Tag: Cifre

  • A reuşit să transforme 3.000 de dolari într-o companie cu cifră de afaceri de opt cifre: “Succesul este duşmanul progresului”

    „Lucram pentru o companie şi am încercat mai întâi acolo să dezvolt afacerea, un concept de închiriere a utilajelor. Am fost printre primele trei firme din România care au oferit serviciul acesta, de închiriere de nacele”, îşi aminteşte Ştefan Ponea, CEO al Industrial Access, modul în care a pornit la drum. În februarie 2005, a renunţat la statutul de angajat, iar o lună mai târziu punea bazele Industrial Access. La acea vreme, explică Ştefan Ponea, piaţa era destul de mică, fiind formată din doi-trei jucători importanţi. „Astăzi vorbim de o piaţă mare, cu peste 80 de jucători, care se ridică la aproximativ 250 de milioane de euro. Vorbim de închirieri nacele, utilaje de construcţii, macarale, stivuitoare şi aşa mai departe. Şi sunt doar firme pornite după 1990, nu sunt privatizate – pe acestea le-am scos din calcul. Noi suntem printre cele mai vechi firme rămase în picioare şi fără brand schimbat sau alte lucruri de genul ăsta. Am avut nişte principii sănătoase, suntem auditaţi încă din primul an de companii din Big 4.”

    Investiţia iniţială? 3.000 de dolari, din care doar 600 erau ai săi, povesteşte Ponea. „Am făcut un proiect, am avut trei parteneri inactivi în business; ei trebuiau să vină cu o investiţie de 8 milioane de euro, dar n-au mai venit cu nimic. Am făcut deci un plan de afaceri, o bancă m-a ajutat şi mi-a acordat un credit de 200.000 de euro. Cu 100.000 de euro am luat primele şase utilaje, iar restul a reprezentat capital de lucru.”

    În doar 6 luni a obţinut profit: „7 martie a fost de fapt prima zi în care am avut voie să facturez; ţin şi acum minte, pentru că sărbătorim în fiecare an. La 30 iunie aveam deja profit. La vremea respectivă, piaţa de închirieri nu exista, dacă voiai să-ţi cumperi un utilaj, aşteptai 6 sau 8 luni.“

    Explozia activităţii firmei a avut loc după intrarea în acţionariat a unui fond de investiţii, actualul Axxess Capital (la acea vreme Balkan Accession Fund), în decembrie 2007. „Am reuşit, printr-o conjunctură fericită, să scap de ceilalţi acţionari, care nu făceau nimic şi cereau mereu bani din companie. Fondul respectiv a vrut să investească într-o firmă de leasing operaţional, pe care doi dintre partenerii mei o deţineau împreună; cei doi au spus că vor să dea Industrial Access la pachet, ca bonus, doar că atunci când investitorii au început procesul de due diligence au văzut că Industrial Acces era sănătoasă, ce era în acte era şi în realitate, în vreme ce a lor era cam şvaiţer.” Prin urmare, cei de la Axxess au decis să cumpere 80% din companie, deţinere care a ajuns la 90% după majorarea de capital.

    Alături de noii parteneri, Ştefan Ponea a schiţat un plan de afaceri pe 5 ani care prevedea venirea unei crize. „În industria noastră, există o ciclicitate care nu depinde de ţară”, spune el. „În ultima jumătate de secol, în industria de închirieri intervalul a fost de şapte ani. Noi deja eram cu doi ani de creştere puternică şi nu ne aşteptam la mai mult de cinci ani fără criză, sau măcar o scădere. Nu m-am aşteptat însă la criza care a venit.”

    Flota a crescut, într-un singur an, de 100 la 700 de utilaje; iar avansul companiei a fost mai rapid decât putea susţine piaţa, crede Ştefan Ponea. „Teoria unui fond asta e: vin, iau gogoaşa, o injectez cu capital, o cresc şi apoi o vând din nou. Neşansa noastră a fost că am prevăzut scăderea pentru 2010-2011, iar ea a venit în mai puţin de 8 luni. Într-o dimineaţă care nu «spunea nimic» ne-am trezit cu utilajele în curte. Şi treaba asta a continuat, în timp ce nouă încă ne veneau utilajele comandate, au tot venit până în aprilie 2009.”

    Nu doar flota s-a dezvoltat; numărul angajaţilor a crescut de la 14 la 55, compania a deschis numeroase puncte de lucru şi a extins afacerea în afara graniţelor, în ţări precum Bulgaria sau Serbia – toate acestea într-un an. „Evident, a trebuit să schimbăm strategia; am vândut din flotă, pentru că ne uitam la utilaje cum rugineau. A fost şi o reaşezare serioasă a costurilor cu forţa de muncă, explodaseră şi erau complet disproporţionate faţă de rezultate, performanţe şi aşa mai departe. Noi avem şi acum oameni în firmă care sunt pe salariile din 2008, atât de mari au fost atunci. Şi asta pentru că aveai nevoie de creştere, nu-ţi puteai permite să aştepţi mai mult de două săptămâni să găseşti om şi ca să găseşti oameni buni trebuia să plăteşti enorm.”

