BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • Teodorovici: Nu e niciun argument logic pentru returnarea Codului Fiscal la Parlament, doar politic. Măsurile vor intra în economie înainte de 1 ianuarie 2016

    “Nu e niciun argument logic şi economic de a returna Codul Fiscal, decât politic. Am tot analizat şi nu există. Am trimis preşedintelui toate datele de care avea nevoie pentru a avea o imagine clară“, a afirmat Teodorovici într-o declaraţie susţinută la Guvern.

    El precizat că l-a întrebat şi vineri dimineaţă, la Cotroceni, pe Iohannis dacă se doreşte o discuţie pe Codul Fiscal, însă nu a primit un răspuns pozitiv.

    “Am rugat şi astăzi, când am fost la ceremonia de învestire a ministrului Transporturilor, dacă se doreşte o discuţie pe Codul Fiscal, nu s-a întâmplat. Mi se pare şi neprofesional să nu existe o discuţie înainte de această decizie cu reprezentanţii Guvernului şi ai Parlamentului”, a mai spus Teodorovici.

    Teodorovici: Măsurile din Codul Fiscal vor intra în economie înainte de 1 ianuarie 2016

    Guvernul vrea ca măsurile din Codul Fiscal, trimis înapoi în Parlament vineri de preşedintele Iohannis, să fie aplicate în economie înainte de 1 ianuarie 2016, având ca variante ordonanţe de Guvern sau sesiunea extraordinară a Parlamentului, scenariile urmând să apară după rectificarea bugetară.

    “Îi asigur pe toţi cei care îşi doresc acest Cod Fiscal, ca astfel de măsuri să fie aduse în economie, că acest lucru se va întâmpla în acest an, poate chiar mai devreme decât data la care iniţial acest Cod Fiscal o indica. Cu siguranţă, toate măsurile din Codul Fiscal care au fost retrimise astăzi Parlamentului se vor regăsi în economie, uzând de cel puţin cele două instrumente pe care le avem la îndemână, fie aprobare în cadrul Guvernului, fie printr-o sesiune extraordinară la nivelul Parlamentului în timpul acestei veri”, a declarat vineri ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria.

    El a arătat că Guvernul va lua în calcul toate instrumentele legale astfel încât măsurile din Codul Fiscal să “se şi întâmple”, chiar mai repede decât iniţial prognozat în Codul Fiscal, respectiv 1 ianuarie 2016.

    Ministrul a spus că rămâne de văzut care este cea mai rapidă cale de implementare a măsurilor, precizând că nu ştie deocamdată când ar putea fi convocată sesiunea extraordinară a Parlamentului.

    Din calculele care vor reieşi la rectificarea bugetară de pe 28 iulie, Guvernul va putea vedea dacă şi de când va putea aplica măsurile de relaxare fiscală prevăzute în Codul Fiscal, în special reducerea TVA de la 25% la 19%.

    “Vom face calculele la rectificare şi vom vedea dacă vom putea aplica şi, dacă da, de când astfel de măsuri. Vom face atunci toate scenariile posibile”, a spus Teodorovici.

    Întrebat dacă prin ordonanţă de urgenţă se va aplica doar reducerea TVA sau toate măsurile din Cod, ministrul a afirmat că “modul cum se va întâmpla acest lucru va fi o surpriză plăcută pentru cei care aşteaptă Codul Fiscal cu adevărat şi una neplăcută pentru cei care gândesc altfel decât ar fi trebuit s-o facă pentru interesul ţării.

    “Văd foarte multă temere, atitudine negativistă la persoanele care sunt în poziţii cheie. Nu ai voie cand eşti la acest nivel să gândeşti negativist, trebuie să fii optimist. (…) Preşedintele nu este optimist, se pare, după decizia de astăzi (vineri – n.r.). Este obligat în astfel de poziţii să aibă o abordare fermă, pozitivă”, a adăugat ministrul.

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis a RESPINS noul Cod Fiscal şi cere Parlamentului reexaminarea

    “Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară”, se arată în cererea de reexaminare publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele mai spune că “bunăstarea economică unanim dorită de toate forţele politice din România în beneficiul cetăţenilor şi al agenţilor economici poate fi atinsă numai printr-o abordare fiscal-bugetară responsabilă, predictibilă pe termen lung, în concordanţă cu obiectivele de creştere economică sustenabilă”.

