Ursuleţul pe nume Sutro a fost găsit alături de o altă jucărioară, o focă pe nume Kauai, de angajaţii hotelul Grand Hyatt Kauai, cele două animăluţe de pluş fiind returnate familiei care le pierduse. Până să ajungă însă acasă, Sutro a beneficiat de tratament de VIP, ceea ce a inclus o plimbare prin jurul hotelului, plajă lângă piscină şi vizite la spa, unde a fost fotografiat, iar fotografiile trimise familiei care-l pierduse ca să-l poată linişti pe proprietarul său, un băieţel, spunându-i că ursuleţului îi plăcuse atât de mult în vacanţă încât dorise să mai stea câteva zile.
Tag: cazare
-
Câţi bani au cheltuit românii pe vacanţe anul acesta
„După mulţi ani de stagnare, turismul a fost puternic impulsionat anul acesta cu ajutorul voucherelor de vacanţă. Fără echivoc, 2018 va înregistra cel mai bun rezultat financiar din ultimii zece ani, iar trendul crescător va fi susţinut şi în anul 2019”, spune Lucian Boronea, preşedintele Comisiei de Turism Intern a ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) şi proprietar al agenţiei de turism Accent Travel & Events. Potrivit datelor furnizate de ANAT, suma estimată să intre anual în piaţă datorită voucherelor de vacanţă este de 400 de milioane de euro, calculată în funcţie de numărul de bugetari (1,2 milioane), la care a fost adăugată şi valoarea voucherelor care se dau, încă din 2009, în sistemul privat. Traian Bădulescu, consultant de turism, susţine la rândul său că „voucherele de vacanţă au avut un impact foarte mare asupra turismului intern. Un exemplu este capătul de sezon 2018 – luna septembrie, care poate fi considerată cel mai bun capăt de sezon din ultimii 15-20 de ani”; la fel, Alin Burcea, CEO al agenţiei de turism Paralela 45, estimează o creştere „de cel puţin 40-50% pe industrie, la nivel de agenţii”.
Potrivit reprezentantului ANAT, valoarea voucherelor de vacanţă emise anul acesta în perioada ianuarie-septembrie a ajuns la 223 milioane euro, de 7,7 ori mai mare faţă de 2017. Anul trecut, valoarea totală a vânzărilor înregistrate de cele mai mari zece agenţii de turism s-a ridicat la 2,2 miliarde de lei, potrivit ZF.
Care a fost însă aportul adus de programul voucherelor de vacanţă în dezvoltarea turismului local? Avantajele programului sunt, în opinia reprezenţilor industriei, dintre cele mai diverse: „Hotelierii au avut creşteri de peste 50% ale gradului de ocupare mai ales în perioadele de low season sau middle season, agenţiile de turism şi-au crescut vânzările pe turismul intern. De asemenea, sunt familii care în urma voucherelor au mers pentru prima dată în vacanţă”, spune Amalia Ştefan, specialist în Travel/Turism, managing partner la Juvo Hospitality. Burcea susţine la rândul său ideea că mulţi români, „cel puţin 40-50% dintre clienţii noştri, şi-au luat vacanţe numai de vouchere, de unde rezultă că atât şi-au permis”. El crede că în cazul în care voucherele se vor scoate, aceştia, probabil, nu vor mai veni, deoarece „nu au alocat în buget banii lor, ci doar vouchere”. Pe de altă parte, Traian Bădulescu crede că implementării acestui program i se datorează şi faptul că „mai multe vile şi pensiuni s-au autorizat, pentru a putea primi turişti cu vouchere de vacanţă. Acestea au o contribuţie foarte mare la îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor turistice ale României. Atunci când serviciile sunt bune, la nivel internaţional, le poţi promova şi vinde cu succes şi peste hotare”.
