Lor li se potriveşte numai bine o tendinţă recentă din moda masculină, pe care încearcă s-o promoveze diverse case de modă, scrie Wall Street Journal. Costumele în culori mai vesele, uneori îndrăzneţe chiar, au apărut prin diverse filme ori s-au afişat în ele actori şi cântăreţi. Le mai poartă şi unele vedete TV pentru a-şi crea o imagine distinctă, uşor de reţinut de către public. Restul lumii poartă, în general, costume în culori monotone, dar acum are ocazia să facă o schimbare, când vrea să se îmbrace elegant pentru lucrul de acasă şi în acelaşi timp să mai înveselească ţinuta. Pentru cei cu adevărat îndrăzneţi casa Alexander McQueen propune un costum bărbătesc în aceeaşi nuanţă de roz ca aceea pe care o poartă elegant păsările flamingo, casa franceză Jacquemus are în ofertă costume verde-limetă, iar Marni a optat pentru turcoaz ce aminteşte de Caraibe. Pe de altă parte, o altă casă franceză, Berluti, a preferat o veselie ceva mai temperată cu ale sale costume galben-muştar, negru-vineţiu de pătlăgeaua vânătă ori roşu-tomat, iar casa newyorkeză Sies Marjan sugerează bărbaţilor să poarte roşu-stacojiu.
Tag: conditii
-
Noua eră în sănătate: consultaţii şi opinii medicale la un clic distanţă
Două start-up-uri locale, MedicChat şi DOXTAR, au fost vizionare şi au început să pună bazele digitalizării interacţiunii dintre pacient şi doctor în urmă cu câţiva ani, soluţiile lor devenind astăzi prima opţiune pentru persoanele care au nevoie doar de un sfat medical sau de o doua opinie medicală.
„Ideea platformei MedicChat s-a conturat pe o perioadă mai lungă de timp. Discutasem de conceptul acesta cu prietenul meu Emilian Rădoi, alături de care am acest start-up. Pentru mine personal ideea s-a cristalizat atunci când am avut un accident la schi, am căzut, nu mi-au sărit schiurile şi mi-am rupt un ligament. Am fost la doctor, la acea dată trăiam în Marea Britanie, în Scoţia, iar doctorul mi-a spus că trebuie să mă operez. În Marea Britanie sistemul este de aşa natură încât nu îţi permite să mergi la un specialist foarte uşor, durează luni de zile, nu poţi ajunge când ai tu o nedumerire. Căutam date pe internet dacă să fac sau nu operaţia şi această problemă ne-a motivat”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cosmin Dumitrache, cofondator al MedicChat, alături de Emilian Rădoi, ambii absolvenţi ai Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti.
Cei doi au construit o platformă online – accesibilă prin aplicaţii dedicate pentru smartphone-urile cu software de la Apple sau Google, dar şi pe web prin intermediul oricărui browser – prin care utilizatorii au acces rapid şi uşor la sfatul unui medic fără a se deplasa la o clinică sau cabinet medical.
„Avem până în momentul de faţă peste 20.000 de conturi de pacienţi. Avem sute de întrebări pe lună şi a fost o creştere în ultimul an de aproximativ zece ori. Din ce vedem acum creştem din ce în ce mai mult şi credem că o să ajungă să crească de încă zece ori în următoarele şase luni. Veniturile au tot crescut, sunt direct proporţionale cu numărul de întrebări, care au crescut de zece ori în ultimul an. Noi estimăm că în şase luni o să ne putem acoperi cheltuielile ca start-up“, a precizat Cosmin Dumitrache.
Serviciul MedicChat funcţionează pe bază de întrebare-răspuns text, iar doctorii răspund în mai puţin de 24 de ore. Pentru fiecare doctor sunt prezentate informaţii profesionale precum studii, experienţă, dar şi calificative din partea altor utilizatori. În acest moment pe platformă sunt disponibili peste 70 de medici din 26 de specialităţi. Preţul pentru a pune o întrebare unui doctor porneşte de la 30 de lei, sumă din care platforma reţine un comision, a explicat cofondatorul MedicChat.
Pentru a reuşi să dezvolte în continuare soluţia şi pentru a accelera expansiunea, start-up-ul are nevoie de o finanţare de circa 200.000 euro.
„Vrem să ducem start-up-ul până la punctul în care să putem obţine o investiţie care să ne accelereze şi credem că se va întâmpla asta anul acesta. Ne interesează o investiţie pentru a accelera. Până acum nu am luat nicio investiţie, am investit 100% banii şi timpul nostru. Am investi banii în inginerie şi marketing”, a punctat el.
Un alt start-up local care a pariat pe digitalizarea consultaţiilor medicale este DOXTAR, platforma online creată de acesta oferindu-le pacienţilor posibilitatea de a cere o a doua opinie medicală. Platforma DOXTAR, disponibilă atât în varianta web, cât şi ca aplicaţie mobilă, reuneşte în prezent o echipă de peste 70 de medici cu diferite specializări medicale. „Avem 27 de specializări active în prezent, cele mai populare fiind chirurgia, oncologia, obstetrica şi ginecologia, neurologia şi endocrinologia. Recent, am adăugat în platformă şi specializarea de radiologie şi imagistică“, a spus Corin Chiriac, business developer în cadrul DOXTAR, la emisunea ZF IT Generation.
O consultaţie prin intermediul DOXTAR pentru a cere o a doua opinie medicală costă între 60 şi 250 de lei, tariful fiind diferit în funcţie de specializarea medicului. „Doctorii au libertatea de a-şi stabili singuri tarifele în aplicaţie şi le pot modifica oricând doresc. Noi reţinem un comision de 20% plus TVA“, a punctat el, adăugând că DOXTAR lucrează doar cu medici specialişti. Acum, pe platforma DOXTAR sunt înregistrate peste 4.000 de conturi de pacient, iar numărul continuă să crească.
