BusinessMagazin

Tag: companie

  • Unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume primeşte o lovitură uriaşă. Averea omului de afaceri american s-a prăbuşit cu aproape 12 miliarde de dolari

    Averea lui Michael Dell, omul din spatele gigantului tehnologic Dell Technologies, s-a prăbuşit cu 11,7 mld. dolari – cea mai mare scădere înregistrată vreodată – după ce rezultatele companiei privind vânzările au dezamăgit investitorii, scrie Bloomberg.

    Deşi compania a raportat prima creştere a veniturilor trimestriale din ultimii doi ani, aceasta nu a fost suficientă pentru a impresiona investitorii cu aşteptări mari pentru afacerea cu servere AI. Acţiunile au scăzut pe bursa de la New York cu 18%.

    Aproape jumătate din averea lui Dell, de peste 100 mld. dolari, provine de la producătorul de computere din Texas, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, pe când era student la Universitatea din Texas. O altă sursă importantă a averii sale provine din participaţia sa la Broadcom Inc. ale cărei acţiuni au scăzut şi ele vineri.

    Michael Dell, în vârstă de 59 de ani, preşedinte şi director general al companiei, ocupă locul 13 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.. La începutul lunii martie, el s-a alăturat cercului mic de superbogaţi cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care cererea crescută de echipamente AI a făcut ca acţiunile să atingă preţuri record.

    Alţi miliardari din domeniul tehnologiei şi-au văzut şi ei averile crescând vertiginos pe fondul creşterii fulminante a acţiunilor legate de inteligenţa artificială. Averea netă a cofondatorului Nvidia Corp. Jensen Huang a depăşit pentru scurt timp 100 de miliarde de dolari la începutul acestei săptămâni, după un alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri. În prezent, el se află pe locul 16 pe lista Bloomberg a averilor, cu 96,3 miliarde de dolari.

    Marile corporaţii au din ce în ce mai mult nevoie de servere de mare putere pentru a antrena şi a rula programe de inteligenţă artificială generativă solicitante, care sunt vândute de Dell şi de alte câteva companii.

     

     

     

  • Care este noul vis ce îi face zile negre celui mai bogat om din lume? Care este mişcarea de ultimă oră făcută de acesta pentru a deveni numărul unu în domeniul pe care mizează acum?

    Elon Musk a anunţat cu surle şi trâmbiţe că Tesla se va transforma „într-un lider al inteligenţei artificiale şi roboticii”, o ambiţie care necesită mii de procesoare foarte scumpe de la Nvidia. În acest scop, miliardarul a deturnat o comandă uriaşă de procesoare de la Tesla către xAi şi X, companiile sale de inteligenţă artificială şi social-media, scrie CNCB.

    În cadrul raportării câştigurilor trimestriale ale Tesla pentru primul trimestru din 2024, Musk a declarat că businessul va a creşte numărul de H100 active – cipul de inteligenţă artificială emblematic al Nvidia – de la 35.000 la 85.000 până la sfârşitul acestui an. De asemenea, el a scris într-o postare pe X câteva zile mai târziu că Tesla va cheltui 10 miliarde de dolari în acest an pe AI.

    Dar e-mailurile scrise de personalul de top al Nvidia şi împărtăşite pe scară largă în interiorul companiei sugerează că Musk a prezentat acţionarilor o imagine exagerată a achiziţiilor Tesla. Corespondenţa angajaţilor Nvidia indică, de asemenea, că Musk a deturnat un transport considerabil de procesoare AI care fusese rezervat pentru Tesla către compania sa de social media X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu la 1% marţi dimineaţă, după ce informaţiile au devenit publice.

    Ordonând Nvidia să facă prima livrare de cipuri către X, Musk a amânat livrarea către Tesla a unor cipuri în valoare de 500 de milioane de dolari, ceea ce probabil va întârzia şi mai mult crearea supercomputerelor de care Tesla spune că are nevoie pentru a dezvolta vehicule autonome şi roboţi umanoizi.