În opinia lui Boronea, pe lista cu beneficii ale acestui program se află „faptul că banii proveniţi din voucherele de vacanţă au rămas în economia românească şi au fost folosiţi exclusiv pentru serviciile turistice pe teritoriul ţării, creşterea pieţei de turism intern care a stimulat investiţiile locale prin creşterea numărului unităţilor de cazare, construirea de noi unităţi hoteliere şi pensiuni şi investirea unor sume considerabile în renovarea şi modernizarea unităţilor deja existente, dar şi generarea unei creşteri pentru sectoare conexe: transporturi, construcţii, generarea de noi locuri de muncă şi stimularea consumului”. El susţine că acestea au contribuit şi „la creşterea calităţii vieţii salariaţilor din România, pentru că fiecare dintre noi avem dreptul la vacanţă, măcar o dată pe an. Acordarea voucherelor de vacanţă reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de stimulare economică lansate pe piaţă în ultima perioadă”. Reprezentantul ANAT adaugă că singurul inconvenient pe care îl vede ar fi „anularea programului sau menţinerea lui un număr redus de ani. Succesul acestui program ar permite lansarea altor programe similare, şi aici am în vedere în special programul voucherelor de sănătate sau al voucherelor pentru activităţi sportive”, spune Boronea. La rândul său, Bădulescu susţine că „tichetele de vacanţă, introduse acum zeci de ani în Elveţia şi Franţa, urmând cu succes şi ţări din Europa Centrală şi de Est, impulsionează turismul intern şi pot contribui şi la creşterea calităţii serviciilor – ceea ce ne va face o ţară competitivă pe plan international. Nu văd decât avantaje prin introducerea voucherelor de vacanţă. Totul e ca acestea să fie menţinute în actuala formă şi să permită turistului român să efectueze sejururi doar în propria ţară”.
În topul destinaţiilor din sezonul de vară, care au înregistrat, potrivit ANAT, creşteri de 25% faţă de anul 2017, s-au numărat „litoralul românesc, unde în lunile iulie şi august unităţile de cazare au avut şi 100% grad de ocupare, cele mai căutate staţiuni fiind Eforie Nord, Saturn şi Venus, staţiunile balneare, zona de agroturism şi Delta Dunării, care au avut un grad de ocupare fără precedent în ultimii zece ani, datorat desigur voucherelor de vacanţă”, spune Boronea. „Noi am crescut cu 60% pe litoral, iar 40% din creştere este datorată voucherelor. Pe balneo, am dublat vînzarea, la peste 100%”, întăreşte ideea şi Burcea. O mare „explozie” a cererilor a fost înregistrată pentru programele tip ”Litoralul pentru toţi”, în special pentru capătul de sezon din septembrie, completează Bădulescu.
Pe plan extern, principala destinaţie ca număr de turişti este Grecia, iar pe segmentul de curse charter Turcia (în special cu Antalya) are cei mai mulţi vizitatori. Foarte solicitate, potrivit lui Bădulescu, sunt şi Bulgaria, Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Malta, Cipru, Croaţia şi Dubai, iar pe partea de city breakuri, în topul solicitărilor se află capitale europene precum Viena, Paris, Roma, Milano, Amsterdam, Barcelona, Londra, Praga, Budapesta sau Berlin. Croazierele şi circuitele europene sau exotice sunt şi ele pe lista turiştilor români, dar şi „vacanţele la schi pentru sezonul de iarnă, cu destinaţiile Bulgaria, Austria, Franţa”, adaugă Boronea. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, „Laponia este vedeta destinaţiilor. Peste 300 de români vor ajunge iarna aceasta în Ţara lui Moş Crăciun”, potrivit reprezentanţilor Paralela 45.Bugete în creştere
Anul acesta, „bugetul românilor a crescut pe plan intern datorită acordării voucherelor de vacanţă. Preţul cazării şi al micului dejun sau chiar şi al altor servicii de masă a fost acoperit, pentru 1,2 milioane de turişti români, de aceste vouchere, clienţii structurilor de cazare având la dispoziţie, astfel, un buget semnificativ mai mare pentru alte cheltuieli (cumpărături, restaurante, excursii)”, explică Bădulescu. Bugetul mediu al unei familii cu doi adulţi alocat anul acesta unei vacanţe în România a fost, potrivit lui Boronea, în creştere datorită voucherelor de vacanţă. Astfel, acestea au crescut de la 1.350 de lei la 1.650 de lei. În ceea ce priveşte vacanţele în afara graniţelor, reprezentantul Paralela 45 spune că anul acesta românii au avut în buget în jur de 600 de euro, în creştere uşoară faţă de anul trecut. Reprezentanţii industriei pun acest fapt mai ales pe seama creşterior salariale, în special din sectorul de stat.
