BusinessMagazin

Tag: comportament

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • DOSARUL “Transformatorul” – DNA: Inculpaţii au vândut fier vechi la preţul unor componente noi

     În faţa completului de cinci magistraţi care judecă recursurile din dosarul “Transformatorul”, procurorul DNA prezent la dezbaterile finale a arătat că pedepsele aplicate în iulie 2013 de un complet de trei judecători de la instanţa supremă sunt mici, “orientate spre minimum”, deşi probele de la dosar dovedesc o situaţie gravă, fapte grave, comise în complicitate, de către toţi cei inculpaţii în acest dosar.

    Magistratul DNA a arătat că nu era posibilă aplicarea unei pedepse de cinci ani de închisoare în cazul unor fapte de complicitate, aşa cum este cazul lui Relu Fenechiu, şi pedepse de şase ani de închisoare pentru fapta directă, în contextul în care toţi inculpaţii au dat dovadă de perseverenţă infracţională, faptele având un grad sporit de periculozitate.

    “Se impune majorarea pedepselor, pentru că probele dovedesc că exercitarea abuzivă şi atitudinea abuzivă a celor trei directori din perioada 2002-2005 de la SISEE Moldova a făcut ca firmele fraţilor Fenechiu să aibă o piaţă continuă de desfacere prin furnizarea de «fier vechi la preţ de componentă nouă»”, a arătat procurorul DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânăra de 30 de ani care conduce businessul Mercador.ro: Vrem să fim lideri incontestabili

    „S-a încercat chiar şi vânzarea echipei de fotbal a României în urma meciului pierdut cu Grecia, dar, evident, acest anunţ nu a trecut de filtre. În schimb, biletele de loterie duse la moaştele unor sfinţi au fost postate pe Mercador şi au fost vândute” descrie amuzată Cristina Gheorghiţoiu câteva dintre produsele din categoria „Diverse” postate pe site-ul de anunţuri. După o serie de posturi ocupate în cadrul unor companii precum Metromind şi Machteam Soft, Cristina Gheorghiţoiu este, de mai bine de un an, business maganager în cadrul unuia dintre cele mai vizibile site-uri de anunţuri generaliste, Mercador.ro, parte a Allegro Group, deţinut de grupul sud-african Naspers.

    Cristina Gheorghiţoiu conduce o echipă formată din aproximativ 20 de persoane, dar potenţialul de creştere al acesteia este mare, odată cu dezvoltarea site-ului. Majoritatea angajaţilor lucrează în departamentul de customer support,  dominant în echipa Mercador. Departamentul IT este localizat în Polonia. În ce îi priveşte pe angajaţi, ei sunt recrutaţi chiar de pe băncile facultăţii, în angajare primând nu experienţa, ci mai ales intersul manifestat pentru companie şi clienţi. „Proceduri şi lucruri se învaţă foarte uşor, în schimb când e vorba de a arăta o deschidere şi o dorinţă nativă de a ajuta omul de dincolo de telefon sau de e-mail, e nevoie de abilităţi pe care nu le formezi odată cu experienţa”. Odată ce au trecut de interviu, angajaţii Mercador.ro sunt supuşi unui experiment: toţi trebuie să posteze ceva pe site-ul de anunţuri pentru că, din punct de vedere al lui Gheorghiţoiu: „E foarte important să îţi foloseşti produsul ca să îl optimizezi, trebuie să te pui în pielea clientului”.

    Prezent pe piaţă de trei ani, Mercador. ro a crescut în vizibilitate concomitent cu celelalte site-uri de anunţuri, datorită procesului de maturizare a pieţei şi a competiţiei acerbe între jucători. „În România, piaţa de anunţuri este în proces de maturizare, prin urmare este loc de creştere şi aş putea spune că este una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est. Deşi suntem prezenţi în Polonia, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria, în România se dă cea mai puternică luptă pentru ocuparea poziţiei de lider”, observă Gherghiţoiu.

