit de câteva zeci de mii de lei, semn că apetitul pentru astfel de servicii este în creştere.

    „Blumenfield s-a înfiinţat din convingerea că mediul economic avea nevoie de o «gură de aer proaspăt» în situaţiile complicate ale birocraţiei, în implementarea cerinţelor de mediu din legislaţia în continuă schimbare, dar mai ales de studii de mediu care sa reflecte o evaluare obiectivă şi nu în ultimul rând să ofere soluţii şi programe de monitorizare relevante“, mai spune Stanciu, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Juridice cu specializarea în dreptul mediului.

    Investiţia iniţială în lansarea acestei afaceri a fost de circa30.000 de euro, iar primul an a fost mai mult despre obţinerea certificărilor ca elaborator de studii pentru protecţia mediului şi mai apoi atestarea din partea ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) pentru operaţiuni petroliere şi exploatări de resurse minerale.

    Apoi, în 2016, compania a mai făcut un pas şi anume lansarea unui laborator de cercetare, în Năvodari, primul centru privat de cercetare de mediu deţinut de o companie în regiune. „Astfel, Blumenfield are suportul diviziei sale ştiinţifice în elaborarea unor studii complexe de mediu, dar şi a unor programe de monitorizare a factorilor de mediu.”
    În total, echipa Blumenfield este formată din 20 de specialişti cu pregătire în diverse domenii: tehnic, biologie, ecologie, silvicultură, chimie, drept fiscal şi dreptul mediului.

    Astfel, în acest moment, Blumenfield elaborează documentaţii tehnice şi studii de mediu, dar poate merge până la gestionarea întregului proces de obţinere a avizelor, a acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu. „Ne ocupăm de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi şi proiecte şi căutăm soluţii de optimizare a costurilor pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea acestora. De asemenea, desfăşurăm programe de monitorizare a biodiversităţii atât în mediul terestru, cât şi acvatic. Mai mult, efectuăm studii complexe de mediu pentru soluri contaminate, clasificarea deşeurilor, produselor şi subsţantelor periculoase.”

    Tocmai această clasificare a deşeurilor este esenţială.
    În opinia Blumenfield, soluţia reală pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional este analiza conţinutului acestora şi identificarea oportunităţilor de reutilizare în diferite procese economice. Mai departe, rezultatul acestui demers ar trebui să fie o hartă a deşeurilor generate pe plan local. Acest lucru, spune Stanciu, nu se poate face decât cu laboratoare specializate, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii pentru valorificarea, tratarea şi eliminarea lor finală.
    Şefa Blumenfield dă câteva exemple. „Primul studiu de caz îl avem dintr-o sondă de explorare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield.
    Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”
    Un alt exemplu privind deşeurile periculoase este chiar cel al energiei regenerabile.
    „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ
    100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă. Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a declarat Gabriela Stanciu.
    Şi aici este necesară analiza deşeurilor pentru a vedea cum pot fi acestea valorificate din punct de vedere economic. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea mai departe.”
    În acest moment, spune Stanciu, clienţii Blumenfield provin din industria petrolieră atât onshore, cât şi offshore, din industria de energie verde, exploatări de resurse minerale, infrastructură portuară, turism, dezvoltare imobiliară.
    „Am avut privilegiul de a oferi expertiza noastră în 2019 în cel mai mare proiect de prospecţiune seismică 3D din Europa din industria oil & gas onshore. Un proiect desfăşurat pe aproximativ 1.600 km2 în judeţele Brăila, Buzău, Ialomiţa suprapus peste cinci arii naturale protejate din reţeaua Natura 2000 a necesitat atenţia noastră pentru evaluarea biodiversitătii, etapă ce a necesitat
    un efort de monitorizare de
    4.800 ore, întocmirea documentaţiilor şi obţinerea acordului de mediu şi a avizului administratorului ariilor naturale protejate. Proiectul de prospecţiune s-a încheiat de curând, fără niciun prejudiciu asupra speciilor de interes conservativ pentru care aceste arii naturale protejate au fost desemnate.”
    Dincolo de aceste proiecte derulate, mai există o problemă, mai ales când vine vorba de aplicarea la scară industrială a soluţiilor găsite în laborator. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu.
    Astfel, deşeurile rămân în continuare cea mai mare problemă generată de industrie în materie de mediu, singura soluţie de a schimba lucrurile fiind integrarea acestora într-o logică de economie circulară.
    „Industria are nevoie de soluţii noi, eficiente pentru problemele vechi, iar una dintre probleme o reprezintă deşeurile şi poluarea mediului datorată acestora. Şi nu vorbesc aici despre companiile care au emis şi chiar aplică politici concrete de prevenire a poluării şi de protecţie a mediului. E vorba de acele «poluări istorice», de situri contaminate, de poluarea aerului, de deversări necontrolate de ape neepurate.  Concret? Ar fi nevoie de o «curăţenie generală» a României şi un bun început bun ar fi putea fi utilizarea cu folos a taxelor colectate la Fondul pentru Mediu.”
    Acesta ar fi însă doar începutul pentru un morman de probleme.

