BusinessMagazin

Tag: colectare

  • Cum să faci mii de dolari vânzând sticle cu aer. Un britanic de 27 de ani vinde o sticlă cu 115 dolari

    Leo De Watts, antreprenor britanic, în vârstă de 27 de ani, a făcut mii de dolari vânzând chinezilor sticle cu aer din Marea Britanie, scrie CNN.

    De Watts a spus că mai multe sticle au luat drumul Chinei, dar fără a preciza un număr sau veniturile totale. Acesta a înfiinţat „ferma de aer” Aethaer anul trecut şi de atunci a vândut sute de containere cu aer colectat din mai multe zone din Marea Britanie. „Am avut clieţi care au cerut un anumit tip de aer. Câteodată poate fi din vârful unui munte, alteori dintr-o vale”, spune De Watts.

    În urmă cu o lună, o companie canadiană a profitat de nevoia chinezilor  de aer curat şi a început să le vândă aer proaspăt îmbuteliat în sticle. Canadienii vindeau o canistră cu un preţ între 14-20 de dolari, mult mai ieftin decât Leo De Watts.

    Poate ar trebui şi românii să vândă aerul din zona cu cel mai pur aer din ţară, care în curând ar putea redeveni staţiune turistică.

  • Lecţia de business: Fondatorul liderului din industria europeană a lactatelor

    Lactalis este cel mai mare producător de lactate din Europa, cu peste 61.000 de angajaţi şi venituri anuale de peste 16 miliarde de dolari. Compania are sediul central în Laval, Mayenne, Franţa, şi este deţinută familia Besnier. Bazele companiei au fost puse de André Besnier, în 1933, în forma unei mici firme producătoare de brânzeturi. În prima zi a colectat 17 litri de lapte şi a produs 35 de bucăţi de brânză Camembert, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.

    Michel Besnier s-a născut în 1928 şi a început să lucreze în cadrul afacerii tatălui său în 1946, de la 18 ani. La moartea tatălui său, în 1955, a preluat conducerea afacerii, ce avea atunci 50 de angajaţi, şi a început să dezvolte reţete de unt şi de Camembert, mai întâi în Mayenne, apoi în Normandia. În 1968 a perfecţionat Camembertul pasteurizat şi a lansat brandul Président.

    Succesul imediat al produselor sale, susţinute de un marketing îndrăzneţ, a permis o extindere rapidă a companiei, care a preluat mai multe mărci de Camembert din Normandia. În 1981 a achiziţionat fabrica de brânză din Statele Unite ale Americii Belmont, aceasta reprezentând prima achiziţie a grupului în afara Franţei, iar patru ani mai târziu a cumpărat compania Claudel Roustang, o subsidiară a grupului Nestlé. În 1990 a cumpărat grupul Bridel, al patrulea cel mai mare grup de lactate din Franţa, ce deţinea 10 fabrici şi avea 2.300 de angajaţi. Doi ani mai târziu, a achiziţionat compania Société des Caves, producătorii Roquefort şi subsidiara americană a acesteia Sorrento, grupul Besnier intrând astfel în topul producătorilor de lactate europeni.

    Dezvoltările recente ale grupului s-au axat pe extinderea internaţională, în Polonia, Ucraina şi Italia. În 1999, compania şi-a schimbat numele în Lactalis, pentru a reflecta creşterea internaţională. La sfârşitul anului 1999, Michel Besnier a deschis André Besnier Lactopole, un centru tehnologic care descrie evoluţia industriei lactatelor. În prezent, compania listată la bursă este deţinută în procent de 83% de Emmanuel, Jean-Michel şi Marie Besnier, fiii lui Michel Besnier. Emmanuel Besnier, cunoscut ca „Miliardarul Invizibil“, fiindcă nu a acordat niciun interviu presei, este CEO-ul companiei şi are o avere estimată la 7,4 miliarde de dolari.

    Emmanuel Besnier conduce compania din anul 2000. El a preluat şi continuă cu succes strategia de extindere a grupului iniţiată de tatăl său. Sub conducerea sa, Lactalis a înregistrat o creştere puternică, datorită achiziţiei unor companii precum Celia şi Galbani (2006), Dukat (2007), Puleba (2010), Parmalat (2011). Într-un deceniu, valoarea afacerilor internaţionale ale grupului s-a triplat.