    “Simpla relaxare fiscală, neînsoţită de continuarea procesului de creştere a colectării veniturilor şi de o reaşezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai raţională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluţiilor economice şi sociale viitoare”, se mai arată în cererea şefului statului.

    Precizăm că Parlamentul se află în vacanţă. Legislativul poate fi convocat în sesiune extraordinară la cererea preşedintelui României, a Biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, potrivit art.66 din Constituţie. 

  • Ponta vorbeşte de “adversarii independenţei noastre economice” şi face apel la români

    Afirmaţia a fost postată, vineri, pe Facebook, într-un mesaj completat la o remarcă legată de informaţia privind creşterea încasărilor la buget din TVA.

    “O ştire care confirmă faptul că reducerea cotei standard de TVA la 19% prin noul Cod Fiscal va avea un efect pozitiv similar! Update – Codul Fiscal a fost adoptat prin consens politic (votat de toate partidele) şi prin cea mai amplă consultare cu mediul de afaceri (în special Coaliţia pentru Dezvoltarea României)! Cred că în acest moment toţi adversarii dezvoltării, prosperităţii şi independenţei noastre economice sunt în stare de orice ca să blocheze aplicarea măsurilor din Cod! Fac un apel la toţi românii de bună credinţă să facem front comun împotriva oricăror asemenea tentative evident împotriva interesului nostru ca ţara şi societate!”, scrie Ponta.

    El nu precizează la care dintre adversari se referă şi ce înseamnă un front comun al românilor.

    Mesajul este postat într-un context în care, tot vineri, premierul Alexis Tsipras a îndemnat alegătorii să nu cedeze “şantajului” creditorilor internaţionali iar Grecia organizează duminică un referendum privind măsuri de austeritate.

    În ceea ce priveşte România, Fondul Monetar Internaţional consideră că aprobarea Codului Fiscal va crea un deficit fiscal semnificativ, pentru care va fi foarte important, dar şi foarte dificil de găsit măsuri compensatorii.

    Fondul a recomandat Guvernului să ajusteze măsurile de relaxare fiscală din proiectul Codului Fiscal, întrucât tăierea cheltuielilor pentru compensarea măsurilor nu va fi suficientă să acopere golul generat la buget începând de anul viitor.

    În acelaşi timp, la finele săptămânii trecute, reprezentanţii Comisiei Europene şi cei ai Guvernului nu au căzut de acord asupra modificărilor aduse Codului Fiscal, astfel încât oficialii Fondului Monetar Internaţional nu vor mai veni în iulie la Bucureşti.

    Codul Fiscal aprobat de Parlament prevede printre altele reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea “taxei pe stâlp” şi a supraaccizei la carburanţi, scăderea impozitului pe dividende, majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurările private de sănătate, şi dă posibilitatea primăriilor să majoreze cu 50% nivelul taxelor locale, în timp ce impozitul pe terenurile nelucrate poate creşte cu 500%. Din proiectul iniţial au fost eliminate scăderile cotei unice de impozitare şi CAS, propuse iniţial pentru 2019, respectiv 2018.

  • ​Noul Cod Fiscal a fost RESPINS de Comisia Europeană. Ce înseamnă asta pentru România

    “Au fost discuţii între CE, ceilalţi colegi miniştri pe fiecare subiect pe care îl au în gestiune. Au fost discuţii fructuoase. Asupra unui singur punct de pe agendă încă nu ne-am înţeles şi asupra căruia nu este un acord – Codul Fiscal”, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

    Codul Fiscal aprobat de Parlament prevede printre altele reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea “taxei pe stâlp” şi a supraaccizei la carburanţi, scăderea impozitului pe dividende, majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurările private de sănătate, şi dă posibilitatea primăriilor să majoreze cu 50% nivelul taxelor locale, în timp ce impozitul pe terenurile nelucrate poate creşte cu 500%. Din proiectul iniţial au fost eliminate scăderile cotei unice de impozitare şi CAS, propuse iniţial pentru 2019, respectiv 2018.
     