    Compania a obţinut plusuri ale veniturilor şi în anii de criză, iar 2011 a fost cel mai eficient an, cu un avans de 60%. A urmat o nouă perioadă de extindere, ilustrată cel mai bine de investiţiile în utilaje. „Am cumpărat de la firme de leasing şi de la bănci, la licitaţii, la 40% din preţul de nou, pentru că noi aveam cash. În România nu ai ce companii să cumperi cu totul, sunt puţine viabile din acest punct de vedere. Noi ne-am uitat după asta, pentru că fondul avea forţă financiară, dar nu am avut în ce să investim. Care arătau mai bine din punctul de vedere al veniturilor aveau probleme în ceea ce priveşte profitabilitatea sau procesele interne.”

    Situaţia dificilă în care s-a regăsit piaţa de construcţii după 2009 a dus la insolvenţa sau falimentul unui număr importante de companii de profil. Ultimii ani au adus o înviorare, dar una fragilă, notează un raport al ARACO (Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii). Piaţa locală a crescut în 2015 cu 10% faţă de anul precedent, dar valoarea rămâne cu 35% mai mică faţă de cea înregistrată în 2008, ultimul an de avans.

    În 2015 (ultimul bilanţ închis) cifra de afaceri a companiei consolidată pe România, Bulgaria şi Moldova a fost de 12,3 milioane de euro. Profitul net, după taxe, a fost de 1,9 milioane de euro. 2016 a fost mai slab din punct de vedere al veniturilor, explică CEO‑ul companiei, dar profitabilitatea s-a menţinut la acelaşi nivel. În momentul de faţă, Industrial Access desfăşoară operaţiuni în opt ţări, având o flotă de 2.700 de utilaje estimată la 32 de milioane de euro la preţ original.

  • ANAF a realizat în primul trimestru venituri bugetare de peste 50 de miliarde de lei

    Totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în luna martie 2017 a însumat 18,429 miliarde lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 5,2% – indice nominal, respectiv 904,7 milioane lei în cifre absolute mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, când s-au âncasat 17,524 miliarde lei.

  • Cifra de afaceri a grupului Hornbach ajunge la 3,94 miliarde euro

    Cu raportare la o suprafaţă nemodificată şi ţinând cont de eliminarea diferenţelor de curs de schimb, cifrele de afaceri ale magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit (DIY) au înregistrat la nivelul întregului concern o creştere de 3%. Motorul de creştere a fost reprezentat, la fel ca în anii precedenţi, de filialele internaţionale. De asemenea, Hornbach Baustoff Union GmbH a contribuit la creşterea cifrei de afaceri a concernului, cu un plus de vânzări de 4,8%, ajungând la 229 milioane euro.

    Cele 98 de magazine de materiale de construcţii şi grădinărit ale Hornbach Baumarkt AG au contribuit la creşterea cifrei de afaceri în exerciţiul financiar 2016/2017 cu 1,5%, la 2.040 milioane euro. Cu raportare la o suprafaţă nemodificată, ceea ce înseamnă fără a lua în calcul inaugurările şi închiderile de magazine pe parcursul ultimelor douăsprezece luni, s-a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în Germania, pe parcursul aceluiaşi interval, de 1,4%.

    Cele mai importante creşteri s-au înregistrat pe parcursul exerciţiului financiar 2016/2017 din nou în cele opt ţări din afara Germaniei. Cifra de afaceri în sectorul DIY a crescut în celelalte state europene cu 9,6%, la 1.670 milioane euro. Cu raportare la o suprafaţă nemodificată şi ulterior eliminării diferenţelor de curs de schimb, filialele internaţionale Hornbach au înregistrat în 2016/2017 o creştere a cifrei de afaceri cu 5,1%.

  • Sumele fabuloase cu care sunt plătite surorile Kardashian pentru o singură postare pe Instagram

    Michael Heller, CEO-ul firmei de marketing digital Talent Resources, compania care intermediază majoritatea înţelegerilor în reality show-uri cu familii, a declarat publicaţiei US Weekly că unele companii plătesc până la 500.000 de dolari pentru ca brandurile să le fie vizualizate de cei 94,5 milioane de followeri pe care îi are Kim Kardashian. De asemenea, surorile sale Khloe şi Kourtney, care au 64,1 milioane, respectiv 54,3 milioane de urmăritori, pot câştiga până la 250.000 de dolari pe o postare. Surorile mai mici, Kendall şi Kyle Jenner ajung până la 76, 4 milioane şi 89, 1 milioane de urmăritori fiecare, aşadar putem estima că primesc în jurul a 400.000 de dolari pentru a face reclamă brandurilor pe Instagram.

