BusinessMagazin

Tag: Coca-Cola

  • Albalact l-a numit pe Stephane Batoux director general al companiei

    ”Albalact a crescut mult în ultimii ani, a ajuns cea mai mare companie românească de lactate şi astăzi este lider pe segmente importante din industrie. Strategia companiei vizează în continuare creşterea. Tocmai am încheiat investiţii noi şi am extins capacităţile de producţie, am inovat portofoliul şi am adus produse unice în piaţă, iar alte proiecte mari sunt în pregătire. Albalact intră într-o noua etapă de dezvoltare, una decisivă, iar pentru a susţine această etapă avem nevoie de un management bine structurat şi vizionar. |ntotdeauna am căutat să construim strategia companiei cu oameni buni, care ştiu nu doar unde să caute oportunităţile de creştere, dar şi să vadă perspectiva”, declară Raul Ciurtin, preşedintele Albalact.

    Stephane Batoux se află la conducerea companiei Albalact, în timp ce Raul Ciurtin rămâne preşedintele consiliului de administraţie al companiei.

    “Sunt extrem de fericit să mă alătur uneia dintre cele mai dinamice companii de pe piaţa românească a lactatelor din ultimii cinci ani, o companie care şi-a dovedit abilitatea de a fi câştigătoare cu îmbunătăţirea profitabilităţii”, spune Stephane Batoux, noul director general Albalact.

    Stephane Batoux vine la Albalact după un mandat de doi ani în poziţia de director general la Coca-Cola HBC România. Anterior acestei funcţii, Stephane Batoux a condus timp de trei ani afacerile companiei Danone România, tot în funcţia de director general.

    Noul director general Albalact are 49 de ani şi titlul MBA obţinut la înalta şcoală de Comerţ (École Superieure de Commerce) din Bordeaux, Franţa. Stephane Batoux este tatăl a trei fete.

    Albalact, cel mai mare producător de lactate cu capital majoritar românesc, a urcat anul acesta pe locul 2 în topul producătorilor din industria românească de lactate. Compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri de peste 423 milioane de lei, în creştere cu 23%, şi a obţinut un profit de 8,4 milioane de lei, cu 14% mai mare decât profitul din anul precedent.

    Albalact a dezvoltat recent brand-ul Zuzu cu o nouă identitate vizuală, dar şi cu ambalaje şi produse noi. Compania a lansat în premieră pentru România primul lapte la bidon de plastic cu mâner sub brand-ul Zuzu – un ambalaj pentru familii şi pentru consumatorii de volum, foarte popular pe piaţa americană a laptelui. Compania a introdus în portofoliul său si laptele în PET sub brand-ul omonim De Albalact, un brand de tradiţie care a căpătat de asemenea o nouă identitate vizuală. Pentru noile ambalaje, compania a adus în fabrică unul dintre cele mai moderne echipamente de ambalare a laptelui în recipiente de plastic.

    Pentru proiectele lansate anul acesta, dar şi pentru cele viitoare, Albalact a investit aproximativ 8 milioane de euro în modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu pe segmentul laptelui pasteurizat, dar este lider cu Zuzu şi în total piaţă de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat). Albalact este de asemenea lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi portofoliul său de brânză proaspătă de vaci, lansat acum doi ani, compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. înfiinţată în 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Compania Albalact are peste 800 de angajaţi şi peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine şi 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Fruzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • Cine este noul director general al Coca-Cola HBC

    Jaak Mikkel, care ocupă în prezent poziţia de director general al companiei Pivara Skopje AD din Macedonia – un joint-venture între Coca-Cola HBC Macedonia şi Heineken, va ocupa din 1 iunie funcţia de director general al Coca-Cola HBC România.
    El si-a început cariera în cadrul Coca-Cola HBC în anul 2008, ca director de vânzări pentru Tările Baltice. În 2012, Jaak a fost promovat în functia de director general al Coca-Cola HBC Macedonia şi, împreună cu echipa sa, a generat cea mai mare creştere înregistrată vreodată din punct de vedere al volumului si al cotei de piata, atât pe segmentul de băuturi carbogazoase, cât si pe cel de bere. De asemenea, în 2013, Coca-Cola HBC Macedonia a generat cel mai mare profit din istoria sa, fapt ce a dus, de asemenea, la creşterea indicilor de valoare şi a gradului de implicare a angajaţilor.