Potrivit datelor BNR, citate de ZF, o sumă record cheltuită de români în străinătate, cea mai mare din ultimii zece ani, s-a înregistrat anul trecut, respectiv 3,1 miliarde de euro, cu un miliard în plus faţă de anul anterior. Spre comparaţie, suma lăsată de vizitatorii străini s-a ridicat la doar 2,2 miliarde de euro anul trecut, faţă de 1,56 miliarde de euro în 2016.
Comparativ cu alte state europene, Boronea spune că „din păcate, România se află sub nivelul tuturor celorlalte pieţe din Europa de Est din punctul de vedere al infrastructurii, dar şi al serviciilor turistice oferite”. La fel, reprezentantul Paralela 45 spune că „în România vin pe litoral maximum 50.000 de străini, în timp ce în Bulgaria vin peste 4 milioane. Nici măcar nu mai este o diferenţă, este o discrepanţă”, subliniază el. Bădulescu susţine că pe „partea de incoming, de turism receptor – export de servicii, deşi am înregistrat ani buni, începând cu 2012, mai avem mult de lucru. Ca o comparaţie, Bulgaria a primit, anul trecut, 8,88 de milioane de turişti străini”. El subliniază faptul că România nu are încă dezvoltat turismul de masă pe partea de turism receptor, făcând referire în special la litoralul românesc şi la staţiunile de schi, „unde majoritatea turiştilor sunt români”. Pe partea de turism intern însă, spune că România se poziţionează destul de bine raportat la vecinii săi.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) citate de Traian Bădulescu, în timpul sezonului estival (iunie-august), România a primit 905.000 de străini care au înnoptat în structurile de cazare, faţă de 949.500 de străini înregistraţi în 2017, adică o scădere de 4,7% faţă de anul precedent. Explicaţia pe care el o găseşte este că în 2018 a scăzut numărul evenimentelor găzduite de ţara noastră; Alin Burcea, în schimb, spune că „motivul principal este că nu avem hoteluri. Nu există suficiente hoteluri de 3-4 stele pentru incoming, în care să aducem turişti. Un agent de turism simte că nu sunt investiţii când începe să facă rezervări. În Deltă sunt maximum zece hoteluri şi în jur de 50 de pensiuni. Dacă în Deltă mâine s-ar dubla numărul de pensiuni, tot ar fi insuficiente”.
Alte probleme cu care se confruntă industria locală a turismului sunt, în opinia lui Bădulescu, lipsa unei promovări coerente şi puternice, o insuficienţă a personalului calificat, precum şi lipsa autostrăzilor. Şi Boronea spune că resursa umană reprezintă cea mai importantă problemă actuală a industriei, care se va acutiza şi va obliga agenţiile şi hotelurile să caute soluţii în zona tehnologiei: „În opinia mea, două sunt problemele majore ale industriei, la care autorităţile, pe lângă eforturile individuale ale antreprenorilor, trebuie să vină cu soluţii urgente: infrastructura şi resursele umane, în sensul deschiderii spre atragerea de resurse umane din străinătate şi specializării personalului care deja activează în industrie”. În opinia lui Alin Burcea, „lipsa de etică faţă de agenţiile de turism, care plătesc, cu excepţia biletelor de avion, un TVA de 19%, mult peste media maximală de 7% a altor pieţe europene”, precum şi lipsa de interes a statului sunt alte două probleme majore care împiedică evoluţia turismului local: „În România, înainte de alegeri se fac promisiuni de dezvoltare a turismului, dar după aceea nu se mai mişcă lucrurile. Doar 4-5% din agenţiile de turism din Romînia fac turism de incoming. Nu există o politică naţională. Nu există nimic care să ne stimuleze să facem incoming, să aducem străini”.Încă în urmă?