    Produsele pe care le promovează – de la cele pentru slăbit, la haine sau accesorii – „se vând imediat”, spune Heller, aşa că brandurile văd un profit garantat din aceste afaceri. Veniturile din social media reprezintă o proporţie semnificativă, de circa 25% din veniturile acestora, conform spuselor lui Heller. Cu toate acestea, femeile tratează afacerea la cel mai serios mod şi sunt profesioniste în ceea ce priveşte riscul reclamei mascate – semnalizează corespunzător reclamele prin hashtag-ul #ad sau #collab (#reclamă sau #colaborare) . 

    Cum a cladit Kris Jenner, mama fetelor Kardashian, un imperiu de 65 mil. dolari intr-un an – GALERIE FOTO

  • Jocul video care te poate face milionar în dolari

    De curând Roblox a anunţat că a obţinut o nouă rundă de fonduri, de 92 milioane de dolari, de la investorul Snapchat, Meritech Capital Partners şi Index Ventures. Rolboxl are circa 48 de milioane de jucători lunar, cu până la 1 milion înregistraţi în mod simultan în perioadele de vârf, cu puţin în spatele celui mai mare fenomen în acest domeniu, Minecraft, care a raportat circa  55 de milioane de jucatori lunar.

    Cel mai impresionant este faptul că Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. În prezent există 500.000 de dezvoltatori care creează lucruri în cadrul Roblox.

    Cu alte cuvinte, este mai mult decât un joc. „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună. În 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

    Pe de altă parte, Baszucki consideră că lumile create în Roblox ar putea deveni mărci media uriaşe pentru ei înşişi. Minecraft şi Pokémon s-au transformat în imperii prin media, iar el consideră că aşa va deveni şi „Roblox High School” sau orice altceva făcut în Roblox. Concretizând această idee, o mulţime de noi fonduri vor intra în infrastructură, în forţa de muncă, iar extinderea globală a afacerii ar fi urmatorul pas. „Cu cât ne putem face dezvoltatorii noştri celebri, cu atât mai bine”, spune Baszucki.

    Roblox a făcut deja primii paşi în această strategie. Recent a fost lansată prima linie de figurine, toate licenţiate de la dezvoltatori Roblox, iar Baszucki spune că se vând foarte bine. Mergând mai departe, el consideră că Rolbox trebuie să se concentreze pe jocuri, în timp ce caută noi oportunităţi pentru a-şi ajuta dezvoltatorii să devină moguli media.

     

  • China a majorat cu 7% bugetul destinat apărării

    Bugetul militar chinez ajunge astfel la nivelul de 1.040 de miliarde de yuani (152 de miliarde dolari), relatează agenţia oficială China Nouă.

    Cifrele fugurează în proiectul de buget pe anul 2017, aflat în dezbaterea sesiunii Congresului Partidului Comunist chinez.

    “Cea mai mare parte a acestui buget va fi alocată apărării naţionale şi reformelor militare”, a explicat un oficial guvernamental chinez.

  • Alevia îşi propune atingerea unei cifre de afaceri de 5,8 milioane de euro în 2017

    Atingerea obiectivului propus de compania românească se bazează pe un plan de investiţii care vizează atât dezvoltarea zonei de producţie, cât şi a sferei de resurse umane. În acest sens, compania are ca obiectiv finalizarea unei hale noi cu o suprafaţă totală de aproximativ 2000mp şi îşi propune să investească şi în noi utilaje pentru linia de ceaiuri. O altă zonă pentru care Alevia îşi propune o dezvoltare este cea a personalului. Astfel, compania care număra la ora actuală 200 de angajaţi, preconizează o creştere cu 20% a numărului de angajaţi. Pentru 2017, obiectivele Alevia vizează, pe lângă menţinerea trendului de creştere, şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

    „Ne-am propus ca şi în acest an să continuăm investiţiile în dezvoltarea spaţiului de producţie, a produselor şi a personalului, cele trei sectoare-pilon pe care brandul Alevia poate creşte continuu. Datorită varietăţii de produse comercializate, 120 de tipuri de suplimente alimentare şi 50 de sortimente de ceaiuri, reuşim să aducem brandul mai aproape de milioane de consumatori şi să le oferim astfel darurile naturii”, a declarat  Florin Mitocaru, director general Alevia. 