    Criticii au spus că Musk, din cauza comportamentului său, este doar un CEO cu jumătate de normă al Tesla, compania responsabilă pentru marea majoritate a averii sale. Musk este, de asemenea, directorul general al companiei aerospaţiale SpaceX, fondatorul start-up-ului Neuralink, o interfaţă creier-calculator, şi al companiei de tuneluri The Boring Co. De asemenea, el deţine X, pe care a achiziţionat-o pentru 44 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2022, când încă se numea Twitter. Şi-a lansat startup-ul de inteligenţă artificială, xAI, în 2023.

    X şi xAI sunt strâns legate între ele. Într-o postare pe X în noiembrie, Musk a scris:

    „Investitorii X Corp vor deţine 25% din xAI”. În plus, xAI foloseşte o anumită capacitate în centrele de date X pentru a rula o parte din instruirea pentru modelele lingvistice mari din spatele chatbotului său Grok, a aflat CNBC.

    Musk l-a prezentat pe Grok, numit iniţial Truth GPT, ca fiind un potenţial concurent pentru ChatGPT de la OpenAI şi alte servicii de inteligenţă artificială generativă.

    În timp ce Musk jonglează cu numeroasele sale aventuri, acţionarii Tesla au motive serioase de îngrijorare. Compania se află în mijlocul unui declin îngrijorător al vânzărilor, datorat în mare liniei sale îmbătrânite de vehicule electrice şi creşterii concurenţei. Reputaţia sa a avut de asemenea de suferit în SUA, potrivit sondajului Axios Harris Poll 100, care a atribuit o parte din problemele cu care se confruntă Tesla lui Elon Musk şi alegerilor sale.

     

     

     

     

     

  • Radu Timis Jr, CrisTim: Căutăm soluţii să integrăm producţia de carne şi lapte în produse cu valoare adăugată mare, pe care apoi să le exportăm

    CrisTim, unul dintre cei mai mari producători de carne din România, are în plan să investească în extinderea zonelor de procesare şi în soluţii care să permită integrarea producţiei de carne şi lapte în mai multe produse cu valoare adăugată mare, pe care să le exporte ulterior.

    Compania a anunţat recent că vrea să investească peste 75 de milioane de euro în perioada următoare pentru dezvoltare, estimând că aproape jumătate din acestă sumă va fi acoperită prin programul naţional multianual INVESTALIM, dedicat industriei alimentare.

    “Cu fondurile obţinute de la INVESTALIM ne-am propus să intergăm mai multe verigi pe partea de procesare. Căutăm diverse metode să integrăm şi producţia de carne, şi pe cea de lactate, în multiple produse cu valoare adăugată mare, pe care să le putem exporta ulterior. Astăzi exportăm 18% din cifra de afaceri”, spune Radu Timiş jr., CEO al CrisTim.

    Compania, fondată de Radu Timiş Sr., deţine trei fabrici: de mezeluri (la Filipeştii de Pădure), de lactate (la Boldeşti Scăeni) şi ready meal.

    Din cei 2.500 de angajaţi, mai mult de 1.500 lucrează direct în producţie, iar directorul companiei afirmă că este din ce în ce mai greu să găsească forţă de muncă specializată.

    “A devenit o misiune să investim şi să şcolim potenţialii angajaţi. Industria noastră este şi foarte specifică pentru că şi mediul de lucru este unul dificil, vorbim despre muncă care se desfăşoară la temperaturi cuprinse între 3-8 grade şi este foarte greu să convingi astăzi pe cineva să lucreze în acest mediu, pe un salariu sensibil peste pragul minim. Deşi am demarat multe programe de învăţământ dual atât la nivel de liceu cât şi la nivel universitar este clar că problema a devenit deja una sistemică. Generaţiile de astăzi nu mai sunt interesate să lucreze în acest domeniu”.