La nivel de investiţii, un raport realizat de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (World Travel & Tourism Council – WTTC) arată că investiţiile locale în turism de anul trecut s-au ridicat la 15,3 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din investiţiile totale realizate la nivel naţional, ceea ce clasează România pe locul 38 în lume, în faţa Greciei, Ungariei, Cehiei, Bulgariei sau Slovaciei. În perioada 2018-2028, se preconizează că acestea vor creşte până la 20,4 mld. lei, adică 8,3% din totalul investiţiilor. Bădulescu spune că în turismul românesc majoritatea investiţiilor au fost făcute fie de către antreprenori români sau rezidenţi în România în construirea şi modernizarea structurilor de cazare, fie de către municipalităţi şi alte organizaţii sau instituţii prin fonduri europene, fiind direcţionate spre modernizarea urbană, domenii schiabile sau infrastructură. În industria hotelieră, potrivit Amaliei Ştefan, „una dintre cele mai importante investiţii de anul acesta este investiţia în valoare de peste 30 milioane de euro de renovare a hotelului Lido din Bucureşti şi a complexului Belvedere-Amfiteatru-Panoramic din Olimp. Urmează deschiderea primului hotel de 5 stele plus din România – Palatul Suter. Braşovul urmează să aibă un nou hotel de 4 stele, proiectul fiind parte a ansamblului multifuncţional Coresi, iar Timişoara va avea cinci hoteluri noi până în anul 2020”.
În ciuda problemelor identificate la nivelul pieţei, aşteptările reprezentanţilor industriei pentru anul următor sunt optimiste, bazate în special pe faptul că România va prelua la începutul anului viitor preşedinţia Uniunii Europene. Astfel, în opinia lui Bădulescu, „dacă nu vor interveni situaţii neprevăzute, şi 2019 va fi un an bun, cu o creştere pozitivă. Pe partea de incoming, va contribui mult faptul că România deţine, primele şase luni ale anului viitor, preşedinţia Uniunii Europene. Fireşte, depinde de noi cum ne vom gestiona imaginea. Turismul intern va fi impulsionat, în continuare, de acordarea voucherelor de vacanţă. Pe partea de outgoing, apetitul românilor se va menţine ridicat atât pentru destinaţii estivale apropiate, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania, Cipru, Croaţia sau Portugalia, precum şi pentru circuite în Europa, Asia, dar şi pentru destinaţii exotice, în cazul celor cu venituri mai mari. Cred că în 2019 vom înregistra creşteri cel puţin similare celor din 2018”. Pe plan intern, „din ce în ce mai mulţi români preferă să îşi petreacă vacanţa în ţară, crescând astfel destinaţii ca Maramureş, Bucovina, nu numai litoralul. Cred într-o creştere a turismului intern cu cel puţin 35%”, concluzionează Amalia Ştefan.
„Cred că turismul românesc are nevoie de coerenţă în promovare şi în colaborarea dintre instituţiile publice, precum cea între ministere, dar şi între public şi privat. De aici porneşte totul. De asemenea, avem nevoie de o strategie. Potenţial există. Trebuie să fim conştienţi că numai noi ne putem ajuta. Între destinaţii există concurenţă şi competiţie. Contează impulsionarea turismului intern – unde au avut o contribuţie mare voucherele de vacanţă. Dacă românii au încredere în propria destinaţie şi impulsionează turismul intern, se vor ridica şi calitatea serviciilor şi imaginea de ţară. Orice corporaţie sau firmă, înainte de a se promova în extern, trebuie să se asigure că propria echipă crede în produs”, încheie Traian Bădulescu. -
Hipermarket pentru cei care pierd ore sau zile căutând idei de vacanţă
Elementul de noutate:
Hipermarketul de turism adună ofertele tuturor turoperatorilor din România şi din Germania într-o singură agenţie şi reuneşte toate tipurile de servicii turistice existente în piaţă, adresându-se clienţilor cu bugete medii sau reduse.
Descrierea inovaţiei:
În cadrul hipermarketului de turism Travel Brands, turistul care vrea să compare mai multe oferte şi mai multe preţuri ale turoperatorilor români pentru o destinaţie anume le poate găsi pe toate în acelaşi loc. De asemenea, se pot achiziţiona pachete de produse (bilete de avion, asigurări de călătorie, cazare, pachete la sol şi alte servicii care pot transforma vacanţa într-o experienţă). Potrivit reprezentanţilor companiei, investiţia totală va ajunge la peste 5 milioane de euro. Şase agenţii TravelBrands au fost deja deschise în România, dintre care două în Bucureşti (Plaza România şi Sun Plaza) şi celelalte în Cluj, Drobeta-Turnu Severin, Târgu-Jiu şi Vaslui, iar în următorii doi ani planul de business include ca numărul acestora să ajungă la peste 40, plasând astfel TravelBrands în primii cinci jucători din piaţă. Strategia de dezvoltare a TravelBrands vizează, în principal, extinderea în oraşele mai mici din ţară, în care nu e prezent TUI TravelCenter, celălalt brand al grupului Eurolines.