  • Mega Image renunţă la sistemul de livrare cu ridicare în magazinele reţelei ca o măsură de prevenţie în contextul Covid-19. Livrarea la domiciliu continuă

    Reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image, ce numără aproape 800 de unităţi, va renunţa în contextul Covid-19 la sistemul de livrare în magazinele proprii de unde clienţii mergeau să ridice ei înşişi marfa. Retailerul păstrează însă livrarea la domiciliu.

    Olandezo-belgienii de la Mega Image aveau două tipuri de livrare – la domiciliu şi în reţeaua de magazine – şi au şi două tipuri de prezenţă online – prin magazin propriu şi în parteneriat cu eMAG.

    “Începand cu 31.03.2020, sloturile aferente pick-up point-urilor vor fi închise”, spun oficialii Mega Image care adaugă că este luată o decizie în contextul răspândirii rapide a COVID-19.

    Anterior, reţeaua limitase numărul de magazine de unde se puteau ridica aceste colete la doar şase puncte de livrare. Mai exact, oficialii companiei anunţaseră că în perioada  18.03.2020- 30.03.2020, vor fi disponibile pentru cumpărăturile din Supermarket online doar următoarele puncte de pick-up, într-un interval orar limitat, Mega Image Drive Prelungirea Ghencea, Mega Image Paleologu, Mega Image Theodor Pallady, Mega Image Dristor, Mega Image Plaza Romania şi Mega Image Caramfil.

    Tot în contextul pandemiei actuale şi al măsurilor luate de autorităţi, reţeaua a redus programul magazinelor care acum funcţionează între 8.00 şi 21.00, cu o oră dedicată vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilităţi, între 11.00 şi 12.00, conform noilor reguli anunţate de autorităţi.

    Anterior, existau programe diferite de funcţionare, unele magazine erau non-stop, altele ţineau deschis până la 22.00 sau chiar la 24.00.

  • Pandemia care înroşeşte bursele

    Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
    Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
    Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
    La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
    Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
    Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
    De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
    Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
    Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
    Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
    Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.

  • Ce scrisoare a trimis OLX România tuturor clienţilor. Ce trebuie să ştie aceştia

    În contextul epidemiei cauzate de coronavirus, OLX România a trimis o scrisoare clienţilor săi, prin care i-a anunţat care sunt măsurile luate de companie în acest context. Printre acestea se numără dublarea duratei tuturor anunţurilor noi pătite şi prelungirea duratei de valabilitate a pachetelor de anunţuri active cu încă 30 de zile.

    Redăm în întregime mesajul transmis de OLX transmis clienţilor:

    „O scrisoare din partea echipei OLX

    În aceste momente în care traversăm cu toţii o perioadă dificilă, comunitatea este un punct de sprijin. Rolul nostru în această comunitate, ca cea mai mare platformă de anunţuri din România, este în continuare cel de a asigura siguranţa utilizatorilor noştri şi de a îi susţine în efectuarea unor tranzacţii de succes.