  • Afacerile intermediarului de servicii de curierat Allpacka au depăşit 100.000 euro în primul an de activitate în România

    „Creşterea de la lună la lună este de peste 20%. În 2016, am procesat peste 10.000 de comenzi de la peste 1.000 de clienţi.  Sperăm să dublăm aceste cifre până la finalul anului 2017. De asemenea, vrem să ne dublăm veniturile în fiecare an în următorii trei ani, dar dacă vom continua să creştem cu această viteză este posibil să ne triplăm creşterea în 2017”, a declarat Colin Snead, fondatorul companiei.

    Portalul Allpacka.ro a fost lansat pentru prima oară în anul 2010 în Ungaria de antreprenorul englez, Colin Snead, fiind un agregator de preţuri de la firmele de curierat, prin care magazinele online mici şi mijlocii, dar şi clienţii persoane fizice pot achiziţiona servicii de curierat cu discount-uri, după compararea ofertelor mai multor curieri. În România, platforma şi-a lansat serviciile la finalul anului 2015.

    „Aşteptările clienţilor din România sunt mult mai mari, calitatea şi încrederea fiind  foarte importante pentru clienţii noştri. În România clienţii ne dau o singură şansă, iar dacă greşim nu mai apelează la serviciile noastre. Îmi place această diferenţă culturală pentru că ne ambiţionează să asigurăm clienţilor cea mai bună experienţă când ne utilizează serviciile”, spune Colin Snead.

    80% din clienţii platformei AllPacka.ro sunt firme, iar restul persoane fizice. AllPacka funcţionează ca un fel de Booking.com al curieratului: folosind volumele pentru a scădea preţurile la serviciile de curierat şi cu 50-70%. „Toată lumea poate economisi enorm cu Allpacka.ro. De exemplu: un colet de 20 de kg pentru UK trimis prin Poşta Română costă 560,60 lei. Prin serviciile Allpacka.ro  costă doar 211,20 lei, este o economie de 62%. În medie clienţii noştri economisesc circa 50% din tarifele de transport”, mai arată Colin Snead.

    Partenerii Allpacka sunt companii de curierat  cunoscute, precum UPS, DPD, TCE, GLS şi Gebruder Weiss, de ofertele acestora beneficiind cei aproximativ 4.000 de clienţi activi ai site-ului.

    Până în acest moment, Allpacka a investit peste 200.000 euro în România şi are în plan alte 100.000 euro până la finalul anului 2017.

  • Produsele congelate aduc distribuitorului Serpico Trading o creştere de 20%

    Serpico Trading este o afacere de familie, cu capital exclusiv românesc, care a demonstrat în ultimii ani că abordarea strategică a afacerii este cheia succesului. Compania este unul dintre liderii distribuţiei de produse congelate, cu un portofoliu de peste 30 de branduri printre care se numără parteneri strategici precum Bonduelle, Siblou, Filippo Berio ş iKerrygold.

    „În anul 2016 am avut o crestere de 19% faţă de anul precedent. Principalii factori de creştere au fost majorarea numărului de clienţi pe HoReCa, o piaţă extrem de importantă pentru noi pe care încă mai găsim resurse de inovare. Nu în ultimul rând, am crescut  numărul de produse din portofoliul existent iar asta s-a reflectat în rezultatele obtinute. Una  dintre direcţiile cele mai importante pentru companie este dezvoltarea brand-urilor proprii” spune Ion Alexandru Teodorof, sales managerul Serpico Trading. Cele  3 branduri propriiDeFish, Best Meat siO’Green – au o pondere de aproximativ16 % din afacerile companiei ce s-au ridicat la circa 7 milioane de euro in 2015.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, în ultimul an cele mai importante investiţii au fost în dezvoltarea sistemului ERP, schimbarea flotei auto şi creşterea substanţială a bugetului de marketing.Acestea au dus la o vizibilitate crescută a brandurilor din portofoliu.

    Pentru 2017 compania românească şi-a propus consolidarea reţelei de distribuţie actuale în hypermarketuri dar şi extinderea ei pe segmentele HoReCa şi traditional trade. 

  • Ai văzut inscripţiile INESTETICE „CE1086” sau „CE0286” de pe spatele smartphone-ului, dar nu ai ştiut niciodată ce înseamnă. Iată ce sunt acele etichete şi de ce Samsung sau Apple nu pot renunţa la ele

    Foarte puţină lume ştie ce înseamnă aceste caractere şi că ele sunt obligatorii pentru terminalele vândute în anumite ţări. De multe ori aceste coduri sunt inestetice, iar producătorii încearcă să găsească soluţii pentru a le face mai puţin vizibile.

    Află ce sunt inscriptiile „CE0168” sau „CE0268” de pe smartphone-uri şi de ce nu au voie producătorii să renunţe la ele