Cum se foloseşte însă platforma? Utilizatorii trebuie să îşi creeze un cont în prealabil, iar apoi îşi pot alege specialitatea medicală în funcţie de primul diagnostic şi pot selecta un doctor în funcţie de CV, preţ, competenţe şi eventual de proximitate. Plata se face online, iar apoi începe discuţia cu medicul.
„Discuţia medicală se întâmplă într-o interfaţă care seamănă foarte tare cu cea din orice aplicaţie de messenger. Atât pacientul cât şi doctorul pot încărca fişiere medicale relevante pentru caz – practic orice informaţie care poate fi digitizată poate fi încărcată în sistem. Durata de răspuns la o întrebare este de sub 48 de ore”, a explicat Corin Chiriac. Platforma DOXTAR a fost lansată în februarie anul trecut în urma unei investiţii iniţiale de circa 150.000 euro, pragul de rentabilitate urmând să fie atins înspre finalul acestui an, conform estimărilor reprezentanţilor start-up-ului.
„Aplicaţia are în spate un plan pe termen lung, sub nici o formă nu ne-am imaginat că ne vom recupera banii în primul an. Suntem on track cu planul nostru de dezvoltare. Nu suntem încă în zona break-even, probabil că vom ajunge acolo undeva spre sfârşitul anului. Trebuie să ţinem minte că a doua opinie medicală este totuşi o nişă cu 1.000-2.000 de cazuri active lunar în toată România”, a spus Corin Chiriac.
În prezent, valoarea de piaţă a platformei DOXTAR este estimată la circa 250.000 euro, însă în momentul în care start-up-ul va atinge pragul de rentabilitate, aceasta se va dubla la 500.000 euro, iar atunci când va lansa şi primul produs derivat, businessul va ajunge la o evaluare de circa 750.000 euro.
„Avem până în momentul de faţă peste 20.000 de conturi de pacienţi. Avem sute de întrebări pe lună şi a fost o creştere în ultimul an de aproximativ zece ori.”
Cosmin Dumitrache, cofondator al MedicChatMedicChat
Ce face? Platformă online care facilitează comunicarea între pacienţi şi doctori
Necesar de finanţare: 200.000 euro
Invitat: Cosmin Dumitrache, cofondator MedicChat
DOXTAR
Ce face? Platformă digitală pentru a doua opinie medicală
Investiţie iniţială: 150.000 euro
Necesar de finanţare: 500.000 euro
Ţinta de venituri pentru 2021: 1 milion euro
Evaluare ţintiţă: 750.000
Invitat: Corin Chiriac, business developer în cadrul DOXTAR
AlphaBlock
Ce face? Soluţii bazate pe inteligenţă artificială pentru managementul investiţiilor
Evaluare proiect: peste 15 milioane euro
Evaluare ţintită: 50 milioane euro
Invitat: Andrei Nagy, director de vânzări pe zona Europei în cadrul AlphaBlock
Machinations
Ce face? Platformă de game design
Investiţii totale atrase până acum: 500.000 euro
Evaluare proiect: 2 milioane euro
Necesar de finanţare: 1 milion euro
Invitat: Mihai Gheza, CEO şi cofondator al Machinations
Tire2Tire
Ce face? Soluţie bazată pe inteligenţa artificială pentru a detecta automat gradul de uzură al anvelopelor din flotele de camioane
Invitaţi: Teodora Moraru şi Ionuţ Oţelea, cofondatori Tire2Tire
Exigo
Ce face? Exoschelete pentru recuperare medicală personalizate prin imprimare 3D
Invitaţi: Ioana Ciripan şi Ana-Maria Melinte, cofondatori Exigo
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
-
Ajutor pentru românii fără venituri în criza COVID-19: O primărie dă câte 700 de lei lunar pentru familiile cu un copil. Care sunt condiţiile
Primăria Sectorului 4 a anunţat că va acorda sprijin financiar pentru familiile ale căror venituri au fost reduse sau chiar au dispărut în întregime, în contextul crizei COVID-19.
„Primăria Sectorului 4 va susţine financiar familiile cu venituri reduse sau rămase fără niciun venit ca urmare a restricţiilor impuse mai multor companii prin decretele militare emise pentru stoparea răspândirii infecţiilor cu noul tip de coronavirus”, a anunţat Primăria.
În acest context, măsurile sunt cuprinse într-o Hotărâre de Consiliu Local ce va fi supusă aprobării pentru a acoperi cheltuieli de bază precum alimente, medicamente sau produse igienico-sanitare.
Ajutoarele acordate de Primărie vor fi acordate doar pentru perioada decretată ca fiind stare de urgenţă, fiind virate direct în contul curent al beneficiarului.
Prin urmare, persoanele singure primesc 500 de lei lunar, în timp ce familiile cu un copil 700 lei lunar, iar familiile cu doi sau mai mulţi copii 1.000 de lei lunar.
Pentru a putea accesa aest ajutor, solicitările trebuie trimise online către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 4, însoţite de actele de identitate şi de o declaraţie pe propria răspundere în care beneficiarul trebuie să explice situaţia în care a răms fără venituri – sau cu veniturile reduse.
Condiţiile în care se accesează: cel puţin un membru al familie nu poate beneficia de ajutor de şomaj; veniturile lunare nu depăşesc 1.000 lei pe membru de familie; nu au alte surse de venit; nu deţin depozite bancare mai mari de 1.000 lei.