    Grupul Lactalis este numărul unu la nivel mondial în producţia de lactate, are peste 200 de situri industriale şi colectează 15 miliarde de litri anual. 61% din venituri sunt realizate în Europa, 18% în America şi 21% în restul lumii.

  • Cum vrea o companie să îşi monitorizeze angajaţii zi şi noapte

    Compania Jawbone, care produce dispozitive pentru monitorizarea activităţilor de fitness, a dezvoltat un sistem care permite unei companii să monitorizeze activitatea angajaţilor 24 de ore din 24.

    Sistemul se numeşte UP for Groups şi foloseşte o brăţară inteligentă pentru a colecta date privind mişcarea, timpul acordat meselor sau cel acordat somnului, relatează BBC. Datele preluate sunt apoi trimise reprezentanţilor companiei fără a include numele persoanei monitorizate, pentru a menţine anonimitatea.

    Jawbone, producătorul dispozitivului, speră că aceste informaţii vor ajuta companiile să lupte împotriva obezităţii prin promovarea unui regim sănătos la locul de muncă.

    “Dacă eu sunt cel care decide meniul de la cantină, spre exemplu, pot observa că în ziua în care servesc hamburgeri productivitatea scade. Drept urmare voi putea modifica meniul acelei zile”, a declarat Alexander Asseily, fondator al Jawbone.

    “Există o întreagă dezbatere referitoare la confidenţialitatea datelor personale”, a mai spus Asseily. “Din punctul meu de vedere, problema este ca cel care colectează datele să anunţe din timp ce vrea să facă cu informaţiile primite. Jawbone are o politică foarte strictă, nu oferim nimănui datele colectate de noi. Dar atunci când companiile vor începe să folosească aceste produse, atunci politica lor privind confidenţialitatea va intra în vigoare.”

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Pe piaţă sunt disponibile diferite gadget-uri pentru fitness care sunt compatibile cu diferite smartphone-uri şi tablete şi care se pot conecta chiar şi la calculator. Printre acestea se numără accesoriile produse de compania americană Fitbit – Fitbit Flex, Fitbit One, Fitbit Zip, sau modelele Jawbone UP24 şi Nike Fuel Band.

  • România, pe lista statelor spionate de ruşi

    O investigaţie tehnică a Bitdefender derulată în colaborare cu servicii de informaţii de pe plan local şi internaţional a relevat faptul că APT28 (ameninţare cibernetică persistentă şi complexă care vizează companii şi instituţii de stat), cunoscută şi sub denumirea Sofacy, a fost dezvoltată de vorbitori de limbă rusă şi a făcut parte dintr-o operaţiune amplă de colectare de date provenite de la victime selectate după criterii specifice de importanţă strategică. Printre ţintele vizate de atacatorii ruşi au fost şi instituţii guvernamentale din România.

    Experţii Bitdefender împreună cu specialişti ai serviciilor de informaţii au studiat amănunţit vectorii de atac ai APT28, metodele exhaustive de a găsi noi victime şi de a ţinti figuri politice proeminente, instituţii guvernamentale, servicii de telecomunicaţii şi criminalitate informatică şi companii aerospaţiale din România, Germania şi Ucraina.

    Acesta arată că Sofacy a activat în mod anonim în Europa din 2007 şi a fost folosit pentru a colecta date şi informaţii legate de teme sensibile pentru Rusia. Vârfurile de activitate ale APT28 au fost înregistrate în paralel cu desfăşurarea unor evenimente internaţionale majore, precum tratativele de pace dintre rebelii pro-ruşi şi forţele guvernamentale din Ucraina sau mediatizarea excesivă a construirii avionului militar de transport PAK FA T-50 Fighter,  capabil să atingă viteze supersonice cu o capacitate de transport de 200 de tone (un competitor al modelului F35 al Lockheed Martin).

    „În timp ce ameninţările cibernetice complexe (APT) au devenit un termen popular după descoperirea Stuxnet într-o centrală nucleară iraniană din urmă cu cinci ani, aflăm că APT28 a reuşit să folosească un mecanism subtil de colectare a datelor timp de un deceniu. Investigaţia s-a concentrat pe infrastructura şi particularităţile de operare ale APT28, ceea ce ne-a permis să corelăm ameninţarea cu persoanele care au gestionat-o şi să identificăm ţintele vizate”, a declarat Viorel Canja, head of antimalware and antispam labs al Bitdefender.