    Din perspectiva lui Radu Timiş jr este important ce face statul şi cum poate să ajute companiile în pregătirea angajaţiilor pentru meseriile existente, dar şi ale viitorului.

    “Ca angajator, avem un rol important în a investi în oameni, dar şi statul trebuie să creeze baza solidă de învăţământ care să favorizeze apetenţa acestor oameni de a se integra într-un sistem de lucru”.

    Grupul, cu afaceri anuale de peste 200 de milioane de euro, are peste 130 de clienţi în 20 de ţări şi exportă circa 5.000 de tone de produse annual, cu o pondere de circa 18% din cifra de afaceri a companiei.

    “Suntem unii dintre cei mai mari contributori la balanţa de deficit comercial, în sensul că suntem cel mai mare importator de carne din România, aproape 40.000 tone de carne pe an, echivalentul a peste 100 mil. euro, bani care ar fi putut rămâne în economia locală dacă am avea o producţie locală dezvoltată. Toţi aceşti bani dispar însă pe întregul lanţ de integrare pe verticală. Aici este marea provocare pentru toţi jucătorii implicaţi – cum reuşim să transformăm o industrie vitală. Siguranţa alimentară a unei ţări trebuie să fie subiect de siguranţă naţională”.

     

  • Bursă: Nvidia depăşeşte Apple şi devine a doua cea mai valoroasă companie din lume cu o evaluare bursieră de 3.000 de miliarde de dolari. De la începutul anului acţiunile Nvidia, astăzi la 1.224 dolari, au urcat cu 155%

    Valoarea de piaţă a Nvidia a atins miercuri 3 miliarde de dolari şi a depăşit Apple, devenind a doua cea mai valoroasă companie din lume, în urma unui an de creştere fulminantă determinată de cererea pentru cipurile sale de inteligenţă artificială, scrie Financial Times.

    Acţiunile producătorului american de cipuri au crescut cu aproximativ 5%, ceea ce a determinat ca evaluarea bursieră să depăşească pentru prima dată Apple – încheind ziua la 3,01 mld. dolari, potrivit datelor Bloomberg, cu puţin peste cele 3 mld. dolari ale Apple.

    Producătorul iPhone şi-a pierdut locul de cea mai valoroasă companie listată la bursă în favoarea Microsoft în acest an.

    Investitorii s-au înghesuit la acţiunile Nvidia în condiţiile în care grupuri de tehnologie precum Google, Microsoft şi Meta cheltuiesc miliarde de dolari pe cipurile sale, fără a exista indicii că ritmul lor de cheltuieli va încetini în viitorul apropiat.

    Cipurile Nvidia pentru alimentează modelele de inteligenţă artificială despre care directorul executiv Jensen Huang a afirmat că vor stimula o nouă „revoluţie industrială”, transformând afacerile la nivel mondial cu funcţii de îmbunătăţire a productivităţii.

    În luna mai, compania a prezentat a raportat venituri în creştere cu 262% faţă de anul precedent, în mare parte datorită vânzărilor de cipuri „Hopper” din generaţia actuală. De asemenea, a anunţat o divizare a acţiunilor în proporţie de 10 la 1, care intră în vigoare la 7 iunie.

    Nvidia a condus de una singură mai mult de o treime din creşterile din acest an ale indicelui de referinţă S&P 500 de pe Wall Street, potrivit datelor Bloomberg, ceea ce a stârnit temeri în unele zone cu privire la o bulă nesustenabilă. Indicele S&P 500 a crescut miercuri cu 1,2% şi are o creştere de 12,3% de la începutul anului până în prezent.

    Cu toate acestea, câştigurile extraordinare ale Nvidia şi îmbunătăţirile repetate ale previziunilor înseamnă că evaluarea companiei nu se află la un maxim istoric atunci când este măsurată ca raport între profiturile sale istorice sau preconizate.