    Piaţa autohtonă este una atipică şi pentru că, spre deosebire de alte ţări, în România este nevoie de educarea consumatorului: „Majoritatea persoanelor îşi depozitează lucrurile pe care nu le mai folosesc sau le oferă rudelor şi prietenilor, fără să conştientizeze valoarea mare a acestora”. Potrivit unei cercetări realizate de GfK la solicitarea Mercador.ro, peste 80% din români preferă să îşi depoziteze lucrurile sau să le ofere prietenilor,  40% dintre intervievaţi nu se gândiseră să îşi vândă lucrurile pe Mercador şi 25 % nu au vândut nimic niciodată.

    În ce priveşte obiectele căutate pe Mercador.ro, cele mai căutate categorii sunt auto, imobiliarele şi electronicele. „Din start, bărbaţii sunt mai dispuşi să vândă decât femeile, însă categoriile noastre de Modă şi frumuseţe şi Mama şi copilul sunt foarte dezvoltate.

    Un site de anunţuri se adresează tuturor utilizatorilor, dar majoritatea se regăseşte în profilul celor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, atât bărbaţi, cât şi femei, cu distribuţie aproape egală, oameni activi, preocupaţi de dealurile bune, potrivit lui Gheoghiţoiu.

    Un produs poate fi vândut şi  la câteva zile de la postare sau chiar  în câteva ore, dar cel mai sigur ca timp mediu este între câteva zile până la două-trei săptămâni. Un modificator important îl reprezintă plata anunţului. „Anunţurile promovate beneficiază de vizibilitate mai mare, fără doar şi poate şi se vând de zece ori în medie mai repede decât cele nepromovate”, spune Gheorghiţoiu. Costurile pentru anunţurile plătite sunt de la doi până la şapte euro, în funcţie de secţiune, dar şi de durata promovării, care poate să fie cuprinsă între o săptămână şi trei săptămâni.

    Explicaţia pentru promovarea intensă cu care ne-am obişnuit vine din partea business managerului Mercador. ro: „Este o piaţă cu competitori puternici şi automat, pe genul acesta de pieţe există perioade în care se fac investiţii puternice pentru a fi numărul unu”. Spre exemplu, un aport important a fost adus de cei de la The Geeks care au conceput spoturile TV ale Mercador.ro şi care au adus o creştere vizibilă a site-ului, potrivit business managerului companiei. „La nivel de piaţă, toată lumea face scenarii referitoare la bugetele investite. Sunt bugete mari la mijloc, dar obiectivele îndrăzneţe  necesită eforturi pe măsură.”

    În ce priveşte 2014, obiectivul Mercador.ro este de a fi „lideri incontestabili pe piaţa aceasta extrem de competitivă şi de a livra produse de calitate în aşa măsură încât toţi cei care ne folosesc să ne recomande mai departe”. În prezent, piaţa de anunţuri generaliste din România este condusă, pe lângă Mercador.ro, de Tocmai.ro şi de Okazii.ro.

  • In 2013, cifra de afaceri a Ipsos Research România a crescut cu 20%

    La această creştere au contribuit în special studii strategice de înţelegere a pieţei (Censydiam) – mai mult cu 25% faţă de anul anterior, evaluarea cantitativă a puterii mărcilor (Brand Value Creator, plus 32%), studiile privind comportamentul de cumpărare multi-categorie (Shopper, plus 20%) şi de evaluare a mixului de marketing. Anul trecut, un salt semnificativ a fost înregistrat de studiile de testare a comunicării prin metodologiile Next*C şi AdLab (împreună, peste 200%). Interviurile guerrilla si proiectele etnografice (desfasurate sub egida Centrului de Etnografie Ipsos local) au adus un plus de 65% fata de anul anterior. Un alt motor de crestere a fost reprezentat de studiile online, in crestere cu 167% fata de nivelul anului trecut. Panelul online Ipsos pentru Romania, care numara in prezent 50.000 de membri, a functionat non-stop pe tot parcursul anului.

    Anul trecut, doar 8% din chestionarele pentru studiile cantitative au mai fost realizate pe formulare tiparite, in conformitate cu necesitatea generata de specificul studiilor respective.

    Mai mult de jumatate (55%) din portofoliul Ipsos Research este reprezentat de companii din industria bunurilor de larg consum, urmate de telecom, auto si servicii (retail, banci etc.).