    Înainte de a se alătura echipei Coca-Cola HBC, Jaak Mikkel a lucrat timp de 10 ani în cadrul companiei Shell, unde a deţinut diverse poziţii de conducere, fiind responsabil de activitatea companiei în mai multe ţări europene.

    Stephane Batoux, actualul director general al Coca-Cola HBC România şi Moldova, va rămâne în functie până la sfârşitul lunii mai, pentru a asigura o tranzitie usoara succesorului său.

    Managerul a fost numit la con­du­cerea Coca-Cola HBC România în martie 2012. Batoux a venit de la Danone după un inte­ri­mat asigurat de un manager grec odată cu ple­carea lui Călin Drăgan de la conducerea com­paniei. În 2012, Coca-Cola HBC România a înregistrat o cifră de afaceri de 435 mil.

     

  • Kaufland renegociază contractul cu Coca-Cola. Produsele nu mai sunt prezente pe rafturi

    Cele două parţi negociază în prezent reluarea colaborării, potrivit reprezentanţilor Kaufland, care nu înaintează însă niciun termen privind momentul când produsele vor reveni pe rafturi.

    Contractul dintre cel mai important retailer din România şi liderul pieţei locale de băuturi răcoritoare are o valoare de câteva zeci milioane de euro, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor din piaţă. Coca-Cola are în portofoliu produse sub branduri precum Fanta, Sprite, Coca-Cola sau Dorna.

    „În această perioadă Kaufland nu comercializează produse ale companiei Coca-Cola, excepţie făcând Coca-Cola la 2,5 litri. (…) Se încearcă rezolvarea acestei situaţii în perioada ur­­mătoare“, spun reprezentanţii reţelei germane cu peste 90 de hipermarketuri cu preţuri mici în România şi cu afaceri de peste 1,6 miliarde de euro în 2013, conform estimărilor ZF pe baza da­­telor din piaţă. Oficialii companiei Kaufland nu oferă de­ta­lii privind motivul pentru care produsele nu se mai găsesc la raft.

    Pe de altă parte, reprezentanţii Coca-Cola HBC susţin că produsele companiei încă mai sunt pe rafturile magazinelor Kaufland. „Da, produsele companiei Coca-Cola HBC România sunt distribuite de Kaufland“, a fost răspunsul reprezentan­ţilor Coca-Cola HBC România la întrebarea ZF dacă produsele companiei se mai găsesc în magazinele Kaufland şi dacă nu, de ce se întâmplă acest lucru. Aceştia nu au spus dacă băuturile din portofoliul companiei se vor mai găsi în hipermarketurile Kaufland.

    O situaţie similară celei din România are loc şi în Polonia unde presa locală scrie că cele două părţi negociază încă termenii contractului de colaborare pentru 2014.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea şefului Coca-Cola HBC România: ce planuri are gigantul băuturilor răcoritoare pe piaţa locală

    Stephane Batoux zâmbeşte tot timpul. Nu doar la şedinţa foto pentru coperta Business Magazin, ci şi când s-a oprit pentru a-şi întâmpina personal invitaţii la Meet the CEO.

    Zâmbeşte când face schimb de cărţi de vizită cu toată lumea, dar şi când povesteşte traseul său agitat către poziţia de management în care se află astăzi. Şi, nu în ultimul rând, zâmbeşte atunci când puţini dintre invitaţii la eveniment au ridicat mâna când Batoux a întrebat dacă cineva ar fi dispus să îi urmeze traseul de 25 de ani de carieră pentru a ajunge într-una dintre cele mai râvnite poziţii din FMCG în România.