    Miercuri, compania era evaluată la un preţ de aproximativ 42 de ori mai mare decât câştigurile sale preconizate pentru următoarele 12 luni. Această valoare a crescut de la aproximativ 23 de ori profiturile viitoare de la începutul anului şi este mult peste valoarea de 29 de ori a Apple – deşi este sub vârful atins în timpul primului val de euforie a IA de anul trecut.

    În pofida mişcărilor rivalilor, precum AMD şi Intel, de a captura o parte din cota de piaţă a Nvidia, aceasta rămâne liderul incontestabil în cursa tehnologică globală pentru a oferi cel mai avansat hardware pentru sarcinile de lucru din ce în ce mai solicitante ale AI, precum şi instrumentele software pentru a crea aplicaţii AI.

    Şi, într-o mişcare surpriză la conferinţa Computex din Taiwan din weekend, Huang a prezentat, de asemenea, următoarea generaţie de procesoare „Rubin”, care va începe să fie livrată în 2026.

    Apple organizează pe 10 iunie conferinţa anuală Worldwide Developers Conference, unde se aşteaptă ca directorul general Tim Cook să prezinte planul propriu al companiei de integrare a funcţiilor de inteligenţă artificială generativă în produsele sale.

    Până acum, Apple a fost lăsată în afara valului de piaţă în jurul AI generativ care a stimulat acţiunile rivalilor săi. De asemenea, vânzările iPhone-urilor sale sunt în scădere de la an la an, parţial din cauza concurenţei reaprinse în China.

    Dar Cook a declarat că este „optimist” în ceea ce priveşte perspectivele sale în domeniul IA, iar acţiunile Apple şi-au revenit şi ele după o cădere la începutul anului, anunţând în luna mai o răscumpărare de acţiuni mai mare decât se aştepta, în valoare de 110 miliarde de dolari.

     

  • Care este noul vis ce îi face zile negre celui mai bogat om din lume? Care este mişcarea de ultimă oră făcută de acesta pentru a deveni numărul unu în domeniul pe care mizează acum?

    Elon Musk a anunţat cu surle şi trâmbiţe că Tesla se va transforma „într-un lider al inteligenţei artificiale şi roboticii”, o ambiţie care necesită mii de procesoare foarte scumpe de la Nvidia. În acest scop, miliardarul a deturnat o comandă uriaşă de procesoare de la Tesla către xAi şi X, companiile sale de inteligenţă artificială şi social-media, scrie CNCB.

    În cadrul raportării câştigurilor trimestriale ale Tesla pentru primul trimestru din 2024, Musk a declarat că businessul va a creşte numărul de H100 active – cipul de inteligenţă artificială emblematic al Nvidia – de la 35.000 la 85.000 până la sfârşitul acestui an. De asemenea, el a scris într-o postare pe X câteva zile mai târziu că Tesla va cheltui 10 miliarde de dolari în acest an pe AI.

    Dar e-mailurile scrise de personalul de top al Nvidia şi împărtăşite pe scară largă în interiorul companiei sugerează că Musk a prezentat acţionarilor o imagine exagerată a achiziţiilor Tesla. Corespondenţa angajaţilor Nvidia indică, de asemenea, că Musk a deturnat un transport considerabil de procesoare AI care fusese rezervat pentru Tesla către compania sa de social media X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu la 1% marţi dimineaţă, după ce informaţiile au devenit publice.

    Ordonând Nvidia să facă prima livrare de cipuri către X, Musk a amânat livrarea către Tesla a unor cipuri în valoare de 500 de milioane de dolari, ceea ce probabil va întârzia şi mai mult crearea supercomputerelor de care Tesla spune că are nevoie pentru a dezvolta vehicule autonome şi roboţi umanoizi.

    Criticii au spus că Musk, din cauza comportamentului său, este doar un CEO cu jumătate de normă al Tesla, compania responsabilă pentru marea majoritate a averii sale. Musk este, de asemenea, directorul general al companiei aerospaţiale SpaceX, fondatorul start-up-ului Neuralink, o interfaţă creier-calculator, şi al companiei de tuneluri The Boring Co. De asemenea, el deţine X, pe care a achiziţionat-o pentru 44 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2022, când încă se numea Twitter. Şi-a lansat startup-ul de inteligenţă artificială, xAI, în 2023.

