BusinessMagazin

Tag: comunism

  • “Micuţa Picaso” din Vaslui: la 11 ani vindea tablouri cu 100.000 de dolari

    Alexandra Nechita s-a născut la Vaslui, la 27 august 1985, la trei luni după ce tatăl său, Niki Nechita, s-a refugiat din România comunistă, în Statele Unite ale Americii. Viorica Nechita, şi mica Alexandra au reuşit să se alăture soţului, respectiv tatălui, abia după doi ani. Părinţii Alexandrei fuseseră persecutaţi sub regimul comunist din România.

    Alexandra Nechita a fost invitată la mai multe emisiuni cunoscute, precum Oprah Winfrey Show, şi a stat la masă cu personalităţi ca Bill Clinton. Talentul său extraordinar i-a făcut pe cei din jur să o numească “micuţa Picasso.”

    La începutul acestei luni, Oprah a realizat un nou interviu cu Alexandra în cadrul seriei “Where are they now” (Unde au ajuns – n.r.). „Cea mai mare sumă pe care am încasat-o pe o pictură de a mea a fost undeva în jur de 400.000 de dolari. Am fost norocoasă să–mi construiesc o viaţă atât de bună din munca mea, şi nu doar pentru mine, dar şi pentru familia mea. Acesta chiar a fost unul dintre cele mai daruri”, a spus Alexandra.

    Lucrările sale au fost vândute în toată lumea, printre colecţionari numărăndu-se Ellen DeGeneres, Alec Baldwin, Calvin Klein şi Whoopi Goldberg.

    În 1999, Nechita a fost selectată de către ONU pentru a conduce o iniţiativă de artă în peste 100 de ţări. Ea locuieşte în Los Angeles şi s-a măritat, la începutul lui 2014, cu designerul Dimitri Tcharfas.

  • Peste 230 de hectare de teren, restituite de Primăria Sibiu celor deposedaţi în comunism

    Peste 230 de hectare de teren din Sibiu au fost măsurate şi parcelate, Primăria Sibiu urmând să soluţioneze 114 cereri de punere în posesie a cetăţenilor deposedaţi în perioada regimului comunist, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “După încheierea punerii în aplicare a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, Primăria Municipiului Sibiu reia punerea în posesie a cetăţenilor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor fondului funciar. (…) Era o datorie pe care statul trebuia să o plătească către cei care au fost deposedaţi de terenuri în perioada comunistă, iar Primăria Sibiu va realiza acest lucru în perioada următoare”, a declarat presei Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Megatendinţe, sau încercarea de a intui schimbările viitorului

    Mathew Burrows, un fost ambasador al Statelor Unite la ONU, în prezent directorul Consiliului Atlantic, un think-tank în domeniul afacerilor internaţionale ce reuneşte experţi din domeniile politic, economic şi de securitate din Europa şi SUA, vorbeşte în „Viitorul declasificat“ tocmai despre tendinţele globale care, un sfert de veac după „sfârşitul istoriei“, sunt cât se poate de prezente şi au efecte din ce în ce pronunţate.

    Dacă înainte de 1989 lucrurile erau cumva simple – două blocuri militare şi politice aflate într-o cursă –, a ambiţiilor şi influenţei, acum peisajul s-a nuanţat: influenţa americană scade, au apărut noi superputeri, centrul economic al lumii se mută dinpre vest spre est, iar geopolitica a devenit o ştiinţă extrem de complexă. În esenţă cartea este o distilare a raportului „Tendinţe Globale 2030“, al cărui autor principal Burrows este, raport folosit de Casa Albă, de Departamentul de Stat, de cel al Apărării şi cel al Securităţii Interne.

    Volumul este împărţit în trei mari părţi: „megatendinţele“, adică modul în care lumea se schimbă, „factorii care vor afecta viitorul“ şi „lumile alternative“ care ar putea rezulta din schimbare. Punctele de vedere ale cărţii sunt puternic americanizate, în mod previzibil dacă e să-i privim originea şi destinaţiile, autorul declarându-se din capul locului încrezător într-o renaştere americană.

    Dar dincolo de americocentrismul volumului, trebuie spus că orice tânăr care ia lumea în piept, orice matur interesat de viitorul copiilor săi, orice politician care vrea să deschidă gura cu folos pentru că îşi ia rolul în serios, practic orice om modern şi conectat ar trebui să răsfoiacă „Viitorul declasificat“, indiferent dacă este sau nu de acord cu opiniile autorului. Iar tendinţele lui Burrows nu sunt chiar comune, de la Puterea lui 1, adică modul în care revoluţia tehnologică a amplificat puterea şi influenţa individului până la difuzia din ce în ce mai mare a puterii, fie că vorbim de întreaga planeta (vezi transformarea G7 în G20) fie că vorbim de state luate individual.