    Raportul face legătura între ameninţările cibernetice complexe de tip APT şi indivizii din spatele acestora şi scoate în evidenţă dovezi menite să sprijine ipoteza că statele deţinătoare ale unor capacităţi tehnologice avansate sunt liderii unui nou val al spionajului cibernetic bazat pe software periculos.

     

  • Un artist chinez a aspirat aerul Beijingului timp de 100 de zile, apoi a făcut o cărămidă din ceea ce a colectat

    Aerul din Beijing este poluant. Nimic surprinzător aici.  Chiar ieri am scris faptul că un nor de poluare de 530.000 de kilometri pătraţi acoperă nordul Chinei. În 23 de oraşe din zonă, inclusiv în Beijing, Tianjin sau Hebei, aerul este considerat extrem de nesănătos, nivelul substanţelor nocive fiind de 17 ori mai mare decât limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Acestea sunt date abstracte, însă un tânăr de 34 de ani s-a gândit la o metodă mai practică pentru a demonstra gradul de poluare din oraş. Timp de 100 de zile a ieşit pe străzile din oraş cu un aspirator după el şi a aspirat aerul. Rezultatul? Foarte mult praf, foarte mult smog, în jur de 100 de grame.

    Proiectul s-a încheiat 30 noiembrie, apoi artistul “Nut Brother” a mers la o fabrică unde a amestecat praful cu argila şi a făcut o cărămidă. “Este un simbol, nu o cercetare ştiinţifică”, a spus el.

    Acest proiect este menit să atragă atenţia asupra climatului, asupra poluării din Beijing. 

  • Recolamp: Românii aruncă la gunoi 5 milioane de becuri cu mercur. Comisia Europeană poate declanşa infringement

    “De la 1 ianuarie 2016, vorbim de o ţintă de colectare de minimum 40% din greutatea medie a produselor introduse pe piaţă, în ultimii trei ani, de către producătorii români. Iar până în 2021, trebuie să fim capabili să asigurăm colectarea şi tratarea a minimum 65% din deşeurile de echipamente electrice. În 2014, participanţii Recolamp au introdus pe piaţa din România circa 6,6 milioane unităţi de echipamente de iluminat, cifre comparative cu cele înregistrate în 2013. Din această cantitate, însă, de aproximativ 1.200 de tone, 476 tone au fost colectate şi reciclate. În afară de deşeurile gestionate de asociaţie, există încă necolectate 2.000 de tone de echipamente de iluminat, ceea ce înseamnă peste 5 milioane de becuri şi neoane. Acestea sunt foarte periculoase pentru mediu, întrucât conţin mercur. Necolectate selectiv, ele ajung la gropile de gunoi”, a declarat pentru MEDIAFAX Roxana Şunică, director de marketing al Recolamp.

    Dacă nu îndeplineşte aceste ţinte, România riscă procedura de infringement din partea Comisiei Europene.

    Rata de colectare a deşeurilor de echipamente de iluminat (becuri, neoane şi corpuri de iluminat) a fost în România de numai 10% în anul 2013, faţă de 15% în 2012.

    Potrivit celor mai recente date publicate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în 2013, în România toţi cei autorizaţi să se ocupe de managementul deşeurilor de echipamente de iluminat au colectat 599,27 tone. Din această cantitate, aproximativ 80%, adică 476 de tone, au fost colectate de Recolamp. Din greutatea naţională totală de echipamente de iluminat puse pe piaţă în 2013, participanţii Recolamp au o cotă de piaţă de 18%, iar în numele lor asociaţia a asigurat o rată de colectare de 41%, în linie cu ţintele europene.

    “În vederea colectării şi reciclării deşeurilor provenite din surse de lumină uzate şi corpuri de iluminat, noi punem la dispoziţia generatorilor de deşeuri (companii private şi instituţii publice), în mod gratuit, recipiente de colectare. Şi asigurăm gratuit ridicarea, transportul şi depozitarea lor. Cu toate acestea, când ne uităm la rezultatele consolidate, de ţară, lucrurile încă merg foarte lent, suntem foarte departe de nivelul la care ar trebui să fim. Suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol, pentru că nu toţi actorii responsabili îşi îndeplinesc obligaţiile de mediu”, a precizat directorul de marketing al asociaţiei.