    X şi xAI sunt strâns legate între ele. Într-o postare pe X în noiembrie, Musk a scris:

    „Investitorii X Corp vor deţine 25% din xAI”. În plus, xAI foloseşte o anumită capacitate în centrele de date X pentru a rula o parte din instruirea pentru modelele lingvistice mari din spatele chatbotului său Grok, a aflat CNBC.

    Musk l-a prezentat pe Grok, numit iniţial Truth GPT, ca fiind un potenţial concurent pentru ChatGPT de la OpenAI şi alte servicii de inteligenţă artificială generativă.

    În timp ce Musk jonglează cu numeroasele sale aventuri, acţionarii Tesla au motive serioase de îngrijorare. Compania se află în mijlocul unui declin îngrijorător al vânzărilor, datorat în mare liniei sale îmbătrânite de vehicule electrice şi creşterii concurenţei. Reputaţia sa a avut de asemenea de suferit în SUA, potrivit sondajului Axios Harris Poll 100, care a atribuit o parte din problemele cu care se confruntă Tesla lui Elon Musk şi alegerilor sale.

     

     

     

     

     

  • Febra după inteligenţa artificială îl consumă şi pe Musk: Miliardarul a deturnat o comandă de mii de chip-uri AI de la Tesla către X şi xAI

    Elon Musk a anunţat cu surle şi trâmbiţe că Tesla se va transforma „într-un lider al inteligenţei artificiale şi roboticii”, o ambiţie care necesită mii de procesoare foarte scumpe de la Nvidia. În acest scop, miliardarul a deturnat o comandă uriaşă de procesoare de la Tesla către xAi şi X, companiile sale de inteligenţă artificială şi social-media, scrie CNCB.

    În cadrul raportării câştigurilor trimestriale ale Tesla pentru primul trimestru din 2024, Musk a declarat că businessul va a creşte numărul de H100 active – cipul de inteligenţă artificială emblematic al Nvidia – de la 35.000 la 85.000 până la sfârşitul acestui an. De asemenea, el a scris într-o postare pe X câteva zile mai târziu că Tesla va cheltui 10 miliarde de dolari în acest an pe AI.

    Dar e-mailurile scrise de personalul de top al Nvidia şi împărtăşite pe scară largă în interiorul companiei sugerează că Musk a prezentat acţionarilor o imagine exagerată a achiziţiilor Tesla. Corespondenţa angajaţilor Nvidia indică, de asemenea, că Musk a deturnat un transport considerabil de procesoare AI care fusese rezervat pentru Tesla către compania sa de social media X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu la 1% marţi dimineaţă, după ce informaţiile au devenit publice.

    Ordonând Nvidia să facă prima livrare de cipuri către X, Musk a amânat livrarea către Tesla a unor cipuri în valoare de 500 de milioane de dolari, ceea ce probabil va întârzia şi mai mult crearea supercomputerelor de care Tesla spune că are nevoie pentru a dezvolta vehicule autonome şi roboţi umanoizi.

    Criticii au spus că Musk, din cauza comportamentului său, este doar un CEO cu jumătate de normă al Tesla, compania responsabilă pentru marea majoritate a averii sale. Musk este, de asemenea, directorul general al companiei aerospaţiale SpaceX, fondatorul start-up-ului Neuralink, o interfaţă creier-calculator, şi al companiei de tuneluri The Boring Co. De asemenea, el deţine X, pe care a achiziţionat-o pentru 44 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2022, când încă se numea Twitter. Şi-a lansat startup-ul de inteligenţă artificială, xAI, în 2023.