-
Efectul nebănuit al coronavirusului asupra Facebook. Ce se întâmplă cu reţeaua de socializare folosită de miliarde de oameni
În prezent, miliarde de oameni din toată lumea practică distanţarea socială într-un efort de evitare a răspândirii bolii COVID-19.
În aceste condiţii, chiar dacă traficul a crescut, businessul este în scădere, după ce mulţi dintre cumpărătorii de publicitate s-au retras de pe reţeaua socială, potrivit inc.com.
În Italia, activitatea pe Facebook a crescut cu 70%. Totuşi, asta nu aduce veşti bune companiei, în condiţiile în care, dacă oamenii stau acasă, nu îşi mai cheltuie banii pe lucruri pe care le-ar cumpăra în mod obişnuit.
Companiile nu mai înregistrează venituri atât de mari, astfel că sunt nevoite să anuleze multe dintre proiectele de promovare digitală.
Mulţi dintre cei care fac publicitate pe Facebook sunt afaceri mici, care şi-au închis temporar uşile. În consecinţă, reprezentanţii Facebook spun că businessul este „afectat la fel ca multe altele din toată lumea”.
„În condiţiile acestei urgenţe, facem tot ce putem ca să ne păstrăm aplicaţiile rapide, stabile şi de încredere”, scrie compania pe blogul acesteia. „Pentru a ajuta la îndepărtarea riscului unei posibile congestii, reducem puţin calitatea videoclipurilor pe Facebook şi Instagram în anumite regiuni. Derulăm teste şi ne pregătim pentru a vedea cât de rapid putem răspunde oricăror probleme ar putea să se ivească la folosirea serviciilor noastre.”
-
Ciuperci în parcări şi peşti pe acoperiş
Marile oraşe ale Europei Occidentale nu doar că iau în serios politicile de decongestionare a traficului şi de reducere a poluării, ci şi se „înverzesc productiv”. În Paris, ca în multe oraşe europene, numărul de maşini este în scădere, ceea ce lasă o mare parte din parcările subterane goale. Printr-un proiect denumit La Caverne, Cycloponics recucereşte aceste teritorii urbane şi le foloseşte pentru cultivarea legumelor ecologice, scrie Euractiv Franţa. Deşi recoltarea a 200 de kilograme de legume organice în fiecare zi pentru a fi livrate în magazinele locale din Paris ar părea o provocare, Jean-Noël Gertz şi Théo Champagnat nu s-au lăsat intimidaţi şi s-au apucat de treabă în 2017. În locul numit Porte de la Chapelle din Paris, cei doi au înfiinţat o fermă urbană de 3.500 de metri pătraţi în subteran, într-o fostă parcare. Însă la Strasbourg unul dintre tineri a avut mai întâi ideea de a folosi instalaţiile subterane. „Există buncăre peste tot. Am început cu o cameră de 150 de metri pătraţi acolo. Dar cei de la Strasbourg au fost un pic reticenţi să renunţe la parcările lor”, a explicat Jean-Noël Gertz, unul dintre fondatorii Cycloponics. Prin urmare, Gertz şi Champagnat au răspuns cererilor de participare la licitaţii de la Paris, ale cărui parcări goale deveniseră ascunzişuri pentru consumatorii şi dealerii de droguri grele. Au trecut mai bine de doi ani de când „organicul a înlocuit iluzia” drogului, iar în acest timp îndrăzneaţa afacere a creat aproximativ cincisprezece locuri de muncă. Acest proiect a fost posibil datorită abilităţilor speciale ale celor doi fondatori. Gerst este de profesie inginer termic, în timp ce partenerul său, Champagnat, este agronom. „Avem nevoie de condiţii de temperatură foarte exacte pentru a controla bolile şi pentru a cultiva legume organice. Deci, în cazul unei parcări, este vorba în principal de inginerie climatică. Trebuie să reproduci toamna tot timpul: multă umiditate, dar şi ventilaţie consolidată”, a explicat Gerst în timp ce arăta o serie de conducte de ventilaţie adăugate la al doilea subsol al „cavernei” unde cresc ciupercile stridie şi miraculoasele shiitake. Pachete mici de paie solubile în apă, sterilizate şi ambalate sunt atârnate de la podea până la tavan, iar ciupercile cresc prin găuri minuscule. Totul este calculat pentru a asigura creşterea lor optimă. Aerul este saturat de umiditate, andivele cresc la întuneric, iar ciupercile sunt răsfăţate cu câteva becuri LED. Parcarea are avantaje certe faţă de grotele calcaroase utilizate de obicei pentru cultivarea ciupercilor deoarece există un control permanent şi precis al condiţiilor de mediu, precum şi o mai bună stabilitate termică. Acesta este motivul pentru care legumele nu cresc în primul, ci în cel de-al doilea subsol al parcării, unde temperatura rămâne stabilă în cazul unui val de căldură sau al unui frig extrem. Agricultura în parcări face, de asemenea, posibilă o rezistenţă mai bună la criza climatică. Paraziţii şi alte insecte, de exemplu, sunt ceva destul de rar în subsol, chiar dacă tuberculii de andive şi paiele cumpărate din afară pot fi şi vectori de boli, cum ar fi sclerotinia, care a distrus o parte din recolta de andive din acest an. Un alt avantaj al legumelor cultivate în oraşe este faptul că nu respiră în acelaşi fel şi nu sunt sensibile la microparticule cum sunt animalele. Cycloponica este, de asemenea, unul dintre puţinele start-up-uri pariziene care au mai degrabă prea mult spaţiu în loc de insuficient. Prin urmare, găzduieşte şi alte structuri în spaţiile sale uriaşe, cum ar fi acvarii de arici de mare prinşi cu mâna în Arctica, precum şi alte proiecte care cresc plante prin metoda hidroponică. De asemenea, tocmai a câştigat