  • Modificările aduse Codului Fiscal vizează TVA, taxa pe stâlp şi supraacciza, nu şi cota unică şi CAS

    Eliminarea reducerii cotei unice de impozitare de la 16% la 14% şi a CAS au fost introduse prin două amendamente propuse de preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan (PSD), respectiv PNL.

    Ştefan a justificat decizia afirmând că nu pot fi luate în 2015 decizii privind nivelul din 2019 al TVA sau altor taxe şi impozite.

    “S-a introdus un principiu nou, al predictibilităţii. Predictibilitatea măsurilor fiscale înseamnă să nu operezi modificări în sensul înăspririi fiscalităţii, deci introducerea de cote, taxe şi impozite noi sau mărirea cotelor de taxe şi impozite decât până cel mai târziu la 1 iulie pentru anul următor. Dacă se depăşeşte 1 iulie, nu mai poţi opera modificări decât în următorul an, adică peste un an şi jumătate. Pe de altă parte, s-a spus că în cursul unui exerciţiu financiar, deci de la 1 ianuarie la 31 decembrie, nu se pot opera astfel de modificări. Dar măsurile de relaxare fiscală se apreciază că nu încalcă acest principiu. Deci dacă o guvernare viitoare vrea să facă o reducere de taxă, atunci poate să o facă fără să fie limitat de nicio regulă din actualul Cod fiscal. Un astfel de principiu, al modului în care un guvern trebuie să opereze în reglementările fiscale a făcut ca acele precizări punctuale, că în anii următori, 2017, 2018, 2019 vor opera anumite cote mai mici decât cele care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016, aceste prevederi nu mai făceau sens. De aceea ele au fost eliminate, lăsând posibilitatea guvernelor ce vor fi la momentul respectiv să opereze oricând modificări în sensul relaxării fiscale fără să fie restricţionate în niciun fel de Codul fiscal”, a declarat Ştefan pentru MEDIAFAX.

    El a arătat că decizia privind reducerea unor taxe în anii viitori este lăsată astfel la latitudinea guvernului de la acea dată.

    “S-ar putea de exemplu ca în 2018 să fie posibilă o micşorare a cotei unice de la 16 la 13%, sau poate de la 16% la 15%. Aceasta este o decizie pe care să poată să o ia guvernul în acel moment. Sau în 2019 poate TVA poate fi scăzută la 18 sau la 17% sau la 16%. Este o decizie care nu se poate lua decât la acel moment. Ceea ce Codul fiscal a consimţit şi a stabilit ca regulă e că nu se vor lua măsuri de creştere a taxelor. Dacă e posibil să fie reduse, ele să poată fi reduse în funcţie de situaţia concretă la momentul respectiv. Astăzi, în iunie 2015, nu putem să spunem că de la 1 ianuarie 2019 va fi posibil să reducă la 17 sau la 16% taxa pe valoare adăugată”, a mai spus Ştefan.

    Prin noul Cod Fiscal, cota standard de TVA va scădea la 19%, iar cea pentru manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii, se va reduce de la 9% la 5%.

    De asemenea, impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%, aplicabil asupra veniturilor din dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2016, iar supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale vor fi eliminate.

    Totodată, noile reglementări majorează plafonul de deductibilitate acordat pentru asigurările private de sănătate, de la 250 euro la 400 euro anual pe persoană.

    Camera Deputaţilor a aprobat miercuri Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală, cu 306 de voturi “pentru”, două voturi “împotrivă” şi o abţinere.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România şi-a asumat o deviere temporară de la ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, generată de impactul bugetar al reducerii TVA de la 24% la 19%, calculat la circa 9 miliarde lei, şi impactul total al noului Cod Fiscal, de 12 miliarde lei,

    Autorităţile din România au informat recent autorităţile de la Bruxelles că deficitul din perioada 2016-2018 va fi de până la 1,2% din PIB.

    Ministrul a arătat însă, miercuri, că nivelul estimat în prezent al deficitului de anul viitor se ridică la 2,8-2,9% din PIB, apropiat de nivelul de 3% a cărui depăşire declanşează procedura de deficit excesiv, dar a asigurat că vor fi făcute eforturi pentru a nu fi înregistrată o astfel de depăşire, ci, din contră, ca deficitul să scadă spre 2,5%.