    X şi xAI sunt strâns legate între ele. Într-o postare pe X în noiembrie, Musk a scris:

    „Investitorii X Corp vor deţine 25% din xAI”. În plus, xAI foloseşte o anumită capacitate în centrele de date X pentru a rula o parte din instruirea pentru modelele lingvistice mari din spatele chatbotului său Grok, a aflat CNBC.

    Musk l-a prezentat pe Grok, numit iniţial Truth GPT, ca fiind un potenţial concurent pentru ChatGPT de la OpenAI şi alte servicii de inteligenţă artificială generativă.

    În timp ce Musk jonglează cu numeroasele sale aventuri, acţionarii Tesla au motive serioase de îngrijorare. Compania se află în mijlocul unui declin îngrijorător al vânzărilor, datorat în mare liniei sale îmbătrânite de vehicule electrice şi creşterii concurenţei. Reputaţia sa a avut de asemenea de suferit în SUA, potrivit sondajului Axios Harris Poll 100, care a atribuit o parte din problemele cu care se confruntă Tesla lui Elon Musk şi alegerilor sale.

     

     

     

     

     

  • Gazprom este lovit în plin de războiul din Ucraina: Un raport intern dezvăluie cifrele dure din spatele a mai bine de doi ani de război

    Este puţin probabil ca Gazprom să poată recupera în următorul deceniu vânzările de gaze pierdute ca urmare a războiului declanşat în Ucraina, potrivit unui raport comandat pentru liderii grupului energetic rus, raportează Financial Times.

    Exporturile companiei către Europa vor fi în medie de 50-75 de miliarde de metri cubi pe an până în 2035, reprezentând o treime din nivelurile raportate înainte de declanşarea războiului, a prezis cercetarea.

    Deşi Gazprom speră că un nou gazoduct către China poate ajuta la compensarea volumelor pierdute la exportul european, capacitatea acestuia va fi de doar 50 de miliarde de metri cubi pe an, preţurile Beijingului fiind mult mai mici decât în Europa, potrivit raportului în cauză.

    „Principalele consecinţe ale sancţiunilor pentru Gazprom şi industria energetică sunt contracţia volumelor de export, care vor fi readuse la nivelul din 2020 nu mai devreme de 2035”, au scris autorii documentului.

    Raportul de 151 de pagini, comandat de conducerea companiei şi redactat la sfârşitul anului trecut, se numără printre cele mai sincere recunoaşteri de până acum ale modului în care sancţiunile occidentale impuse ca răspuns la războiul din Rusia au afectat Gazprom şi, în general, sectorul energetic rusesc.

    „Situaţia Gazprom este foarte sumbră”, a declarat Elina Ribakova, cercetător senior nerezident la Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, după ce a citit cercetarea. „Compania se află într-o fundătură, conducerea ei fiind conştientă de acest lucru”.

    Gazprom comandă în mod regulat cercetări externe pentru a obţine tratament preferenţial şi finanţare suplimentară din partea Kremlinului, potrivit lui Sergei Vakulenko, membru senior la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin şi fost director de strategie la Gazprom Neft, divizia petrolieră a companiei.

    Potrivit raportului, cota Gazprom din exporturile de energie ale Rusiei va scădea pe măsură ce gazele livrate prin conducte, care au fost afectate în mod deosebit de consecinţele invaziei, vor fi înlocuite de gazele naturale lichefiate, mai puţin vulnerabile. Acesta adaugă că societatea va avea dificultăţi în a reveni la creştere fără un sprijin semnificativ din partea statului în găsirea de noi pieţe pentru gazele sale.

    De asemenea, raportul evidenţiază modul în care sancţiunile au tăiat accesul industriei energetice ruseşti la tehnologii cruciale, cum ar fi turbinele care ajută la deplasarea gazului prin conducte, precum şi la piesele de schimb şi expertiza necesare pentru a le repara.