proiecte pentru alte două parcări mari din districtul 19 al Parisului. „La Paris, ca în multe capitale europene, oamenii nu mai au maşini, există prea multe parcări, în special în cele mai sărace cartiere. Dar am vizitat şi parcări nefolosite de pe Champs-Elysée. Ar fi posibil să facem ceva în acest sens!” spun antreprenorii. De fapt, afacerea a stârnit deja interesul altor capitale europene, dar, pentru moment, Cycloponics, care în prezent strânge 500.000 de euro pe platforma de investiţii responsabile Lita, îşi propune ca mai degrabă să se extindă spre Bordeaux şi Lyon, tot cu ciuperci ecologice şi andive. „Am face multe alte lucruri, dar reglementările pentru agricultura organică sunt stricte, iar unele ţări interzic acest lucru. Spania, de exemplu, cu siguranţă că nu doreşte ca Olanda să poată cultiva căpşuni”, a explicat Gertz. Cu excepţia ajutorului de start-up pentru fermierii tineri, ferma nu primeşte niciun ajutor de la politica agricolă comună (PAC), dar aplică noua strategie a UE „de la fermă la furculiţă” cu cea mai mare stricteţe deoarece nu poţi ajunge mai aproape de consumatori decât prin a te aşeza sub ei. Compania livrează produse alimentare bio aprozarelor în fiecare zi, ajutată în special de o flotă de 20 de biciclete de marfă. Această piaţă permite, de asemenea, companiei să beneficieze de preţuri mai mari, datorită în special reţelei Biocoop, care oferă o primă pentru produsele locale. Dar această primă este mai degrabă secretă, întrucât Franţa şi-a văzut numărul culturilor de andive trecând de la 4.000 la mai puţin de 500 în 20 de ani şi numărul de ferme de ciuperci de la 300 la mai puţin de 30. În Bruxelles, povestea se mută la altitudine. Cea mai mare fermă urbană din Europa, situată pe acoperişurile capitalei UE, creşte peşti şi legume, respectând criteriile stricte ale economiei circulare. Fondatorul companiei BIGH (Building Integrated Greenhouse), Steven Beckers, spune că ferma sa urbană intenţionează să-şi copieze practicile de succes peste graniţă. În Bruxelles se poate mânca biban de mare de când arhitectul belgian Steven Beckers, un pionier al agriculturii urbane, a fondat BIGH în 2015. Cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi, cea mai mare fermă urbană din Europa se află în inima Bruxelles-ului, pe acoperişurile Foodmet, o piaţă de alimente cunoscută sub numele de „burta Bruxelles-ului”, care atrage peste 100.000 de oameni în fiecare weekend. „Privind întotdeauna oraşul ca pe o soluţie şi nu ca pe o problemă, am căutat modalităţi de a-l face productiv”, spune Beckers. „În calitate de arhitect, am văzut şi posibilitatea de a înconjura o clădire cu o seră productivă ale cărei plante reglează climatul şi protejează ocupanţii de extreme, purificând în acelaşi timp aerul de dioxidul de carbon cu care este încărcat”, a adăugat el. Pe acoperişurile Foodmet, ferma adoptă un model de economie circulară, asigurându-se că nu se pierde nimic şi că totul este redistribuit. Energia fermei provine în primul rând din energia pierdută de clădirea pe care o înconjoară şi de la panouri solare. „Recuperăm energia termală irosită în camerele reci ale Foodmet folosind o pompă de căldură. Pompele sunt alimentate cu energie electrică din reţeaua clădirii, care este alimentată în mare parte de panouri fotovoltaice. Deci, folosim în principal energie irosită, precum şi energie verde”, a precizat fondatorul. Însă puterea BIGH constă în faptul că creşte peşte în mijlocul oraşului şi foloseşte excrementele produse de animale pentru a hrăni plantele. Bibanul cu dungi, originar din America de Sud, este crescut în iazuri mari, în care biofiltrele tratează resturile pentru a le transforma în nitriţi şi apoi în nitraţi care, la rândul lor, sunt folosiţi ca nutrienţi pentru roşiile, vinetele şi ardeii din seră.„Alegerea bibanului cu dungi se bazează pe faptul că este un peşte de calitate ridicată, al cărui metabolism răspunde bine la condiţiile unei ferme cu sistem închis prin natura sa gregară şi obiceiul de a trăi în râuri şi estuare“, a explicat arhitectul. „Bucătarii îl apreciază pentru carnea sa, care este excelentă, şi pentru prospeţimea sa, transportul şi procesarea durând câteva ore în loc de obişnuitele câteva săptămâni dintre prindere şi punerea în farfurie”, a adăugat el. Deasupra culturilor acvatice se află o seră automată de înaltă tehnologie, unde apa şi lumina sunt distribuite şi controlate fin. Pe mesele glisante mari, mai multe soiuri de plante cresc în căldura din jur, înainte de a fi trimise în magazine sau supermarketuri. Grădina de legume în aer liber este folosită ca teren de pregătire pentru agricultura urbană prin încercarea de a reintegra social şi profesional persoane care, prin intermediul asociaţiei Groot Eiland, au grijă de fructe şi legume, le transportă la restaurantul asociaţiei şi le procesează. Această cultură fără antibiotice, pesticide sau îngrăşăminte chimice va trece în curând frontiera pentru a fi copiată în Franţa şi – de ce nu – în alte părţi ale Europei. „Avem în plan mai multe proiecte în Belgia şi Franţa, oportunităţile sunt numeroase şi dorim să avansăm pas cu pas cu un al doilea proiect în Hauts-de-France, şi cu altele în Paris şi în împrejurimi”, a mai spus Beckers.