    Suntem alături de voi

    Suntem constienţi că această perioadă pe care o străbatem alături de voi, partenerii nostri principali, impune anumite restricţii şi poate îngreuna desfăşurarea proceselor de vânzare-cumpărare. Întreaga echipă OLX este aici pentru a vă susţine în această perioadă plină de provocări pentru toată lumea.

    Ce măsuri concrete luăm:

    •            Dublăm durata tuturor anunţurilor noi plătite. Orice anunţ nou plătit, adăugat de azi până pe 31 martie, va avea o valabilitate de 60 de zile, în loc de 30 de zile.

    •            Prelungim cu 30 de zile valabilitatea tuturor anunţurilor plătite, existente în acest moment pe platformă.

    •            Prelungim durata de valabilitate a tuturor pachetelor de anunţuri active cu încă 30 de zile.

    Aceste măsuri sunt valabile pentru toate anunţurile plătite, active la data de 23 martie, şi pentru toate anunţurile plătite, adăugate în perioada 23-31 martie 2020.

    Mulţumim că faceţi parte din comunitatea OLX!

    Fiecare dintre noi poate ajuta în această perioadă. Vă îndemnăm să o faceţi într-un mod responsabil, având grijă de voi şi de clienţii voştri. Urmăriţi recomandările oficiale şi respectaţi regulile autorităţilor competente.

    Să ne auzim cu bine,

    Echipa OLX”

     


     

  • BestJobs vine în sprijinul angajatorilor cu posibilitatea de a publica gratuit anunţuri pentru joburi remote

    Platforma de recrutare BestJobs se alătură iniţiativelor de limitare a răspândirii coronavirusului şi permite angajatorilor să posteze gratuit, în perioada următoare, anunţuri cu joburi de la distanţă. Demersul BestJobs vine în contextul nevoii tot mai mari a companiilor de a se alinia la noul mod de lucru în contextul epidemiei de Coronavirus, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
    „Lucrul de la distanţă este prima măsură impusă în contextul epidemiologic actual pentru protejarea sănătăţii angajaţilor. Astfel, companiile se repliază şi sunt practic în plin proces de adaptare la nevoile estimate de recrutare, în funcţie de scenariile pe care fiecare îşi bazează planul de continuitate a business-ului. Numărul anunţurilor pentru poziţii la distanţă este aşadar aşteptat să crească în perioada următoare, iar în acest context am decis să venim în sprijinul companiilor să găsească mai uşor angajaţii de care au nevoie”, spune Dan Puică, CEO BestJobs.
    Pentru a putea publica gratuit un anunţ de recrutare pentru poziţii cu activitate la distanţă, companiile trebuie să selecteze, în platforma BestJobs, categoria “remote” din rubrica “Tip de angajare”.
    De la începutul acestui an, BestJobs a înregistrat o creştere cu 30% a numărului de joburi remote, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai multe astfel de poziţii vizează specialişti în IT/Telecom, vânzări, management şi marketing.
    În total, numărul de locuri de muncă scoase la concurs prin intermediul Bestjobs a fost, anul trecut, de aproape 250.000 de joburi, iar compania a intermediat angajări pentru un număr de peste 10.000 de companii şi a atras peste 8 milioane de aplicări. Platforma de recrutare online Bestjobs gestionează în prezent 4 milioane de CV-uri.

     