    Partenerii Ipsos Research beneficiaza, pe langa rapoarte de cercetare integrate, de consultanta si de sesiuni de activare a rezultatelor cercetarii.

    Directia pentru 2014 va ramane « 30-30 », adica simplificarea chestionarelor pana la o durata de 30 de minute si sintetizarea rapoartelor pana la 30 de pagini.

    «Experienta cu clientii ne-a demonstrat ca rezultatele unui studiu, pentru a fi comunicate in prezentarile catre top management, trebuie sa fie vizuale, concise si sa ofere directii clare de actiune. Clientul trebuie sa petreaca mai mult timp actionand pe baza rezultatelor decat citind rapoartele de cercetare. In ce priveste lungimea chestionarelor, studiile psihologice au demonstrat ca atentia consumatorilor scade dramatic dupa o jumatate de ora, putand perverti calitatea rezultatelor», a subliniat directorul general al Ipsos Research, Alina Stepan.

    Ipsos Research Romania este parte a grupului francez Ipsos – locul 3 global intre companiile specializate in cercetare de marketing. Cele mai utilizate metodologiil sunt: interviuri asistate de calculator, comunitati online de consumatori, interviuri la raft, grupuri interactive, sondaje telefonice. La nivel international, Ipsos este prezent in 86 de tari, compania operand sondaje online si offline pentru mai mult de 5.000 de clienti. In prezent, grupul Ipsos numara 16.000 de angajati permanenti si este listat la bursa din Paris.

  • Zgonea: Codul de conduită al parlamentarului priveşte comportamentul civilizat, îmbrăcămintea adecvată

     “De la tribuna Parlamentului trebuie să ai un comportament civilizat şi trebuie să ai şi o îmbrăcăminte adecvată. Că mâine, poimâine mă trezesc cu unul că vine în pielea goală în faţa Parlamentului şi ne spune că aşa vrea să facă el un protest. Trebuie să ai o atitudine corectă şi normală”, le-a explicat Zgonea ziariştilor.

    El a arătat că în varianta în care Senatul va dori să aibă Cod de conduită separat, atunci s-ar putea face un Cod de conduită al deputaţilor.

    Valeriu Zgonea a precizat că în Codul de conduită al parlamentarului se vor preciza “chestiuni simple”, de la “cum trebuie să se comporte şi să se îmbrace parlamentarii, până la atitudinea pe care aceştia o au faţă de colegii lor în interiorul Parlamentului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medic psihiatru acuzat de neglijenţă de către familia unui tânăr care a murit după tratament

     Tânărul, Alin George Niţescu, urma de un an şi jumătate un tratament pshiatric, fiind în îngrijirea medicului Ramona Herişanu, care lucra la clinica privată “Dr. Irimia” din Piteşti.

    Familia bărbatului susţine că tratamentul consta în administrarea unei injecţii şi că tânărul ar fi murit în urma administrării unei astfel de doze, care i-ar fi provocat coma.

    “Am remarcat că în urma acestor supradoze fiul meu dormea peste 24 de ore în prima zi, când se făcea injecţia, iar în timpul primelor două săptămâni de după injecţie dormea mai mult ca de obicei, revenindu-şi în ultimele două săptămâni ale lunii. Deşi i-am adus acest fapt la cunoştinţa medicului Herişanu Ramona de mai multe ori, fie eu, fie soţia, dânsa ne-a spus că acesta este comportamentul normal şi că nu avem de ce să ne facem griji”, afirmă Viorel Niţescu, tatăl tânărului decedat, într-o scrisoare adresată ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi Colegiului Medicilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a deşteptat consumatorul român după criză