    „Cred că motivul pentru care mă aflu în România în acest moment este că am luat nişte decizii foarte îndrăzneţe încă de la începutul carierei şi mi-am asumat nişte riscuri“, şi-a început Batoux povestea carierei. Născut în Annecy, la 50 km de cunoscuta staţiune de schi Chamonix din Franţa, a început să îşi asume riscuri încă din perioada universităţii.

    Primul risc asumat, care venea la pachet cu perspectiva dezvoltării unei cariere europene, a fost să aplice pentru a studia prin programul Erasmus la Universitatea Kent din Canterbury (Anglia), chiar dacă atunci nivelul de engleză al lui Batoux nu era foarte bun. „Eram destul de emoţionat când au sosit examinatorii, dar, pentru că în carieră trebuie să ai şi puţin noroc, eu am avut norocul ca programul să ofere 12 locuri pentru cinci candidaţi“, glumeşte el. După încheierea studiilor de la Universitatea Kent, la 22 de ani, Batoux a luat „o altă decizie curajoasă“, după cum descrie francezul hotărârea de a urma un MBA în domeniul „procurement“ când majoritatea se înscria la MBA-uri în domeniul vânzărilor sau finanţelor.

    „Procurement este un domeniu nou, competiţia este scăzută şi oferă perspective diferite asupra companiilor“, explică motivaţia de atunci Batoux. Educaţia primită l-a ajutat să obţină primul job în cadrul companiei farmaceutice franceze Laboratoarele Fournier din Dijon.

    A lucrat în cadrul acesteia timp de patru ani şi probabil ar fi rămas acolo până la sfârşitul carierei, dacă un amic nu i-ar fi pus o întrebare care să îi schimbe viaţa: „Ai studiat în Anglia pentru a rămâne într-o companie franţuzească din Dijon?“. Răspunsul evident a determinat o turnură în cariera lui Batoux, care s-a angajat în cadrul multinaţionalei din industria bunurilor de larg consum Reckitt Benckiser la Londra, fiind mutat la Paris şi apoi în Italia. Experienţa în Italia a început cu un curs intensiv de limbă italiană în Florenţa, despre care francezul îşi aminteşte că a fost una dintre cele mai frumoase perioade ale vieţii sale. A evoluat treptat în cadrul grupului Reckitt Benckiser ajungând pe una dintre poziţiile de top în companie, ca purchasing director al filialei italiene a companiei.

    Totuşi, directorul general al Coca-Cola HBC simţea la acea vreme că potenţialul său este mai mare şi că poate conduce echipe, nu doar în procurement, ci la nivelul unei întregi afaceri. „Are legătură mai mult cu motive emoţionale şi nu este neapărat o legătură raţională pentru care credeam acest lucru“, îşi descrie Batoux raţiunea de atunci. Senzaţia lui poate avea legătură cu un element cheie din dezvoltarea sa, după cum îşi aminteşte executivul: la 22 de ani, ca cetăţean francez, trebuia să urmeze timp de un an stagiul militar. Deşi credea că este o pierdere de timp, a ales să folosească în avantajul lui anul petrecut în armată şi a aplicat pentru un departament de training pentru ofiţeri (special commando training for officers). A trecut testul, astfel că din prima zi în armată a început să conducă o echipă formată din 20 de persoane.

    Este una dintre experienţele avute la o vârstă când se afla în plin proces de construcţie a propriei persoane şi despre care Stephane Batoux crede că i-a determinat conturarea visului de a ocupa o poziţie de conducere în cadrul unei companii. Prin urmare, după ce a avansat în cadrul companiei din Italia până la funcţia de purchasing director, 
s-a întâlnit cu man-agerul companiei şi i-a spus: „Vreau să devin general manager“. Batoux îşi aminteşte cu exactitate discuţia care avea să îi schimbe din nou traseul carierei.

  • Lovitura pe care o dă Pepsi gigantului Coca-Cola. Cum vrea să fure din clienţii concurenţei

    Pepsi are acum o nouă identitate vizuală – prin forma, designul şi culoarea ambalajelor, iar etichetele noii linii de ambalaje comunică fiecare ocazie de consum.