  • Măsurile luat de OTP Bank România în contextul creat de coronavirus

    Pentru clienţii persoane fizice:
    • Pentru toţi clienţii persoane fizice care deţin credite de nevoi personale, cu sau fară ipotecă, sau credite ipotecare, inclusiv Prima Casă, acordate anterior datei de 20.03.2020, OTP Bank România oferă posibilitatea plăţii ratelor la scadenţă sau oricând ulterior până la data de 29 mai 2020, fără trecerea la restanţă şi aplicarea de penalităţi de întârziere. Astfel, încurajând distanţarea socială şi evitarea deplasărilor care nu sunt strict necesare, OTP Bank oferă această soluţie clienţilor care nu pot asigura la data scadenţelor lunare sumele necesare pentru rambursarea ratelor în  perioada 24.03 – 29.05.2020.
    • Clienţii care nu pot asigura în contul curent sumele necesare achitării celor 2 sau 3 rate scadente în aceasta perioadă, folosind operaţiuni de la distanţă, ca de exemplu: încasarea salariului în contul OTP Bank, depunerea ratelor la ATM-urile OTP de tip cash-in, transfer bancar dintr-un cont deschis la o alta bancă, opţiunea „Magnetul de bani” disponibilă prin serviciul OTPdirekt, etc., nu vor acumula penalităţi şi nu vor înregistra zile de întârziere pentru respectivele sume.
    • Clienţii aflaţi în imposibilitatea achitării integrale a ratelor acumulate în această perioadă, sunt rugaţi să se adreseze din timp băncii pentru a găsi împreună cea mai bună soluţie individuală fără niciun fel de costuri suplimentare. În caz contrar, punerea în întarziere se va face începând cu prima scadenţă lunară ulterioară datei de 29.05.2020 pentru toate sumele acumulate şi neachitate până în acel moment. 
    • În funcţie de evoluţia situaţiei generale, termenul menţionat mai sus (29.05.2020) ar putea fi extins.
    Pentru clienţii persoane juridice, IMM-uri şi Corporaţii: 
    • Există soluţii pregătite pentru situaţiile speciale în care, din motive obiective, nu se pot prelungi facilităţile revolving conform prevederilor contractuale, unul dintre motive fiind imposibilitatea deplasării reprezentanţilor clienţilor la bancă, în vederea semnării documentaţiei contractuale. 
    • Suntem conştienţi că anumite segmente de activitate sunt puternic afectate şi în consecinţă suntem pregătiţi  cu acele soluţii care să permită partenerilor noştri să depăşească această perioadă. În cazul persoanelor juridice, soluţia optimă este de a aplica măsuri personalizate, astfel că ne dorim să analizăm punctual nevoia fiecărui client. 
    “Băncile, mai mult ca oricând, trebuie să acţioneze cu responsabilitate faţă de economia locală şi cu înţelegere faţă de clienţii lor. În acest context sensibil pentru noi toţi, vrem să fim alături de clienţii noştri şi să colaborăm cu ei pentru a depăşi, împreună, mai uşor, o perioadă de grea încercare. Vom fi deschişi şi alături de ei, având în minte importanţa continuităţii afacerilor în România.”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.  
    Potrivit reprezentanţilor băncii, OTP Bank România rămâne alături de toţi clienţii săi şi este determinată să asigure continuitatea activităţilor bancare, prin toate canalele disponibile. În actualul context, recomandăm clienţilor noştri  să folosească preponderent serviciile bancare la distanţă, respectiv cele telefonice, online (Internet Banking şi Mobile Banking) şi pe e-mail, care le vor permite acestora accesul cu angajaţii băncii. 
    În această perioadă, responsabilitatea OTP Bank este de a proteja clienţii şi angajatii băncii. În acest sens, salariaţii noştri vor avea un program de muncă flexibil sau vor lucra de la distanţă, tocmai pentru ca activitatea să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. 
     

  • Contracte comerciale si obligatii contractuale afectate de COVID 19. Ce remedii contractuale au companiile româneşti în context naţional şi internaţional?

    Avocaţii Andrei Pelinari, de la casa de avocatură Pelinari & Pelinari şi Alexandru Stănescu, de la casa de avocatură SLV Legal, au scris un text amplu despre remediile contractuale posibile ale companiilor româneşti în contextul naţional şi internaţional. Îl redăm integral mai jos:

    I. Context

    De când a fost raportat pentru prima dată „COVID-19” în Wuhan, China, în decembrie anul trecut, ţările din întreaga lume au căutat să impună restricţii de călătorie şi să izoleze persoanele infectate, în încercarea de a opri răspândirea noului virus. Din păcate, asistăm la un efect de bulgăre de zăpadă ce se propagă (sperăm cu efecte limitate) în economia locală şi cu un efect sporit în lanţurile de valoare (aprovizionare) internaţionale din mai multe industrii afectate la nivel internaţional.
    Acest scurt ghid se referă la situaţiile dificile economice ce afectează companiile şi pot duce la neîndeplinirea obligaţiilor asumate contractual, fie că sunt obligaţii de predare, livrare, plată de mărfuri, servicii sau alte obligaţii contractuale ce sunt afectate de lipsa personalului sau de restricţii ale activităţii impuse de situaţia de urgenţă din România, UE sau SUA.
    Ar trebui sa citeşti acest articol dacă: (i) eşti un administrator al unui business românesc care activează într-unul dintre sectoarele economice cele mai afectate în aceasta perioadă; (ii) eşti un  furnizor servicii pentru jucătorii interni sau internaţionali din industrii afectate de criză care ar putea avea probleme financiare în perioada următoare; (iii)  compania pe care o reprezinti a semnat contracte internaţionale de vanzare de mărfuri sau servicii încheiate cu parteneri din UE sau SUA;


    II. Este COVID-19 forţă majoră?

    În cazul răspunderii contractuale, se pune întrebarea, forţa majoră include şi un focar de virus nou, cum este COVID-19? Răspunsul stă atât în prevederile contractului, sub aspectul definirii forţei majore şi a efectelor acesteia, convenite de părţi, asupra obligaţiilor contractuale, cât şi în situaţia concretă, invocată drept forţă majoră, respectiv în amploarea evenimentului epidemiologic, concretizată în închiderea temporară ori suspendarea unor activităţi, a unor sectoare economice, a unor restricţii de transport ori circulaţie, precum şi de impactul produs de acest eveniment asupra execuţiei contractului.

    III. Contracte care conţin clauze privind forţa majoră

    Pentru a determina dacă un anumit eveniment este forţă majoră depinde de voinţa ipotetică a părţilor transpusă în formularea clauzei. Majoritatea clauzelor de forţă majoră au o formulare deschisă, incluzivă, din a cărei interpretare rezultă că nu este necesar să fie menţionat în mod specific un anumit eveniment. Însă sunt şi clauze care enumeră sau încorporează o listă de evenimente de forţă majoră. În general, este mai uşor de invocat forţa majoră atunci când evenimentul care s-a produs se regăseşte este expres enumerat în cuprinsul clauzei contractuale.
    Atunci când o clauză de forţă majoră este prevăzută în sens mai general, fără să includă epidemiile sau pandemiile, însă prevede orice act sau fapt survenit dincolo de controlul sau voinţa părţilor afectate, atunci răspândirea epidemiei sau pandemiei poate fi considerată ca un eveniment de forţă majoră.
    IV. Contracte care nu conţin clauze care reglementează forţa majoră

    Dacă neexecutarea contractului este definitivă sau doar temporară trebuie analizat de la caz la caz. În funcţie de natura şi obiectul contractului, teoretic, în cazul pandemiei de COVID-19 neexecutarea contractului ar trebui să fie doar temporară.
    Partea care nu şi-a executat obligaţiile este datoare să plătească daune după cum este sau nu în culpă. Ca urmare, debitorul suportă doar propriul prejudiciu determinat de stingerea atât a propriilor obligaţii, cât şi a obligaţiilor celeilalte părţi contractante faţă de acesta.
    Partea care nu şi-a executat obligaţia este, în general, exonerată de răspundere dacă, spre exemplu, apar restricţii de import care nu puteau fi prevăzute la momentul la care s-a încheiat contractul.
    Dacă, în funcţie de împrejurări, pandemia COVID-19 provoacă o imposibilitate temporară de executare a obligaţiilor, potrivit legii române, debitorul poate beneficia de un termen suplimentar pentru executare.
    Indiferent dacă un contract include o clauză de forţă majoră acoperitoare, soluţia este ca partea contractantă aflată în situaţie de forţă majoră să ia legătura cu cealaltă parte contractantă (client sau furnizor) pentru a explica şi discuta eventualele întârzieri în executarea obligaţiilor contractuale, ori a măsurilor pentru atenuarea situaţiei.
    În cazul COVID-19 partea contractantă trebuie să facă dovada că a fost afectată de măsurile adoptate de state, cum ar fi carantina dispusă de guvern sau de restricţiile de transport sau de călătorie.
    Se pot ivi situaţii care, fără să aibă impactul forţei majore, pot afecta obligaţiile contractuale, făcându-le excesiv de oneroase. În această situaţie, trebuie analizat în ce măsură se poate apela la instituţia impreviziunii, reglementată de dispoziţiile art.1271 din Codul civil român.
    VII. Situaţii contractuale pentru companiile româneşti ce au semnat contracte  internaţionale