    În 2014, Recolamp a introdus pe piaţă 6,6 milioane unităţi de corpuri de iluminat, tuburi de neon, becuri economice, becuri stradale şi led-uri, care cântăresc în total 1.921 de tone. În plus, alte 350.000 de unităţi de sursă de lumină au fost exportate.

    Bucureştiul ocupă primul loc, la nivel naţional, în topul colectării deşeurilor de surse de lumină (becuri şi neoane), cu 44,64 tone colectate în 2014, urmat de judeţele Timiş (14,14 tone deşeuri colectate), Cluj – 10,18 tone, Arad – 9,08 tone şi Braşov – 8,67 tone.

    La polul opus se află judeţele Caraş – Severin (1,09 tone), Bistriţa – Năsăud (1,06 tone), Giurgiu (1,04 tone), Botoşani (892 kg) şi Mehedinţi (434 kg).

    “Acest top este influenţat de numărul de puncte de colectare pe care noi le avem în zona respectivă, de dezvoltarea industrială a zonei, de receptivitatea interlocutorilor şi disponibilitatea lor de a colecta selectiv deşeurile de echipamente de iluminat, in ciuda faptului că au obligaţia legală de a face acest lucru (Legea 211/2011 si OUG 5/2015 – riscând amenzi între 20.000 şi 40.000 de lei), prin colaborarea cu Recolamp, pot preda deşeurile fără niciun cost”, a adăugat Şunică.

    Oficialul Recolamp subliniază totodată că în România încă se mai vând becuri clasice, cu filament, de asemenea dăunătoare mediului din cauza faptului că sunt mari consumatoare de energie. Uniunea Europeană a interzis în urmă cu câţiva ani comercializarea acestui tip de becuri.

    Asociaţia Recolamp este formată din 164 de producători sau importatori de echipamente de iluminat. În 2014, Recolamp a produs şi distribuit 17.000 de recipiente pentru colectarea deşeurilor. Asociaţia are ca membri fondatori companiile Philips România, Osram România şi GE Hungary ZRT.

    Recolamp a înregistrat în 2014 venituri de 6 milioane lei, reprezentând contravaloarea timbrului verde de 0,9 lei (plus TVA), aplicat la fiecare echipament vândut de producătorii asociaţiei. În cei şapte ani de activitate, Recolamp a colectat şi reciclat 1.800 de tone de deşeuri de echipamente de iluminat, respectiv 8 milioane de becuri, neoane şi corpuri de iluminat.

    Organizaţiile care au licenţă de operare pe deşeurile de echipamente de iluminat sunt asociaţiile Ecotic, RoRec, Recolamp, Environ, Ecopoint, Ecomold, Eco Lighting Collect şi firma CCR Logistics Systems.

  • Ce locuri de muncă oferă IKEA România şi care sunt calităţile pe care suedezii la caută la un angajat

    ”Sarcina principală a unui angajat IKEA este aceea de a maximiza vânzările şi profitabilitatea în domeniul său de responsabilitate, utilizând cunoştinţele IKEA despre gama de produse, condiţiile de pe piaţa locală şi nevoile clienţilor. Împreună cu mii de colegi din întreaga lume vei ajuta la asigurarea succesului continuu, la nivel global, a conceptului IKEA – un concept care serveşte milioane de clienţi mulţumiţi în fiecare zi”, reprezintă câteva dintre responsabilităţile angajaţilor IKEA descrise de reprezentanţii companiei în cadrul secţiunii Cariere de pe site-ul IKEA România.
     
    La momentul scrierii articolului (14 iulie 2015), trei posturi erau puse la dispoziţie candidaţilor români de retailerul de mobilă şi decoraţiuni suedez: cel de lucrător comercial – colectare (temporar), în departamentul Relaţii Clienţi-Logistica; cel de sustainability developer (permanent), în departamentul Mediu/Calitate şi cel de lucrător comercial în zona de restaurant (temporar). 
     