  • Bursă. Cemacon, companie controlată de fraţii Pavăl de la Dedeman, se va delista de la BVB. Acţionarii minoritari vor primi 0,44 lei pe acţiune

    Producătorul de materiale de construcţii Cemacon (simbol bursier CEON) se va delista de la Bursa de Valori Bucureşti ca urmare a deciziei acţionarilor majoritari, într-o operaţiune intermediată de casa de brokeraj Estinvest, conform unui raport publicat la BVB.

    Pavăl Holding şi PIF Industrial Bacău –  societăţi controlate de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, fondatorii reţelei de bricolaj Dedeman – deţin împreună peste 95% din capitalul social al companiei, deci cel puţin 95% din drepturile de vot ce pot fi efectiv exercitate ca urmare a unei oferte publice de cumpărare derulate între 22 aprilie şi 8 mai 2024.

    Cele două companii au dreptul „să solicite acţionarilor care nu au subscris în cadrul ofertei să-i vândă respectivele acţiuni, Ia un preţ  prevăzut în art. 44 din Legea nr. 24/2017, republicată, poate fi exercitat în termen de 3 luni de la data închiderii ofertei publice de cumpărare”, se arată în raport.

    Oferta s-a derulat la preţul de 0,4395 lei pe acţiune; Pavăl Holding a achiziţionat 975.344 de acţiuni CEON din totalul de 24,6 milioane de titluri care au făcut obiectul operaţiunii. În continuare, acţionarii minoritari – care deţin sub 3% din capitalul social – urmează să primească tot 0,4395 lei pe unitate.

    „Preţul oferit în cadrul ofertei publice de cumpărare este considerat un preţ echitabil dacă acţionarul majoritar a achiziţionat în cadrul ofertei publice de cumpărare acţiuni reprezentând cei puţin 90% din numărul total de acţiuni din capitalul social care conferă drept de vot vizate în ofertă. În caz contrar, preţul va fi determinat de un evaluator autorizat, conform legii, potrivit standardelor de evaluare în vigoare. În cazul aplicării art. 44 aIin. (5) din Legea nr. 24/2017, republicată, preţul nu poate fi mai mic decât preţul de cumpărare din cadrul ofertei publice de cumpărare/preluare voluntare, în urma căreia se exercită dreptul Conform art. 44 aIin. (1) din aceeaşi lege”, conform BVB.

    Evaluatorul independent care a realizat evaluarea acţiunii CEON – prin metoda fluxurilor financiare actualizate (DCF/discounted cash flow) este DARIAN DRS SA, cu sediul la Cluj-Napoca.

    „Acţionarii existenţi sunt obligaţi să vândă acţiunile deţinute către acţionarul PAVAL HOLDING SRL Bacău, care iniţiază procedura împreuna cu acţionarul cu care aceasta acţionează în mod concertat şi pot notifica Intermediarului, în termen de maxim 10 zile lucrătoare de a data publicării prezentului anunţ, respectiv începând cu data de 06.06.2024 până la data de 19.06.2024.”

    Acţiunile CEON au fost suspendate astăzi de la tranzacţionare la BVB. Dinamicile afişate de cotaţie în 2024 şi în ultimele 12 luni sunt de plus 0,9%, respectiv minus 8%, pe rulaje de 3,3 milioane, respectiv 4,5 milioane de lei.

    Evaluată la 400 de milioane de lei, compania a încheiat T1/2024 cu o pierdere de 3,7 milioane de lei la nivel de grup, de la un profit de 12,8 milioane în aceeaşi perioadă de anul trecut. EBITDA (câştigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) s-a redus cu 71% la 4,9 milioane de lei.

    La nivel individual, profitul a coborât de la 12,8 milioane la 1,1 milioane de lei. Afacerile au ajuns la 35,1 milioane de lei, minus 26%.

     

  • Unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume primeşte o lovitură uriaşă. Averea omului de afaceri american s-a prăbuşit cu aproape 12 miliarde de dolari

    Averea lui Michael Dell, omul din spatele gigantului tehnologic Dell Technologies, s-a prăbuşit cu 11,7 mld. dolari – cea mai mare scădere înregistrată vreodată – după ce rezultatele companiei privind vânzările au dezamăgit investitorii, scrie Bloomberg.