    „Acum sunt pe +” este campania de comunicare a unei game complet noi de ambalaje lansată de Pepsi. Compania a decis să adapteze platforma globală Live for now, printr-o nouă linie pentru piaţa locală: 1,25 l, 1,75 l, 2,25 l şi 2,75 l.

    „Este o campanie care porneşte de la o analiză  îndelungată a obiceiurilor de cumpărare şi consum”, a declarat Adriana Nestoriuc, Group Brand Manager CSD, PepsiCo România. “„Prin noile sticle Pepsi am reuşit să găsim măsura potrivită pentru fiecare moment de consum al zilei, răspunzând unor nevoi concrete ale tinerilor. Fiecare moment are acum un ambalaj Pepsi dedicat: de la petreceri neplănuite, la după-amieze liniştite, de la zile alături de persoana iubită, la clipe de care te bucuri doar tu.”

    Gama Pepsi „pe +” beneficiază de o campanie de comunicare ce include spoturi TV, execuţii în magazine şi OOH.

    În România, Coca-Cola rămâne cea mai consumată băutură răcoritoare, cu o cotă de piaţă de aproape 60% din piaţa băuturilor acidulate, în timp ce Pepsi deţine sub 20% din cota de piaţă, notează economica.net.

  • Vânzările Coca-Cola în România au scăzut anul trecut cu 9%, în volum

     În 2012, volumul vânzărilor a crescut cu 2%.

    “Pe parcursul anului, rezultatele au fost influenţate negativ de climatul macroeconomic şi comercial dificil, precum şi de presiunile campaniilor derulate de concurenţă”, se arată într-un raport al grupului Coca-Cola HBC.

    Cota de piaţă a Coca-Cola a crescut în funcţie de volum, dar şi după valoare, atât pe segmentul băuturilor carbogazoase, cât şi pe ansamblul pieţei băuturilor răcoritoare nonalcoolice (Non Alcoholic Ready to Drink), se arată în raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragoş Ion este noul CFO al Coca-Cola Hellenic pentru România şi Moldova

    Dragoş Ion s-a alăturat echipei Coca-Cola Hellenic în 2009, în Nigeria, în funcţia de financial controller. ”Mă bucur să mă întorc acasă şi să mă alătur (…) echipe din România şi Moldova.”, spune Dragoş Ion.

    El este licenţiat în economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi deţine o calificare Chartered Certified Accountant (FCCA) în domeniul financiar contabil. Dragoş Ion preia atribuţiile lui Dan Timotin, care a fost numit în funcţia de Commercial Finance Director în cadrul Grupului Coca-Cola HBC.

    Cu această numire, echipa extinsă de management a Coca-Cola HBC România continuă să fie formată 80% din manageri români.

    Coca-Cola Hellenic este al doilea imbuteliator ca marime al companiei Coca-Cola din punct de vedere al volumului, avand vanzari de peste 2 miliarde de unitati. Compania activeaza intr-o zona geografica extinsa, avand operatiuni in 28 de tari, servind o populatie de peste 560 milioane de oameni. |n portofoliul companiei se regăsesc băuturi carbogazoase, sucuri, apa, sport, energizante, ceaiuri si cafea.

    In Romania, Sistemul este format din Coca-Cola Romania (filiala a The Coca-Cola Company, proprietarul marcilor inregistrate) si partenerul sau Coca-Cola Hellenic (CCH Romania, care imbuteliaza si distribuie produsele Coca-Cola sub licenta The Coca-Cola Company in Romania).

     

  • Şeful îmbuteliatorului Coca-Cola, despre politica monetară şi investiţii

    ŞASE SUNT ŢĂRILE SPRE CARE PLEACĂ CAPPY PULPY, produs în fabrica de la Ploieşti a Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul băuturii. Linia de producţie a fost recent inaugurată, în urma unei investiţii de 22 de milioane de euro, iar la evenimentul ce a marcat acest moment au participat Dimitris Lois, CEO al Coca-Cola HBC, şi Muhtar Kent, CEO al Coca-Cola.