    În cazul contractelor internaţionale de vânzare-cumpărare de mărfuri, în primul rând trebuie identificată legea aplicabilă contractului. Dacă legea aplicabilă contractului este cea a unui stat semnatar al  Conventiei de la Viena asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri (CISG), partea afectată poate invoca principiile aplicabile forţei majore şi cazului fortuit din articolului 79 – “Imposibilitate contractuala”. Atât România cât şi majoritatea statelor UE şi SUA au ratificat CISG.
    Pentru a putea justifica imposibilitatea, partea responsabilă trebuie să demonstreze existenţa a trei condiţii cumulative: (i) neîndeplinirea obligaţiei contractuale este datorată unui eveniment extern, ce nu putea fi controlat de  partea ce îl invocă; (ii) impedimentul nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la momentul încheierii contractului; (iii) atat impedimentul cat şi efectele sale nu pot fi înlăturate de partea afectată. De asemenea, partea responsabilă trebuie să fi notificat cealaltă parte contractantă cu privire laimposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor într-un timp rezonabil, după ce a luat cunoştinţă de acest impediment.
    În cazul unor contracte comerciale internaţionale, altele decât cele de vanzare-cumparare de mărfuri, cum ar fi – prestări servicii, consultanţă, dezvoltare software, construcţii etc. – poate fi foarte utilă introducerea în contract a  unei referinţe la Principiile UNIDROIT (PICC 2016), dacă nu există deja clauze specifice ce normează obligaţiile fiecărei părţi in situatia aparitiei unui eveniment neprevazut, cum ar fi o pandemie.
    O problema speciala este reprezentată de dificultăţile financiare cauzate de COVID 19 şi asa-zisele “insolvente în lanţ”, cauzate de problemele de cash flow datorate unei scaderi rapide a activităţii comerciale într-un lanţ valoric dintr-o industrie specifică (cum ar putea fi transportul aerian, industria auto, turism etc.). riscul stabilităţii financiare a unei companii este un risc strâns legat de activitatea comercială în sine, incat acesta poate fi mereu prevăzut. Prin urmare foarte greu scuzabil. În consecinţă, lipsa fondurilor cauzată de clienţi/parteneri care nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată, şi astfel au creat un efect în lanţ ce ne poate afecta, nu scuză partea responsabilă, prin simpla invocare a forţei majore.