-
Rafila: În România, avem 200, 250 de epidemiologi, în condiţiile în care doar în Wuhan erau 9.000
În România, există, în prezent, 200, 250 de epidemiologi, în condiţiile în care doar în regiunea Wuhan erau, la momentul apariţiei noului coronavirus, 9.000 de astfel de medici, a afirmat, luni, la Marius Tucă Show, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie (SMR), Alexandru Rafila.
„La Wuhan, întotdeauna, dacă exista un caz nou, toată ancheta era făcută de această echipă (formată din cinci medici – n. red). Elementul protejării resursei umane în România, şi anume cei care fac testarea în laborator. Aici nu e vorba doar de echipament în sine. Dincolo de asta trebuie să ai personalul. Avem 200, 250 de epdemiologi, în condiţiile în care doar în Wuhan erau 9.000”, a spus Alexandru Rafila.
Conform sursei citate, este foarte probabil ca anul viitor sa apară un vaccin împotriva coronavirusului.
„Una e să îl avem şi alta e să îl avem disponibil. Vaccinul va fi făcut de unul, doi producători şi apoi va fi o concurenţă între state. Noi am avut Institutul Cantacuzino şi nu am avut nevoie de alt producător pentru vaccin”, a adăugat Alexandru Rafila.
Conform preşedintelui SMR, copiii şi tinerii cu vâsta de până la 18 ani se îmbolnăvesc mai rar.
„De la copii până la 15 ani, mortalitatea e zero. (Fumătorii sunt mai predispuşi la îmbolnăvire – n.red.) pentru că apărare locală e afectată de consumul de tutun”, a mai spus Rafila, la Marius Tucă Show.
-
Ce face o bancă din România ca să îşi păstreze clienţii în lupta cu giganţi precum Google şi Facebook
„Principala provocare este aceea de a modifica modelul de business în aşa fel încât să acomodeze impactul tehnologiei asupra operaţiunilor curente. Băncile trebuie să fie pregătite să opereze într-un mediu în care unele standarde sunt stabilite de actori din afara lumii bancare. Băncile trebuie să înveţe să coexiste şi să coopereze cu actori ca Google, Facebook sau alte fintech-uri şi să ofere acelaşi nivel de satisfacţie pentru client”, spune François Bloch, CEO al BRD-SocGen. El observă că, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, băncile vor avea acces la un univers – virtual nelimitat – de clienţi potenţiali. În aceste condiţii, „principala nevoie şi următorul mare tren care trebuie prins va fi cum să gestionăm, să protejăm şi să folosim în mod responsabil cantităţile uriaşe de date care ne sunt încredinţate de clienţii noştri”, în opinia şefului băncii româneşti cu capital francez.
În ultimii ani, băncile au început să fie concurate de entităţi nonbancare, respectiv fintech-uri. Iar marile platforme online gen Google şi Facebook sau în România operatorii de telefonie mobilă au intrat în zona serviciilor bancare, a serviciilor de plăţi.
Digitalizarea vine cu avantaje, dar şi cu riscuri, inclusiv pe piaţa bancară.
„Automatizarea va avea cu siguranţă beneficiile ei, creând mai mult timp pentru operatori, care va putea fi folosit pentru o servire a clienţilor superioară calitativ. Pe de altă parte, o digitalizare extensivă va însemna şi o creştere a riscurilor care trebuie acoperite: riscuri de securitate şi cyber-riscuri, riscuri de securitate la nivelul terţilor, incertitudine în privinţa cadrului legal, managementul talentelor”, a declarat într-un interviu francezul François Bloch, care conduce de la sfârşitul anului 2016 BRD-SocGen, a treia bancă din piaţă după active.
Pentru 2020 şi după aceea, trendul cel mai important este creşterea vitezei de dezvoltare a ofertei digitale, consideră François Bloch. „Piaţa, care începe să integreze tot mai mulţi tineri, se reconstruieşte în jurul unor noi instrumente bazate pe inteligenţa artificială, care sprijină accesul la distanţă la serviciile bancare, cu un nivel suplimentar de securitate.”
În ceea ce priveşte evoluţia sistemului bancar la nivel macro, şeful BRD anticipează pentru 2020 o încetinire a creşterii creditării, după ce în 2019 ritmul mediu anual a urcat la 7,6%, cea mai mare viteză din ultimul deceniu. De asemenea, el spune că asistăm la sfârşitul perioadei de scădere a costului riscului. În 2019, rata creditelor neperformante a coborât spre 4% din total credite. „În raportul nostru de analiză macroeconomică Romania Economic Outlook, ediţia de toamnă 2019, am revizuit în sus estimările noastre referitoare la creşterea creditului neguvernamental, dat fiind că evoluţia din 2019 a fost mai bună decât estimările noastre iniţiale. În consecinţă, ne aşteptăm la o creştere a creditului neguvernamental de 5% an/an în decembrie 2020 (faţă de +3,6% an/an cât era estimat anterior).”