    Investim în marketing şi în preferinţele consumatorilor la fel de mult ca în anii trecuţi; investiţia nu a fost redusă, chiar dacă au existat perioade dificile din punct de vedere economic. Dimpotrivă, aceasta a crescut uneori, mai ales în rândul mărcilor mari„, a declarat Dan Oprescu, director brand building pentru segmentul de detergenţi în Europa Centrală, de Est şi de Sud şi pe cel de îngrijire personală şi a locuinţei în Europa Centrală şi de Sud al Unilever. După o experienţă de 20 de ani în piaţa bunurilor de larg consum, câştigată în ţările din regiune în companii precum The Nielsen Company, Japan Tobacco Intl România, Hochland România şi Polonia, în 2011 a primit misiunea de a se ocupa de marketingul produselor din gama de detergenţi şi de îngrijire personală ale Unilver South Eastern Central Europe. Cele două divizii reprezintă 60% din afacerile companiei din România, evaluate la 177,2 milioane de euro, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    S-a alăturat astfel membrilor boardului din echipa Unilever şi celor 180 de angajaţi din România care îşi desfăşoară activitatea într-un birou recent reamenajat, care pare să facă parte tot dintr-o intenţie de marketare: sălile de şedinţe poartă numele brandurilor din portofoliu, iar sălile individuale, destinate teleconferinţelor, poartă numele capitalelor aferente ţărilor din Europa Centrală şi de Est în care compania este prezentă. Oprescu este discret în ce priveşte cifrele, dar costurile reamenajării se adaugă la cele 125 de milioane de euro investite de Unilever South Eastern Central Europe în România  de la intrarea pe piaţă, în 1995, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial al companiei. „România este cea mai mare piaţă din regiune„, spune Oprescu, comparând piaţa locală cu cele din Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Kosovo, Albania şi Muntenegru. Aspect justificat de faptul că aceasta asigură, potrivit ultimelor informaţii disponibile, peste 50% din veniturile companiei. Gigantul are pe piaţa locală şi două fabrici la Ploieşti, care fac parte din compania Unilver România, unde realizează produse alimentare şi de îngrijire a locuinţei şi unde îşi desfăşoară activitatea 335 de angajaţi.

    Totuşi, consumul redus, cauzat de condiţiile economice dificile, este o coordonată a întregii regiuni, iar România şi Bulgaria rămân cele mai dificile pieţe din zonă. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul – cel mai important indicator pentru consumul populaţiei – a fost în iunie cu 4,2% mai mică faţă de aceeaşi lună din 2012, vânzările de alimente şi băuturi fiind cele mai afectate, alături de cele de carburanţi, potrivit datelor Insti-tutului Naţional de Statistică (INS). De asemenea, incertitudinea legată de evoluţia eco-no-miei şi de siguranţa locului de muncă a forţat oamenii să cumpere produse mai ieftine şi să economisească o parte din venituri, depozitele populaţiei înregistrând în iunie o creştere cu echivalentul a 6,5 mi-liarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit BNR.

    În aceste condiţii, Unilever South Eastern Central Europe a ajuns astfel la o creştere de 5% în România, faţă de 2011, când cifra de afaceri a fost de 171,5 milioane de euro. Din segmentul bunurilor de larg consum, doar Henkel a mai înregistrat o creştere, de la 127,9 milioane de euro la 136,2, în timp ce primul jucător de pe piaţă, P&G, a scăzut de la 295,9 milioane de euro la 281,6. Totuşi, Oprescu este optimist în ce priveşte evoluţia din ultimul timp a pieţei: „De speriat nu este cu siguranţă. Ne confruntăm mai degrabă cu o schimbare a obiceiurilor decât cu o reducere a consumului„.

  • Procuratura americană investighează JP Morgan pentru manipularea pieţei energiei

     Luna trecută, JP Morgan a acceptat plata a 410 milioane de dolari pentru închiderea unei anchete a Comisiei Federale pentru Reglementare în Domeniul Energiei, în care banca era acuzată de manipularea pieţelor energiei în California şi regiunea Midwest.

    JP Morgan Ventures Energy Corporation (JPMVEC) a fost de acord să plătească o amendă civilă de 285 milioane de dolari Trezoreriei SUA şi să returneze profituri incorecte de 125 milioane de dolari unor abonaţi ai serviciilor de furnizare de electricitate California Independent System Operator şi Midcontinent Independent System Operator.

    Investigatorii Comisiei Federale pentru Reglementare în Domeniul Energiei au constatat că divizia JP Morgan s-a angajat în 12 strategii de influenţare a pieţei energiei, în perioada septembrie 2010-noiembrie 2012

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imaginea zilei: buldogul obosit

    Sursa: twistedsifter.com