    VIII. Contracte comerciale cu parteneri din SUA sau finantari prin fonduri americane

    Doctrina imposibilităţii (impossibility doctrine) – Pentru invocarea cu succes a forţei majore este necesară îndeplinirea a trei condiţii cumulative:  (i) partea responsabilă trebuie sa nu-şi fi asumat anterior, prin contract riscul oricăror situaţii neprevăzute;  (ii) să se producă un eveniment neprevăzut; (iii) evenimentul face executarea obligatiilor contractuale impracticabilă; (iv) partea ce invocă imposibilitatea sa fi respectat orice aranjamente contractuale legate de eventualitatea producerii evenimentului, eg. notificarea imediată a celeilalte parti. Într-un caz de livrare de petrol, furnizorul a fost scuzat pentru întârzierile cauzate de uraganul Hugo, tocmai pentru că exista o clauză de forţă majoră care a scuzat întârzierea datorată blocajelor de infrastructură cauzate de către uragan. Judecătorii au hotărât că deşi situaţia se poate restabili, dacă efectele perioadei de “congestie” afectează livrarea, atunci întârzierile sunt justificate de forţă majoră.
    Exemplele de situaţii neprevăzute care duc la imposibilitatea executarii contractului  includ şi ordonanţele sau alte forme de interdicţie guvernamentală, statală sau federală pentru activităţi comerciale.
    Frustrarea scopului contractului (frustration of purpose) – Aceasta se aplică atunci când o schimbare extremă a condiţiilor externe conduce la o devalorizare a contraprestaţiei. Simplu spus, executarea contractului economicamente devine totalmente neinteresantă economic pentru partea afectată de evenimente. Într-o cauza legata de gripa aviară, deşi părţile înţeleseseră că utilajele vandute către fermier urmau să îmbunătăţească productivitatea fermei de păsări, în acel moment (când urmau a fi livrate utilajele) cererea de ouă pe piaţă era infimă din cauza gripei aviare. Prin urmare, deşi fermierul putea plăti furnizarea utilajelor, scopul contractului era redus la o chestiune fără interes comercial pentru acesta.
    În contextul companiilor cu acţionariat românesc ce se regasesc în negocieri  pentru finanţare, fuziuni, achizitii cu investitori americani, ar fi utilă înţelegerea doctrinei MAE/MAC (material adverse effects/conditions), în special în situaţia unui due diligence, cum s-ar aplica conceptul MAE situaţiei economice cauzate de COVID19 şi eventualitatea unor estimări financiare negative în perioada următoare. Daca magnitudinea situaţiei de fapt preveste o scădere drastică a cifrei de afaceri a companiei finantate/achizitionate – atunci cumparatorul se poate retrage invocand MAE. Nu este suficientă doar o scădere drastică a încasărilor (în jurisprudenţă constanta – peste 40%) dacă aceasta are doar un caracter temporar. Pentru o situaţie de tip MAE,  este esenţial ca efectele unei “crize” să se resimtă pe termen mediu şi lung, cu şanse infime ca acea companie “target” să-şi revină economic. 

    IX. Măsuri care ar trebui luate:

    Verificaţi contractele comerciale încheiate pentru a afla dacă există o bază contractuală pentru invocarea cu succes a unor situaţii neprevăzute ce pot constitui forţa majoră sau caz fortuit;          
    Verificaţi dacă clauza de forţă majoră prevede forma şi limitele de timp prescrise pentru notificarea unui eveniment de acest tip după ce acesta are loc şi, dacă da, asiguraţi-vă că este notificată în termenul şi în forma/procedura agreată de părţi.
    În cazul în care s-a produs neexecutarea unui contract, faceţi o documentare a evenimentului cât mai detaliat posibil, inclusiv momentul în care a avut loc, părţile implicate şi orice bunuri afectate de eveniment. De exemplu art. 12 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României prevede că „Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situaţie de urgenţă în baza documentelor justificative.”
    Luaţi în considerare dacă există modalităţi alternative de îndeplinire a obligaţiilor contractuale.
    Luaţi în considerare dacă există modalităţi de atenuare a efectelor situaţiei actuale.
    Verificaţi condiţiile de asigurare a unui astfel de eveniment şi dacă poliţele de asigurare in astfel de situaţii de criză (evenimente, concerte, întreruperea programului de munca, blocarea transportului internaţional).
    Dacă se epuizează formele alternative de rezolvare, fără posibilitatea negocierii unor situaţii alternative, verificaţi cu atenţie clauzele de terminare sau suspendare a contractelor, şi cele de soluţionare ale unor eventuale litigii;
    Pentru contractele încheiate în aceasta perioadă (începănd cu Februarie 2020):

    (i) Este utilă standardizarea clauzei de forta majora în aval (cu clienţii) şi în amonte (cu furnizorii). Daca sunteti intermediari intr-un lant valoric, luati în considerare riscurile în lant, de la producători şi pana la clienţii finali;

    (ii) Se pot integra modele de clauze cum ar fi cele ale Camerei de Comerţ Internaţionale de la Paris (ICC) pentru clauzele tip de Forţă majoră şi Caz Fortuit (ICC Force Majeure şi ICC Hardship Clause) – pentru o mai buna standardizare şi claritate în modul cum acestea au fost interpretate de către instanţele judecătoreşti şi tribunalele arbitrale.