Anul acesta, grupul Eurolines a înregistrat o creştere de 20% a cifrei de afaceri, până la 150 milioane de euro, şi a ajuns la 700 de angajaţi. Cosmin Marinof – director de vânzări şi al echipei de area sales manageri, Anca Duse – advertising manager împreună cu echipa sa, Ioana Peticilă – manager administrativ şi echipa Uni2B pe partea de design sunt cei care au participat la dezvoltarea acestui proiect.Efectele inovaţiei:
Clienţii petrec între 1 şi 30 de zile căutând online şi în agenţii cele mai bune oferte de vacanţă. Cumpărarea pachetelor de servicii la cele mai bune preţuri se dovedeşte a fi, adesea, un demers dificil. De cele mai multe ori, clienţii se bazează pe recomandări primite din partea prietenilor şi a rudelor sau pe review-uri găsite pe site-uri de specialitate în alegerea destinaţiei de vacanţă şi a hotelului. Hipermarketul de turism scurtează timpul de căutare a vacanţelor şi permite realizarea de economii de buget importante, având la vânzare doar unităţi de cazare testate şi care asigură garanţia calităţii.
-
De unde încasări în TVA dacă statul numără sub 500 de turişti pe zi în zona Bran-Moieciu? Polul turismului rural românesc, zona Bran-Moieciu, afaceri de doar 10 mil. euro din cazare, mai puţin decât generează un hotel de cinci stele din Capitală
Zona Bran-Moieciu, un pol al turismului rural românesc şi o atracţie prin castelul Bran, a generat afaceri de circa 10 mil. euro din cazare anul trecut (datele oficiale), mai puţin decât un singur hotel de cinci stele din Capitală, potrivit unei analize a ZF, pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului.În ultimii ani, Bran-Moieciu a devenit alternativa la staţiunile de pe Valea Prahovei, date fiind noile structuri de cazare apărute, de la hoteluri la pensiuni/ vile şi căsute de vacanţă. Operatorii de turism spun că cererea pentru cazare în această zonă este foarte mare, greu se găsesc camere în sezonul de iarnă sau în vacanţele copiilor. Mai mult, în mai anul acesta, Bogdan Trif, ministrul turismului, îi premia pe primarii din Bran (judeţul Braşov) şi din comuna Limanu (din care face parte Vama Veche) pentru că cele două staţiuni au înregistrat „un număr record de turişti în vacanţa de 1 Mai“, fără să ştie însă câţi turişti au ajuns în aceste destinaţii.Paradoxal însă, Statistica numără doar 170.000 de sosiri ale vizitatorilor în structurile turistice din Bran-Moieciu (doar 465 de turişti zilnic în medie-calcule ZF), adică 14% din numărul total de vizitatori cazaţi în toate structurile din judeţul Braşov.Cu toate acestea, castelul Bran, principala atracţie din zonă, a atras 850.000 de vizitatori plătitori anul trecut, semn că afluxul de turişti este mai mare în aceste localităţi.Tot Statistica numără doar 300 de unităţi de cazare în această zonă, cu 6.100 de locuri de cazare, dublu faţă de 2008. De altfel, şi în Limanu (Vama Veche) statul spune că au fost doar 16.000 de sosiri în total în unităţile de cazare) în ianuarie-august anul acesta, adică doar 106 turişti în medie pe zi.„Spunem că zona Bran-Moieciu este leagănul turismului rural românesc, cea mai căutată destinaţie rurală, unde s-au construit multe unităţi de cazare în ultimii ani. Au apărut vile, pensiuni mici, mari, clasice, rustice, dar şi facilităţi de agrement, plimbări cu biciclete, cu căruţa“, a spus Maria Stoian, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). Ea spune că ANTREC nu are date cu privire la numărul de turişti care au ajuns în această zonă şi nici la numărul total de unităţi turistice. -
Staţiunea din România comparată cu Evian, din Franţa! Investiţii de peste 50 milioane euro pentru a ajunge la acelaşi nivel cu staţiunile din Europa
Techirghiolul vrea să arate că este la acelaşi nivel cu staţiunile balneare din Europa.Peste 400 de locuri de cazare pentru turişti vor fi create în următorii ani. Investiţiile se ridică la peste 50 de milioane de euro, bani europeni şi fonduri private, iar majoritatea unităţilor de cazare vor fi de patru şi cinci stele.