Sistemul bancar românesc este aliniat cu principalele tendinţe la nivel european în materie de produse şi servicii. Este un sistem bancar bine supervizat şi solid reglementat de BNR, cu un puternic caracter inovator şi o concurenţă aprigă, susţine liderul BRD-SocGen. „Clientela tinde să devină tot mai sofisticată şi doreşte să folosească cele mai noi cuceriri ale tehnologiei în operaţiunile bancare de zi cu zi. Totuşi, sistemul bancar nu-şi foloseşte întregul potenţial, nivelul bancarizării este scăzut, în jur de 40% din populaţie fiind în afara sistemului. Din acest punct de vedere, rămân de făcut lucruri importante, iar soluţiile eficiente de incluziune trebuie încă să fie găsite, în ciuda eforturilor depuse în zona educaţiei financiare.”
În ceea ce priveşte procesul de consolidare care s-a manifestat pe piaţa bancară românească în ultimii ani, şeful BRD-SocGen anticipează că va continua având în vedere că numărul băncilor de retail este prea mare, iar retailul este scump, devenind profitabil pe termen lung la cote de piaţă de peste 5%, astfel că, matematic, putem vedea mai multe procese de fuziuni şi achiziţii (M&A) cu bănci care au cote de piaţă mai mici de 5%. Aproximativ jumătate, respectiv 18, dintre băncile de pe piaţa locală au avut în ultimii ani o cotă de piaţă de sub 1%. Pe de altă parte, cele mai mari 10 bănci de pe piaţa locală au ajuns la o cotă de piaţă cumulată de circa 85% din sistemul bancar. „Piaţa românească are prea multe bănci de retail. Retailul este scump, devine profitabil pe termen lung la cote de piaţă superioare nivelului de 5% şi s-ar putea ca unele bănci să nu-şi permită să fie în retail. Aş spune că, matematic, putem vedea mai multe procese de fuziuni şi achiziţii care implică bănci care au cote de piaţă mai mici de 5%“, mai spune Bloch.
În ultimii ani, consolidarea sistemului bancar a prins viteză, numărul băncilor scăzând la 34-36, iar fondurile de investiţii străine au devenit un jucător în acest proces.
BRD mizează în continuare pe strategia creşterii organice, însă nu exclude achiziţii. „Strategia noastră s-a bazat întotdeauna în primul rând pe creşterea organică. Avem mărimea, resursele şi potenţialul potrivite ca să ne bazăm pe noi înşine. Totuşi, ne uităm la câteva deal-uri din piaţă şi nu excludem operaţiuni de creştere externă.“ Bloch a amintit că BRD are o poziţie de top pe piaţa locală şi nu caută „cote de piaţă cu orice preţ“.
„Deţinem o poziţie de top pe piaţă. Sigur, ne dorim să creştem, dar principala noastră grijă este cum să îmbunătăţim calitatea serviciilor noastre şi să obţinem o rentabilitate bună pentru acţionarii noştri. Nu căutăm cote de piaţă cu orice preţ.“
BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a obţinut în 2019 un profit net de aproape 1,53 mld. lei, al doilea cel mai bun rezultat anual al băncii, rezultatul fiind influenţat de creşterea veniturilor operaţionale.
Activele băncii româneşti cu capital francez au crescut anul trecut cu 3,2%, până la 55,8 mld. lei.
François Bloch a arătat că BRD-SocGen este acum o bancă universală, orientată atât spre retail, cât şi spre segmentul corporate. Însă el aminteşte că, nu cu mult timp înainte ca Société Générale să cumpere BRD, aceasta era o bancă pentru clienţi corporate.
„Ceea ce se numeşte corporate customer service este în ADN-ul nostru. Servim toate tipurile de clienţi corporate – mari clienţi români şi străini, toate categoriile de IMM-uri şi întreprinderi mici. Suntem în topul pieţei de credite sindicalizate, suntem banca nr. 1 în trade finance în România. Avem orice tip de produs sau serviciu pe care un IMM şi-ar putea dori să-l acceseze, avem resursele necesare ca să finanţăm toate tipurile de proiecte ale IMM-urilor. IMM-urile sunt foarte importante pentru noi şi pentru economia românească, pe care ne-am angajat să o sprijinim.”
BRD-SocGen a înregistrat creştere pe portofoliul de IMM-uri, volumul mediu de credite crescând cu 3,9%. Banca finanţează IMM-urile şi small businessul şi prin intermediul ofertei de leasing, producţia crescând în 2019 cu 39%. „Leasingul este un produs complementar creditului, foarte convenabil pentru clienţi, şi vedem un apetit în creştere din partea clienţilor noştri IMM-uri.”
Bancherul francez mai spune că urmăreşte atent şi constant piaţa, „evaluând tendinţele şi nevoile clienţilor, gestionând echilibrat activele şi pasivele pentru a asigura cea mai bună potrivire posibilă între scadenţele depozitelor şi duratele creditelor”. „În acest sens, oferim o remunerare superioară maturităţilor care depăşesc un an. Pe partea de depozite există lichiditate în exces pe termen scurt la nivelul întregului sistem bancar. Politica de pricing este urmărită şi ajustată pragmatic, luând în considerare atât nevoile curente şi prevăzute de lichiditate, cât şi evoluţia pieţei. În privinţa euro, trebuie să luăm în considerare faptul că băncile iau depozite la rate pozitive de dobândă, sau minimum 0%, în timp ce surplusul este plasat la dobânzi negative.”
Referindu-se la strategia BRD-SocGen, François Bloch a mai arătat că trece de doi ani „printr-un proces de transformare care progresează frumos”.