    Deşi compania a raportat prima creştere a veniturilor trimestriale din ultimii doi ani, aceasta nu a fost suficientă pentru a impresiona investitorii cu aşteptări mari pentru afacerea cu servere AI. Acţiunile au scăzut pe bursa de la New York cu 18%.

    Aproape jumătate din averea lui Dell, de peste 100 mld. dolari, provine de la producătorul de computere din Texas, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, pe când era student la Universitatea din Texas. O altă sursă importantă a averii sale provine din participaţia sa la Broadcom Inc. ale cărei acţiuni au scăzut şi ele vineri.

    Michael Dell, în vârstă de 59 de ani, preşedinte şi director general al companiei, ocupă locul 13 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.. La începutul lunii martie, el s-a alăturat cercului mic de superbogaţi cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care cererea crescută de echipamente AI a făcut ca acţiunile să atingă preţuri record.

    Alţi miliardari din domeniul tehnologiei şi-au văzut şi ei averile crescând vertiginos pe fondul creşterii fulminante a acţiunilor legate de inteligenţa artificială. Averea netă a cofondatorului Nvidia Corp. Jensen Huang a depăşit pentru scurt timp 100 de miliarde de dolari la începutul acestei săptămâni, după un alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri. În prezent, el se află pe locul 16 pe lista Bloomberg a averilor, cu 96,3 miliarde de dolari.

    Marile corporaţii au din ce în ce mai mult nevoie de servere de mare putere pentru a antrena şi a rula programe de inteligenţă artificială generativă solicitante, care sunt vândute de Dell şi de alte câteva companii.

     

     

     

  • Celebrul miliardar Michael Dell, şeful Dell Technologies, primeşte o lovitură. Averea omului de afaceri american s-a prăbuşit cu aproape 12 miliarde de dolari, după ce vânzările companiei au dezamăgit investitorii

    Averea lui Michael Dell, omul din spatele gigantului tehnologic Dell Technologies, s-a prăbuşit cu 11,7 mld. dolari – cea mai mare scădere înregistrată vreodată – după ce rezultatele companiei privind vânzările au dezamăgit investitorii, scrie Bloomberg.

    Deşi compania a raportat prima creştere a veniturilor trimestriale din ultimii doi ani, aceasta nu a fost suficientă pentru a impresiona investitorii cu aşteptări mari pentru afacerea cu servere AI. Acţiunile au scăzut pe bursa de la New York cu 18%.

    Aproape jumătate din averea lui Dell, de peste 100 mld. dolari, provine de la producătorul de computere din Texas, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, pe când era student la Universitatea din Texas. O altă sursă importantă a averii sale provine din participaţia sa la Broadcom Inc. ale cărei acţiuni au scăzut şi ele vineri.

    Michael Dell, în vârstă de 59 de ani, preşedinte şi director general al companiei, ocupă locul 13 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.. La începutul lunii martie, el s-a alăturat cercului mic de superbogaţi cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care cererea crescută de echipamente AI a făcut ca acţiunile să atingă preţuri record.

    Alţi miliardari din domeniul tehnologiei şi-au văzut şi ei averile crescând vertiginos pe fondul creşterii fulminante a acţiunilor legate de inteligenţa artificială. Averea netă a cofondatorului Nvidia Corp. Jensen Huang a depăşit pentru scurt timp 100 de miliarde de dolari la începutul acestei săptămâni, după un alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri. În prezent, el se află pe locul 16 pe lista Bloomberg a averilor, cu 96,3 miliarde de dolari.

    Marile corporaţii au din ce în ce mai mult nevoie de servere de mare putere pentru a antrena şi a rula programe de inteligenţă artificială generativă solicitante, care sunt vândute de Dell şi de alte câteva companii.