    „Afacerea de aici are un impact nu numai în România, ci şi la nivelul regiunii, jucând un rol foarte important în cadrul grupului Coca-Cola HBC, cu activităţi în 28 de ţări. În rândul acestora, ţara se menţine în top cinci„, spune Stephane Batoux, CEO-ul Coca-Cola HBC România. Batoux spune că în jur de 40% din producţia liniei ar putea fi exportată, dar că aceast procent poate fi influenţat de diverşi factori, între care se numără evoluţia consumului, care diferă de la o piaţă la alta.

    EFECTUL NOII LINII DE PRODUCŢIE S-A FĂCUT SIMŢIT IMEDIAT DUPĂ INAUGURARE, printr-o creştere de câteva procente a vânzărilor în segmentul băuturilor de tip juice în al treilea trimestru al acestui an. Cu toate acestea, vânzările companiei pe plan local au scăzut în primele nouă luni ale acestui an cu un procent de două cifre (low double digit), conform datelor din ultimul raport al companiei-mamă, din Grecia.

    Reducerea volumelor a fost pusă pe seama mediului macroeconomic nefavorabil şi a presiunilor promoţiilor competitorilor. Anul trecut, îmbuteliatorul a bifat un plus de 1% al volumelor, după ce în 2011 şi 2010 vânzările fuseseră mai mici cu circa 3%. Astfel, îmbuteliatorul mărcilor Coca-Cola, Fanta, Sprite şi Cappy şi-a crescut anul trecut cifra de afaceri cu 6%, ajungând la 435 de milioane de euro, iar profitul s-a plasat la 33 de milioane de euro.

    Rezultatele din primele nouă luni ale lui 2013 nu sunt în rând cu aşteptările lui Stephane Batoux: „Scăderea vânzărilor a fost neaşteptată, eram mai optimişti„. El nu a dorit să spună ce fel de măsuri a luat pentru a contracara scăderea vânzărilor, dar a punctat că rapoartele sunt urmărite cu atenţie sporită.

    „Când discutăm despre rezultate trebuie să luăm în considerare contextul.„ Batoux spune că, în ciuda creşterii PIB-ului, indexul consumului privat a rămas stabil şi veniturile consumatorului disponibile în primele două trimestre ale anului au scăzut cu 1,6% faţă de perioada similară din 2012. „Este cinstit să luăm în considerare şi aceste elemente, care se reflectă în vânzări. Sunt însă optimist pentru că ne-am crescut cota de piaţă, în volum şi valoare„, susţine Batoux.

    Declinul pieţei a fost mai rapid decât scăderea vânzărilor CCHBC; cu alte cuvinte, compania a muşcat din cota de piaţă a competitorilor săi, între care cei mai puternici sunt QAB (cifră de afaceri de 142 de milioane de euro în 2012, cu mărci precum Pepsi, Prigat, Lipton), Romaqua (cifră de afaceri de 135 de milioane de euro în 2012, cu Borsec, Giusto sau Aquatique), Tymbark (cifră de afaceri de 63 de milioane de euro în 2012, cu Tymbark şi Tedi) şi European Drinks (cu mărci ca Frutti Fresh).

    IN AL TREILEA TRIMESTRU AM CRESCUT CU O RATĂ MAI MARE DECÂT ÎN PRIMELE DOUĂ TRIMESTRE„, adaugă Batoux. Şeful îmbuteliatorului local al Coca-Cola spune că în acest moment cel mai dinamic segment este al juice-urilor, care a crescut cu un procent de două cifre, după lansarea noii linii Cappy Pulpy. „În al treilea trimestru am crescut cu 32% şi vânzările de Coca-Cola Zero„, mai spune el.
     