„Este nevoie de această transformare pentru că piaţa, clienţii şi nevoile lor, tehnologia sunt acum diferite comparativ cu ceea ce erau în urmă cu 10-15 ani. Societatea însăşi s-a schimbat. Acum este mai deschisă şi oferă oportunităţi mult mai multor oameni decât înainte. De aceea există acum aceste întrebări referitoare la rolul băncilor – şi suntem conştienţi de acest lucru. Amprenta noastră uriaşă asupra societăţii, definirea noastră drept infrastructură critică pentru ţară cer gândirea unei misiuni, a unui scop pentru bănci. Sunt câteva cuvinte-cheie: sustenabil, responsabil, inovator. Nu suntem doar un actor economic. Domeniul nostru de acţiune este mult mai larg decât economia în sine. Suntem un actor important la nivelul întregii societăţi şi noi, la BRD, luăm foarte în serios acest rol. Sprijinim cultura, educaţia, tehnologia.” -
Condiţii inumane şi salarii care abia le ajung pentru a trăi de pe o zi pe alta pentru muncitorii de pe plantaţii. „Am simţit că lucrez ca o sclavă”
După un deceniu de lucru la o fermă de fructe, Jose Evandro da Silva spune că nu a mai putut continua. Bărbatul a petrecut zece ani stropind cu pesticide plantaţiile de pepeni din nord-estul Braziliei, până când a renunţat la începutul anului trecut. El spune că nu i s-a oferit niciodată îmbrăcăminte de protecţie adecvată şi că, în consecinţă, sănătatea sa a avut de suferit. „La sfârşitul zilei aveam întotdeauna dureri de cap din cauza contactului cu produsele. Nici nu mă puteam spăla pe mâini înainte de masă. Nu aveam apă sau săpun”, adaugă el, citat de BBC.
Povestiri de genul acesta nu sunt neobişnuite în rândul numărului mare de agricultori brazilieni care ajută la plantarea, creşterea şi recoltarea fructelor – cum ar fi mango, pepeni, struguri şi portocale – care ajung adesea pe rafturile supermarketurilor din Europa şi America de Nord.
Brazilia este cel de-al treilea producător mondial de fructe, după China şi India, urmată fiind de SUA. La producţia de portocale este pe primul loc, aproape una din patru portocale consumate în întreaga lume provenind din Brazilia.
În total, 4,8 milioane de brazilieni sunt muncitori agricoli plătiţi, potrivit sindicatului Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor Rurali. Iar producţia de fructe din Brazilia este în plină expansiune.
Sectorul generează vânzări de 40 de miliarde de reali brazilieni (10 miliarde de dolari) pe an, potrivit ministerului economiei din Brazilia. Problema, conform unui raport al organizaţiei de caritate Oxfam Brazilia, este că aceşti bani nu ajung nici pe departe la muncitori.
Studiul „Sweet and Sour- O investigaţie a condiţiilor la fermele de fructe tropicale din nord-estul Braziliei” a constatat că lucrătorii din domeniu erau printre cei mai săraci 20% dintre brazilieni. De asemenea, a evidenţiat în detaliu condiţiile precare de muncă, cum ar fi cele pe care le-a avut da Silva. În sezonul de vârf pentru mango brazilian, în septembrie şi octombrie, jumătate din toate fructele mango vândute în Marea Britanie provin din Brazilia. La capătul lanţului de aprovizionare se află culegătorii, care sunt preponderent femei.
Carmen Priscila Souza, 25 de ani, este una dintre ele. Din statul Rio Grande do Norte, face asta de când era adolescentă. „Am simţit că lucrez ca o sclavă”, povesteşte tânăra. Ea poate găsi de lucru doar în cele cinci luni ale anului, când se culeg fructele. Aşa că câştigă doar 1.175 de dolari pe durata întregului an. „Pentru orice muncitor, această valoare este foarte mică”, spune ea. „Dar este mai bine decât să stai degeaba”.
Gustavo Ferroni, un cercetător din Sao Paulo, care a fost coautor al raportului pentru Oxfam, spune că problema a fost exacerbată de faptul că sectorul agricol brazilian este dominat de companii gigant, în detrimentul producătorilor mai mici, locali.
El spune că o barieră suplimentară în creşterea salariilor şi a calităţii condiţiilor de muncă este faptul că oamenii sunt speriaţi că îşi vor pierde jobul. „Argumentul potrivit căruia orice loc de muncă este mai bun decât niciun loc de muncă îi pune pe muncitori în situaţia de a accepta orice condiţie de muncă şi scuteşte sectoarele economice de responsabilităţile faţă de aceştia”, spune el. „Nu este corect. Producţia de fructe generează bogăţie şi trebuie distribuită mai bine.”
Oxfam solicită guvernului brazilian să crească salariul minim al ţării, să sporească inspecţiile fermelor pentru a se asigura că lucrătorii nu sunt maltrataţi, să permită angajaţilor să se alăture mai uşor sindicatelor şi să revizuiască recentele aprobări de produse agrochimice.
Economista Patricia Pelatieri spune că actualul salariu minim brazilian, de 998 de reali pe lună (circa 215 euro) este „departe de a fi suficient”. Ea adaugă: „Minimul necesar pe lună pentru oamenii din nord-estul Braziliei ar fi de aproximativ 1.800 de reali. Şi ar trebui să-l primească pe parcursul tuturor celor 12 luni ale anului”.
Guvernul brazilian a fost contactat pentru a oferi un comentariu pentru acest articol, dar Ministerul Agriculturii a refuzat să răspundă la întrebări, iar Ministerul Muncii nu a răspuns.
Una dintre marile companii agricole criticate în raportul Oxfam este Caliman. Acesta spune că „nu recunoaşte realitatea prezentată de raport”.Ţările din vestul Europei sunt cei mai mari cumpărători de fructe braziliene, reprezentând 67% din toate vânzările de peste ocean. În capul listei se află Olanda şi Marea Britanie.