  • Codul Fiscal ar putea fi votat în final de către deputaţi fără reducerea TVA la 20%

    “Orice reducere poţi s-o faci şi la finalul anului şi să intre în vigoare de la 1 ianuarie, nu neapărat prin Codul Fiscal, dar important este să nu adaugi taxe, important e să poţi să reduci. Şi atunci e de urmărit şi fluxul de încasări bugetare. Eu am fost rezervată cu TVA-ul de 20% încă de la început s-o trecem de acum (în Codul Fiscal – n.r.), până nu vedem exact ce ne aduce septembrie, ce ne aduce noiembrie, să vedem cum arată bugetul”, a declarat vineri pentru MEDIAFAX deputatul PSD Aurelia Cristea, membru în Comisia de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor.

    Ea a precizat că deputaţii vor finaliza aprobarea celor două coduri în această sesiune parlamentară, care se încheie la finele lunii, cu sau fără prevederea reducerii TVA inclusă.

    Comisia de Buget-Finanţe se va întruni din nou luni pentru raportul final asupra Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală, fiind votate deja toate amendamentele.

    Cele două coduri vor intra în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri.

    “Reducerea TVA se poate face fără niciun fel de problemă prin ordonanţă de urgenţă la sfârşitul anului. Nu cred că deranjează pe absolut nimeni, nici operatori economici, nici contribuabilii. Codul Fiscal are atât de multe alte reglementări care dau mediului economic în acest moment o altă predictibilitate şi o altă stabilitate şi stabileşte un alt raport în modul de tratament al contribuabililor de către autorităţi”, a mai spus Cristea.

    În aceste condiţii, o variantă foarte probabilă ar fi adoptarea codurilor excluzând măsura de relaxare fiscală privind TVA, astfel autorităţile evitând neînţelegerile cu Comisia Europeană şi FMI, care au cerut revizuirea măsurilor sau amânarea unora dintre ele, cea cu privire la TVA având impactul cel mai mare asupra bugetului, care ar adânci deficitul peste limitele la care România s-a angajat, respectiv la 3,5% faţă de 1,1%.

    “E una dintre variante, nu ştiu dacă aceasta va fi, dar este mult mai important să treaca acum (Codul – n.r.), să fie cu acceptul CE”, a adăugat deputatul.

    Comisia de Buget-Finanţe nu a avut încă vreo întrevedere cu misiunea Comisiei Europene prezentă la Bucureşti, dar s-ar putea întâlni săptămâna viitoare pentru a “tranşa” ultimele chestiuni.

    Misiunea CE a ajuns marţi la Bucureşti pentru discuţii cu Guvernul pe marginea măsurilor de relaxare fiscală şi a reformelor în economie, asupra cărora nu au ajuns la o înţelegere la vizita din mai, alături de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

    Reprezentantul rezident în România al FMI, Guillermo Tolosa, a declarat la începutul lunii că Fondul recomandă Guvernului să ajusteze măsurile de relaxare fiscală din proiectul Codului Fiscal, întrucât tăierea cheluielilor pentru compensarea măsurilor nu va fi suficientă să acopere golul generat la buget începând de anul viitor.

    El a arătat că deficitul bugetar în 2016 este considerabil, estimând astfel că proiectul de Cod Fiscal în forma actuală va trebui revizuit semnificativ, întrucât doar prin tăierea cheltuielilor pentru compensarea măsurilor nu se va acoperi golul creat. Astfel, Tolosa a sugerat că unele măsuri ar trebui revizuite sau chiar eliminate.

    Instituţiile internaţionale nu cred în creşterea automată a veniturilor din tăierea taxelor şi aşteaptă soluţii pentru acoperirea golurilor.

    Vizita misiunii FMI de evaluare a acordului cu România depinde, ca atare, de rezultatele negocierilor dintre autorităţile române şi CE, în cadrul cărora Executivul trebuie să demonstreze că deficitul poate fi acoperit prin veniturile încasate la buget.