    O altă tendinţă care va marca profund viitorul omenirii este cea trasată de schimbările tehnologice, de nano sau biotehnologii, de imprimarea 3D, de inteligenţa artificială sau de robotică, cum nu pot fi ignorate nici schimbările climatice, dar puse în context, de exemplu competiţia pentru resurse de genul apei  sau evoluţia preţurilor alimentelor şi materiilor prime. Şi nu trebuiesc uitate nici tendinţele pur geopolitice – de exemplu cele două mari semne de întrebare ale lumii actuale, care se numesc China şi Rusia.

    „Viitorul declasificat“ nu este o carte optimistă, dar nici pesimistă, iar mesajul este cât se poate de simplu – gândiţi şi acţionaţi astăzi pentru un mâine mai bun.

  • Un primar irlandez, despre vizita din România: „M-am simtit ca un idiot pentru ca m-am asteptat la ce e mai rau”

    Andrew McGuinness este fostul primar al orasului Kilkenny din Irlanda, si de curand a vizitat Romania. Acesta nu a stat la un hotel, ci acasa la niste romani care lucreaza de multi ani in orasul unde a fost primar. Irlandezul spune ca s-a simtit „ca un idiot”, pentru ca s-a asteptat la ce e mai rau inainte sa ne calce pragul, potrivit stireazilei.ro.

    ”Primarul” a venit in Romania ca muzician invitat la Festivalul Celtic, care a avut loc in perioada 26-28 iunie in orasul Beclean. Si se astepta sa gaseasca numai blocuri comuniste. Fostul edil care si-a terminat mandatul cu doar cateva zile inainte sa vina in Romania a profitat excursie si aflandu-se la doi pasi de Cluj-Napoca a participat la concertul The Prodigy.

    “Acele blocuri comuniste sunt inconjurate de cladiri cu cea mai frumoasa arhitectura romaneasca si ungureasca, care combina elemente romantice cu cele neoclasice. Cand treci pe langa aceste cladiri si vezi cum orasele sunt inconjurate cu intinderi de iarba si munti care-ti taie rasuflare si pe care le gasesti cu greu aici, realizezi ca Romania pe care ezitai sa o vizitezi nu seamana cu ce ai gasit”, a spus Andrew McGuinness.

    „M-am simtit ca un idiot pentru ca m-am asteptat la ce e mai rau. Romania este o tara minunata plina de istorie, cultura, mancare delicioasa si cel mai important, cu cei mai prietenosi oameni pe care i-am intalnit”, a conchis irlandezul.

  • Cum s-a mutat pe roţi, din ordinul lui Ceauşescu, primul bloc cu tot cu locatari în el. Avea 3.100 de tone şi ”ieşea din aliniere” – VIDEO

    Printre premierele realizate în timpul regimului comunist s-a numărat şi mutarea pe roţi a primului bloc cu tot cu locatari în el.

    Se întâmpla în 27 mai 1983. Tocmai se încheiaseră lucrările de sistematizare şi modernizare a şoselei Ştefan cel Mare, ce au durat între anii 1978-1982, şi au vizat lărgirea străzii la patru benzi de circulaţie pe sens, dintre care una pentru tramvaie, şi întregul front de locuinţe de la şosea. Au rămas, însă, trei blocuri cuprinse între străzile Tunari şi Aurel Vlaicu, care ieşeau din alinierea generală.

    Vezi aici cum s-a mutat pe roţi, din ordinul lui Ceauşescu, primul bloc cu tot cu locatari în el. Avea 3.100 de tone şi ”ieşea din aliniere” – VIDEO

  • Labirintul subteran de la Limanu. Locul pe unde fugarii treceau în Bulgaria, în vremea lui Ceauşescu

     Cu siguranţă, vă amintiţi de poveştile din anii comunismului în care românii disperaţi după un trai mai bun fugeau peste graniţă. Traversau înot Dunărea pe timp de noapte, străbăteau pădurile cu hainele îmbibate de bălegar sau plecau în deplasări şi nu se mai întorceau… Una dintre legendele din acea perioadă se referă la Peştera Limanu, cu ale ei galerii întortocheate, despre care se spune că ajung până în Bulgaria.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Expoziţie cu cele mai urate 100 de coperţi de viniluri româneşti.

    Expoziţia intitulată „Worst 100 Romanian Vinyl Covers” va fi prezentată de „Muzeul Consumatorului Comunist” unde vizitatorii vor putea admira cele mai urâte coperţi ale discurilor de vinil româneşti va avea loc  pe 28 februarie în Timişoara la Scârţ Loc Lejer şi Auăleu.

    „Expoziţia cuprinde atât coperţi de albume editate înainte de ’89, cât şi discuri post – decembriste. Sunt incluse toate genurile muzicale existente pe piaţa muzicală românească din anii ’60 -’95.  De la manele la heavy-metal nu scapă nimeni!”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.