Raportul Oxfam solicită supermarketurilor din ambele ţări să monitorizeze mai îndeaproape sursa şi lanţul de aprovizionare cu fructe provenite din Brazilia şi să facă presiuni asupra producătorilor şi furnizorilor pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă.De asemenea, solicită ca supermarketurile să lucreze mai mult cu sindicatele braziliene, lucru pe care îl laudă pe gigantul Tesco din Marea Britanie, care a făcut deja acest pas.
-
În interiorul unei ferme de păsări care a îngrozit o ţară întreagă. Au fost descoperite cadavre în stare de putrefacţie care stăteau peste ouăle ce aveau să fie trimise în supermarketuri
Unei ferme de pui care aproviziona o serie de lanţuri de supermarketuri din Marea Britanie cu ouă „free range”, de la găini crescute „în libertate”, i s-a suspendat licenţa de către RSPCA (societatea regală pentru prevenirea cruzimii faţă de animale) după ce inspectorii instituţiei au găsit cadavre în stare de putrefacţie, găini sângerânde şi condiţii mizere, scriu cei de la Daily Mail. Aceştia au intervenit la ferma Hoads din Hastings, East Sussex, după ce au fost şocaţi să descopere toate cele de mai sus.
O serie de supermarketuri printre care Tesco, Sainsbury’s, Asda şi Morrisons vindeau ouă free range cu preţul de 2 lire/cutia de şase bucăţi. Reprezentanţii Tesco au declarat că sunt profund tulburaţi de imaginile din interiorul fermei şi că vor stopa vânzarea ouălelor provenite de la respectiva unitate până nu va fi încheiată investigaţia. Sainsbury a declarat, de asemenea, că va stopa orice altă nouă comandă.
În jur de 150 de activişti dintr-o grupare pentru apărarea drepturilor animalelor din Brighton,Direct Action Everywhere (DxE), a luat cu asalt ferma luni dimineaţă, după ce a publicat un videoclip cu condiţiile acolo şi a cerut autorităţilor să intervină. Activiştii s-au aşezat în cuştile în care erau ţinuţi puii, purtând echipament de protecţie, şi au fost filmaţi ulterior transportând 50 de păsări din fermă, care au fost ulterior pozate în noile locuinţe, fotografiile fiind încărcate pe reţelele sociale. Filmarea condiţiilor sumbre din cadrul fermei a fost surprinsă de activiştii DxE în timpul unei anchete de şase luni, care a implicat mai multe vizite.
Un videoclip şocant de şapte minute publicat de grup prezenta cadavre de păsări parţial descompuse aruncate pe podelele hambarelor sau pe rafturi, spaţii mizere în care erau ţinuţi puii şi găini pline de sânge care erau folosite pentru a depune ouă. Fotografiile înfăţişează de asemenea o găină cu dificultăţi de mers, alta cu faţa deformată şi o a treia cu un picior răsucit.
RSPCA Assured, care supraveghează certificarea fermelor care vând free range a luat decizia de a suspenda activitatea fermei, declarând: „Suntem şocaţi şi îngroziţi de această înregistrare şi înţelegem de ce oamenii sunt supăraţi. Orice acuzaţii privind probleme de bunăstare din fermele certificate RSPCA Assured sunt luate extrem de în serios, motiv pentru care am suspendat acreditarea fermei în timp ce investigăm urgent problema.”
RSPCA a declarat este „foarte îngrijorată” cu privire la Hoads Farm după vizionarea materialelor video. „În orice fermă, este important ca orice animal bolnav sau rănit să primească atenţie rapid şi, în cazul în care o pasăre moare, corpul să îi fie îndepărtat imediat. Am încuraja pe oricine este îngrijorat cu privire la suferinţa animalelor să ne raporteze imediat, pentru a putea lua măsuri rapid.”
Descriind vizita la fermă, purtătorul de cuvânt al DxE a povestit că într-o noapte au găsit o găină înghesuită într-un colt, tremurând şi neputând să se deplaseze. „Avea capul însângerat, era clar că suferă, că e în stare de şoc şi că nu a primit nicio îngrijire medicală.” DxE a adăugat că de fiecare dată când au mers la fermă au găsit „grămezi de păsări moarte în pasarelele de acces, printre găinile vii”, dar şi găini pline de sânge, vizibil infectate. Poliţiştii au ajuns la 30 de minute după ce activiştii au protestat la Hoads Farm dar, potrivit protestatarilor, nu au intervenit.
Hoads Farm a declarat pentru BBC că standardele sale respectă atât legislaţia UE, cât şi pe cele stabilite de RSPCA Assured şi BEIC Lion standard. Un purtător de cuvânt a spus că i-au invitat pe cei de la RSPCA să viziteze ferma şi să confirme respectarea standardelor de necesare pentru vânzarea de ouă free range. Ei au adăugat că un veterinar a fost la faţa locului luni după-amiază şi a spus că nu sunt probleme.
„(Acest material) nu reflectă în niciun fel fermele noastre şi / sau bunăstarea găinilor noastre”, a adăugat el. „Toate unităţile primesc vizite de rutină din partea organisme independente, atât anunţate cât şi neanunţate pentru a se asigura că standardele sunt menţinute. Un purtător de cuvânt al Tesco a declarat: „Sunt imagini profund deranjante şi inacceptabile. Ne aşteptăm ca toate mărcile vândute la Tesco să respecte standardele înalte de bunăstare a animalelor.” La rândul lor, reprezentanţii Sainsbury au spus: „Bunăstarea animalelor este extrem de importantă şi investigăm aceste acuzaţii.”