  • Bacşişul va fi impozitat, totuşi, de la 1 iunie

    Actul normativ publicat în Monitorul Oficial este HG 367/2015 privind modificarea Normelor de aplicare a Codului Fiscal, publicată în M.Of 373 din 28 mai, care va intra în vigoare de la 1 iunie şi care stabileşte că bacşişul va fi impozitat. Actul normativ a fost publicat la o zi după ce Senatul a adoptat o decizie contrară, dar, dintre cele două măsuri, cea care intră în vigoare este HG 367, pentru că a fost deja publicată, în timp ce proiectul de lege adoptat de senatori trebuie să fie votat şi de deputaţi, promulgat de preşedinte şi publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

    Conform normelor Codului fiscal, bacşişul va supus cotei de TVA de 24%, sau, dacă se acordă salariaţilor, va reprezenta venit impozabil şi intră în categoria veniturilor din alte surse, impozitate cu 16%. Respectivele venituri ar trebui să fie supus asigurărilor sociale de sănătate, după depunerea declaraţiei 200, precizeză avocat.net.

    Bacşişul ar trebui evidenţiat pe bon fiscal distinct, sumele se înregistrează în contabilitate, iar sumele deţinute de salariaţi se înregistrază în Registrul de bani personali (amenda pentru neînregistrare este 9000 de lei).

  • Bacşişul va fi impozitat, totuşi, de la 1 iunie

    Actul normativ publicat în Monitorul Oficial este HG 367/2015 privind modificarea Normelor de aplicare a Codului Fiscal, publicată în M.Of 373 din 28 mai, care va intra în vigoare de la 1 iunie şi care stabileşte că bacşişul va fi impozitat. Actul normativ a fost publicat la o zi după ce Senatul a adoptat o decizie contrară, dar, dintre cele două măsuri, cea care intră în vigoare este HG 367, pentru că a fost deja publicată, în timp ce proiectul de lege adoptat de senatori trebuie să fie votat şi de deputaţi, promulgat de preşedinte şi publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

    Conform normelor Codului fiscal, bacşişul va supus cotei de TVA de 24%, sau, dacă se acordă salariaţilor, va reprezenta venit impozabil şi intră în categoria veniturilor din alte surse, impozitate cu 16%. Respectivele venituri ar trebui să fie supus asigurărilor sociale de sănătate, după depunerea declaraţiei 200, precizeză avocat.net.

    Bacşişul ar trebui evidenţiat pe bon fiscal distinct, sumele se înregistrează în contabilitate, iar sumele deţinute de salariaţi se înregistrază în Registrul de bani personali (amenda pentru neînregistrare este 9000 de lei).

  • Normele Codului Fiscal apărute în Monitorul Oficial fără reconsiderarea profesiilor libere şi drepturi de autor în activităţi dependente

    În urmă cu o săptămână, Guvernul a anunţat că a modificat normele de aplicare a Codului Fiscal şi că un element de noutate adus de actul normativ vizează asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu aplicabil veniturilor obţinute din activităţi desfăşurate în mod independent.

    “În acest scop, Hotărârea de Guvern elimină excepţia de la reconsiderare ca activitate dependentă a activităţilor care generează venituri din profesii libere, precum şi a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare”, transmitea Guvernul într-un comunicat.

    Această excepţie este prevăzută în Codul Fiscal la punctul 1 al primului titlu al HG 44/2004 privind aplicarea Codului Fiscal, fiind stabilit că activităţile desfăşurate în mod independent care generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi drepturile conexe nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente.

    Acest punct era abrogat în proiectul lansat recent în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, iar Guvernul a anunţat, săptămâna trecută, eliminarea acestei excepţii, dar actul normativ publicat joi în Monitorul Oficial nu mai elimină acest punct.

    Diferenţa este remarcată şi de site-ul juridic avocatnet.ro, care arată că Guvernul s-a răzgândit şi că activităţile independente desfăşurate de profesiile libere sau în baza contractelor de drepturi de autor nu vor mai fi reclasificate în activităţi dependente, deşi Guvernul stabilise recent exact contrariul.

    Eliminarea excepţiei a fost criticată puternic în ultimele zile de către organizaţii patronale.

  • România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală

    Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

    Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale – TVA, CAS şi cota unică -, dar şi intenţii de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi sau cu un salariat prin impozite mai mari şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

    Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce şi schimbări ale cotelor principalelor impozite şi regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“ sau „revoluţionar“.

    Cu toate intenţiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a insistat atunci că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii”.

    România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal. Creşterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerităţii. Austria şi Finlanda, de exemplu, ţări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creştere.

    Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice, în opinia consultanţilor. Relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanţelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

    Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă şi probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.