    „Mi-e greu să decid care este chiar cea mai urâtă. Să nu se supere ceilalţi că n-au ieşit ei primii. Într-un top zece al celor mai urâte coperţi româneşti se numără Commando – «Templul plăcerilor», orice disc de la Savoy, Formaţia Condor, Romica Puceanu, Azur, Radu Nistor, Tomis Junior, oricare Mirabela Dauer, Odeon. Expoziţia este gratuită şi muzeul acceptă donaţii de obiecte. Dacă cineva crede că deţine discuri cu coperţi urâte este rugat să le aducă“, a declarat Ovidiu Mihăiţă, organizatorul acestei expoziţii, pentru pressalert.ro.

     

  • Viaţa unui dictator: în ţara unde Crăciunul era interzis el petrecea alături de Elizabeth Taylor sau Richard Burton – GALERIE FOTO

    După instalarea regimului comunist în fosta Iugoslavie, la finalul celui de-al doilea război mondial, mai multe sărbători au fost interzise, printre care şi Crăciunul. 
     
    Dar aceste reguli nu erau valabile pentru toată lumea: liderul iugoslav Josip Broz Tito este cunoscut pentru petrecerile cu fast pe care le organiza, bucurându-se de prezenţa unor nume mari ale vremii, precum Richard Burton sau Elizabeth Taylor.
     
    Foto: bigpicture.ru
     
    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

     

  • Moştenitorii unor antreprenori care proiectau filme cu Charlie Chaplin în anii ’30 în cinematografele româneşti vor despăgubiri de 2 miliarde de euro de la statul român

     Jak Sukyas şi Edward Sukyas, doi fraţi născuţi în România, cer despăgubiri de la statul român după ce o afacere de familie înfiinţată la mijlocul anilor ’30 sub numele de Cinegrafia Română (CIRO Films) a fost expropriată în timpul regimului comunist. Cei doi, care în prezent au cetăţenie americană, respectiv canadiană, au chemat în judecată statul român şi RADEF România Film (Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor „RomâniaFilm“). Ministerul Finanţelor – care reprezintă statul român în acest proces – a făcut o solicitare de servicii pentru avocaţi care să îi reprezinte în acest caz.

    CIRO a fost înfiinţată la mijlocul anilor ’20 în Bucureşti şi, susţin reclamanţii, era o companie lider în industria pro­ducţiei şi postpro­duc­ţiei de pelicule ci­ne­­ma­tografice pen­tru zona balca­nică. Ei solicită acum despă­gubiri şi îna­poierea moştenirii. În 1948, regimul comunist ar fi expropriat CIRO, companie care în acel moment era deţinută de către fraţii Melik Soukias şi Vahram Sukyas, respectiv unchiul şi tatăl reclamanţilor. Ulterior, compania ar fi fost condusă de companii de stat, iar ultima succesoare este RADEF România Film, o regie autonomă aflată în subordinea Ministerului Culturii, susţin reclamanţii în cererea de chemare în judecată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 22 DECEMBRIE 1989. 26 de ani de la fuga lui CEAUŞESCU şi victoria revoluţionarilor – VIDEO

    Pe data de 22 decembrie, zeci de mii de muncitori de pe marile platforme industriale se îndreptau încă de la primele ore ale dimineţii spre sediul Comitetului Central al PCR şi Piaţa Universităţii, locul în care cu o zi s-a tras în manifestanţi.

    Oamenii, plecaţi de la ora 07.00, mergeau în coloane, din Militari, Pipera, de la Uzinele “23 August” şi Republica, spre centru oraşului, purtând steaguri fără stema Republicii Socialiste România. Barajele instalate pentru a împiedica accesul în Piaţa Universităţii şi în Piaţa Palatului s-au dovedit inutile. Două ore mai târziu, Piaţa Universităţii era plină de demonstranţi care cereau Armatei şi Miliţiei să treacă de partea lor.

    Nicolae Ceauşescu a convocat la sediul Comitetului Central al PCR o şedinţă de partid în care anunţa că a preluat conducerea armatei şi a instituit starea de necesitate în întreaga ţară, care interzicea întrunirea în grupuri mai mari de cinci persoane. La acea oră, în centrul Bucureştiului se aflau sute de mii de oameni.

    Manifestanţii care au ocupat piaţa din faţa Comitetului Central au forţat uşile masive ale clădirii şi au escaladat balconul. Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au refugiat pe acoperişul clădirii, unde erau aşteptaţi de un elicopter. După fuga dictatorului, manifestanţii au ocupat atât Comitetul Central, cât şi sediul televiziunii publice, în jurul orei 12.30, acesta fiind considerat momentul victoriei Revoluţiei.

    Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic “terorişti”.

    În Bucureşti, de la izbucnirea protestelor, s-au tras focuri de armă în Piaţa Universităţii, la sediul CC şi la sediul Televiziunii, dar şi în alte zone ale oraşului. În acele zile erau frecvente informaţiile privind atacuri asupra unor instituţii importante. Psihoza creată a dus şi la situaţii în care cei care aveau armă au deschis focul tocmai asupra celor veniţi să-i ajute.

    Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţie, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.