    Postul de lucrător comercial al departamentului de relatii clienti presupune participarea  la procesul de colectare al produselor pentru comenzile on-line.  Angajatul acestui post are responsabilităţi precum recepţionarea şi verificarea produselor livrate de către departamentul logistică, respectarea regulilor şi procedurilor interne existente, cât şi păstrarea curăţeniei în aria sa de activitate, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Printre abilităţile necesare menţionate de conducerea companiei în alegerea candidatului pentru acest post se numără excelente abilităţi de comunicare şi orientare către client, atenţie sporită în verificarea comenzilor şi gestionarea documentelor aferente, atitudinea pozitivă, bune aptitudini de rezolvare a problemelor. Totodată, candidatul ideal trebuie să aibă cunoştinţe PC – MS Office (Word, Excel, Outlook), cât şi de limba engleză, la nivel conversational.  
     
    Responsabilităţile pentru singurul post permanent disponibil în prezent la IKEA, cel de sustainability developer sunt ca, împreună cu managerul departamentului Category Area, să conducă şi să susţină agenda de sustenabilitate a departamentului. Candidatul perfect pentru acest post trebuie să fie orientat spre rezultate şi să înţeleagă businessul IKEA, să aibă bune abilităţi de comunicare şi de muncă în echipă, experienţă şi conexiuni în domeniul sustenabilităţii. Compania caută angajaţi pentru trei astfel de posturi, dintre care unul localizat în Europa, de preferinţă în Bucureşti şi opţional în Varşovia, iar ceilalţi doi în Asia, în Qingdao şi Ho Chi Minh. 
     
    În cadrul celui de al treilea post pus la dispoziţie de IKEA România, angajaţii au responsabilităţi precum întâmpinarea clientului şi oferirea unei experienţe bune la cumpărături, menţinerea zonei în care lucrează curată şi organizată, acordarea de ajutor colegilor pe alte zone din departament. Printre cerinţele pentru candidaţii acestui post se află experienţa în domeniu, de preferat în cadrul unui restaurant, adaptabilitatea şi orientarea către identificarea de soluţii, disponibilitatea de a lucra în weekend şi schimburi.
     
    Compania suedeză de retail mobilier şi decoraţiuni IKEA a înregistrat în 2014 venituri de 394,4 milioane de lei (cca. 90 de milioane de euro) şi un profit net de 11,3 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Anul trecut a fost astfel primul în care compania a trecut pe profit după doi ani de pierderi. În 2013, valoarea pierderilor înregistrate de companie era de 500.000 de euro. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, compania avea în România la finalul anului trecut 473 de angajaţi, cu unul mai mult faţă de 2013. 
     
     
     
     

  • Pentru ce am plătit banii? Statul a colectat 2,8 mld. lei din acciza pe carburanţi, dar a livrat ZERO kilometri de autostradă!

    Într-un an de la introducerea accizei de 7 cenţi pe litru, lucru care a dus peste noapte la scumpirea carburanţilor cu 7%, în buzunarele statului au intrat 2,8 miliarde de lei (circa 630 de milioane de euro). 

     

    Banii trebuia să fie folosiţi pentru infrastructură, dar la un an de la aplicarea ta­xei care a generat cea mai ma­re scumpire peste noap­te a carburanţilor, şoferii din Ro­mâ­­nia merg aproximativ pe aceleaşi drumuri.

    „Încasările aferente măsurii de ma­jo­rare a nivelului accizei cu 7 euro­cenţi introdusă la benzină şi motorină, pen­tru perioada 1 aprilie 2014-31 mar­tie 2015, au fost de 2.838,4 mil. lei din care 2.289,0 mil. lei încasări din accize şi 549,4 mil. lei încasări din TVA“, au declarat reprezentanţii Ministerului Finanţelor, răspunzând unei solicitări adresate de ZF la finalul lunii aprilie.

  • Piaţa externalizării de creanţe a scăzut cu 28% în 2014, la 1,25 miliarde euro. Colectarea a urcat cu 24%

    “Externalizarea de creanţe a înregistrat o scădere anuală de 12% în perioada 2011-2014, pentru că tot mai puţine credite sunt date de bănci în ultima vreme. Dacă vorbim de creditele negarantate, trendul externalizării de creanţe este de scădere sau stabilizare în continuare”, a declarat miercuri Georg Kovacs, preşedintele Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC), într-o conferinţă de presă.