  • Cel mai puternic manager român din lume: „Nu am ascuns niciodată ţara de unde vin”

     

    „Sunt Român, mi-s’ Bănăţan, mi-s’ Cimişorean, aşa că indiferent dacă m-am aflat în ţară sau în străinătate nu am ascuns acest lucru.” Educaţia primită în familie, în şcoală (la toate nivelurile), în comunitate, a marcat întreaga sa viaţă şi l-a ajutat, povesteşte chiar el, să devină „Călin cel de astăzi, cu bune şi cu mai puţin bune. Şi toate acestea  s-au întâmplat în România, la rândul ei cu bune şi cu mai puţin bune”. Prin urmare, raţionează el, poate spune că tot ceea ce a realizat până acum se datorează şi faptului că este român. În ultimii 20 de ani a interacţionat cu nenumărate persoane de diferite naţionalităţi şi a ajuns la concluzia că isteţimea, hărnicia, onestitatea, la fel ca şi prostia, lenea şi minciuna sunt proporţional distribuite peste tot în lume. „Aşa că nu m-am simţit marginalizat aproape niciodată din cauza faptului că sunt român şi am învăţat să nu judec niciodată o naţiune ca grup.”

    În opinia lui, leadership-ul, respectiv capacitatea de a conduce, este educabil, cu toate că literatura de specialitate abundă în teorii conform cărora leadership-ul este o calitate înnăscută. Activitatea unui lider sau manager acoperă o largă arie de responsabilităţi, însă în principal se ocupă de procese, tehnologie şi oameni. „Cred că este relativ uşor să dobândim reale calităţi în zona coordonării proceselor şi respectiv a tehnologiei. Din experienţa mea, capitolul la care foarte mulţi manageri eşuează este coordonarea şi dezvoltarea resurselor umane.” Aşa-zisa „inteligenţă emoţională” este cea care ajută un lider să înţeleagă ceea ce se întâmplă în jurul său, îi permite să se adapteze în diferite medii şi culturi şi implicit să livreze rezultate în afacere.

    Pe de altă parte, Călin Drăgan nu crede că mangerii români sunt foarte diferiţi de cei de alte naţionalităţi. „Suntem tot atât de buni pe cât de mult decidem să investim în propria dezvoltare şi nu sunt puţini cei care fac asta.” O dovadă, subliniază el, este faptul că există mulţi români în poziţii importante peste tot în lume. „Am observat însă că persoanele care provin din ţări în curs de dezvoltare (de exemplu Europa Centrală şi de Est, sud-estul Asiei) sunt mult mai determinate în orice întreprind. Probabil din cauza faptului că oportunităţile de creştere sunt mult mai mari comparativ cu cele din ţările dezvoltate şi implicit disponibilitatea pentru efort este semnificativ crescută.„ Or, piaţa forţei de muncă a sesizat această tendinţă şi „cu siguranţă, dacă veţi călători în marile centre financiare şi de afaceri din lume (New York, Londra, Hong Kong, Singapore sau Tokio), veţi fi impresionaţi de numărul relativ mare de manageri provenind din aceste zone”.

    În experienţa sa din Ţara Soarelui-Răsare, a fost foarte plăcut surprins să constate, încă de la sosire, că marea majoritate a japonezilor ştiu cu precizie unde se află România pe hartă „şi de asemenea câteva lucruri despre noi, majoritatea neutre„. Şi-a dat seama ulterior că acest lucru se datorează sistemului de educaţie intens, dar excepţional din Japonia: „Toată lumea ştie aici cine este Nadia Comăneci şi cine este Dracula. În cadrul companiei suntem doi români (celălalt e Dan Nistor, director şi executive vice president), iar imaginea despre România şi naţie este probabil puternic influenţată de comportamentul nostru”.

    De fapt, Călin Drăgan s-a considerat întotdeauna „ambasador„ sau „reprezentant„ al ţării oriunde a muncit sau călătorit. „Însă vreau să fiu foarte explicit şi să spun că nu am făcut şi nu o să fac asta prin prisma poziţiei în ierarhia de business, ci pur şi simplu prin comportament. Cred cu fermitate că «cei şapte ani de acasă» aplicaţi de fiecare dintre noi atunci când călătorim în străinătate sunt cea mai bună dovadă de patriotism şi cel mai elegant lobby pe care îl putem face pentru ţara noastră.”