    Segmentul persoanelor fizice a cumulat creanţe externalizate anul trecut de 1,08 miliarde euro, iar cel al companiilor a atras 169,25 milioane euro.

    Deşi numărul creanţelor externalizate pentru persoanele fizice a crescut cu 7,4%, la aproape 5,24 milioane cazuri, valoarea acestora s-a redus de la circa 1,65 miliarde euro, întrucât au fost înregistrate mai multe debite date spre colectare de către companiile de utilităţi (telefonie, electricitate, gaz) decât cele ale băncilor, însă acestea au o valoare mai mică decât în cazul creditelor bancare. Valoarea medie a unei creanţe s-a redus astfel de la 338 euro la 207 euro.

    “Cu toate că piaţa de externalizare a scăzut cu 28%, veniturile colectate din creanţe s-au mărit pentru că încă mai colectăm din portofoliile achiziţionate anii trecuţi. Însă simţim o presiune pe preţurile de colectare, oricât am plăti pentru un portofoliu de creanţe, reuşim să colectăm circa 100-110 euro pe caz”, a explicat Kovacs.

    Colectarea pe segmentul persoanelor fizice a consemnat un avans de 25% anul trecut, la 432,25 milioane euro, odată cu o creştere a numărului de debite colectate cu 28%, la 4,18 milioane cazuri.

    Veniturile realizate de companiile de colectare a creanţelor au înregistrat anul trecut o creştere cu 24%, la aproape 33,04 milioane euro, de la 26,72 milioane euro în 2013, în special datorită volumului de achiziţii de portofolii de creanţe, care s-a majorat cu 39% şi colectării de creanţe pe segmentul companiilor cu 22%, în timp ce veniturile obţinute pe zona persoanelor fizice au fost mai mari doar cu 3%.

    “Companiile de colectare a creanţelor din România rămân concentrate pe etapa de colectare a creanţelor pe cale amiabilă, iar corespondenţa scrisă rămâne cea mai utilizată metodă pentru colectarea creanţelor în România”, a mai spus Kovacs.

    Cele 15 companii membre AMCC reprezintă aproximativ 80% din totalul pieţei de colectare a creanţelor (servicii de colectare a creanţelor şi achiziţii de portofolii de creanţe) şi 90% din piaţa de servicii de colectare a creanţelor. În prezent au un număr estimat de 3000 de angajaţi.

  • O companie vrea ca angajaţii să poarte la mână brăţări care să le monitorizeze activitatea zi şi noapte

    Compania Jawbone, care produce dispozitive pentru monitorizarea activităţilor de fitness, a dezvoltat un sistem care permite unei companii să monitorizeze activitatea angajaţilor 24 de ore din 24.

    Sistemul se numeşte UP for Groups şi foloseşte o brăţară inteligentă pentru a colecta date privind mişcarea, timpul acordat meselor sau cel acordat somnului, relatează BBC. Datele preluate sunt apoi trimise reprezentanţilor companiei fără a include numele persoanei monitorizate, pentru a menţine anonimitatea.

    Jawbone, producătorul dispozitivului, speră că aceste informaţii vor ajuta companiile să lupte împotriva obezităţii prin promovarea unui regim sănătos la locul de muncă.

    “Dacă eu sunt cel care decide meniul de la cantină, spre exemplu, pot observa că în ziua în care servesc hamburgeri productivitatea scade. Drept urmare voi putea modifica meniul acelei zile”, a declarat Alexander Asseily, fondator al Jawbone.

    “Există o întreagă dezbatere referitoare la confidenţialitatea datelor personale”, a mai spus Asseily. “Din punctul meu de vedere, problema este ca cel care colectează datele să anunţe din timp ce vrea să facă cu informaţiile primite. Jawbone are o politică foarte strictă, nu oferim nimănui datele colectate de noi. Dar atunci când companiile vor începe să folosească aceste produse, atunci politica lor privind confidenţialitatea va intra în vigoare.”

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Pe piaţă sunt disponibile diferite gadget-uri pentru fitness care sunt compatibile cu diferite smartphone-uri şi tablete şi care se pot conecta chiar şi la calculator. Printre acestea se numără accesoriile produse de compania americană Fitbit – Fitbit Flex, Fitbit One, Fitbit Zip, sau modelele Jawbone UP24 şi Nike Fuel Band.