Vor fi construite noi hoteluri, pensiuni, şi centre de tratament care se vor ridica la standardele staţiunii Evian din Franţa. Acolo sunt cunoscutele izvoare termale cu proprietăţi curative. Unul dintre investitorii din Techirghiol a cumpărat o vilă din staţiune care a funcţionat ca sanatoriu balnear al marinarilor în perioada interbelică. Acolo va fi construit un centru medical axat pe tratamente.Andrei Dimancea, investitor: „Deschidem un centru medical, multispecialitate cu focus pe dermatologie, recuperare medicală şi nutriţie. Undeva la 74 de locuri şi o bază de tratament de 1000 de metri pătraţi.”Techirghiolul va avea şi un centru de excelenţă în sănătate, care va oferi turiştilor şi pacienţilor, tratamente pe baza de nămol pentru afecţiuni reumatice şi ale structurilor osoase”. -
De unde încasări din TVA, dacă statul numără doar 106 turişti pe zi în Vama Veche şi 2 Mai?
Mai exact, Statistica a numărat doar 16.000 de sosiri în total în unităţile de cazare din Limanu în perioada aprilie-august anul acesta. Pe datele INS se bazează şi estimările Fiscului când se face comparaţia între încasările reale de TVA şi cele potenţiale. Comisia Europeană a arătat recent că evaziunea la TVA este în România de 35%, adică se încasează 12 mld. euro şi ar trebui să se încaseze 18 mld. euro.
-
Scad taxele!! TVA de 5% pentru mai multe categorii. Vedeţi cine trebuie să plătească mai puţin
„Numărul turiştilor cazaţi în luna august 2018 a fost cu aproape 10% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Luăm astăzi încă o decizie importantă pentru sprijinirea acestui sector: reducerea cotei TVA la 5% pentru cazare, servicii de restaurant şi catering, dar şi pentru utilizarea facilităţilor sportive, parcurilor de distracţii şi recreative. România va avea, astfel, cea mai redusă cotă de TVA din UE aplicată în turism, iar experienţa din anii trecuţi dovedeşte că scăderea acestei taxe produce efecte pozitive în economie”, a declarat, joi, premierul Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei Executivului.
Încă de pe 29 septembrie, Viorica Dăncilă i-a cerut ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, să elaboreze un act normativ care să prevadă, printre altele, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru cazarea la hotel, inclusiv camping.
-
Cât trebuie să scoată din buzunar studenţii pentru un loc în campusurile private
Campusurile Arcca sunt localizate în trei zone din Bucureşti (Pajura, Vitan şi Titan), iar împreună însumează nu mai puţin de 2500 de locuri de cazare. În campusurile Arcca, tarifele pornesc de la 123 de euro de persoană, pe lună, pentru un loc în camera triplă standard şi de la 158 de euro de persoană, pe lună, pentru un loc în camera dublă standard. În acest tarif sunt incluse cazarea, toate utilităţile şi accesul la internet.
Lansat în 2014, proiectul a luat fiinţă din dorinţa de a oferi studenţilor români cazare la standarde superioare, similare celor din ţările din Europa de Vest, fiind gândit împreună cu consultanţi din Oxford, aleşi tocmai datorită experienţei lor în ceea ce priveşte dezvoltarea şi managementul campusurilor studenţeşti, spun reprezentanţii Arcca. Până în prezent, suma totală investită în acest proiect depăseşte 19 milioane de euro.93% dintre rezidenţii Arcca sunt români, iar 7% provin din alte ţări. Cei mai mulţi dintre locatarii Arcca studiază la Universitatea din Bucureşti (40%), fiind urmaţi de cei de la Academia de Studii Economice (30%). 15% dintre ei sunt studenţi la Politehnică, iar restul, la alte facultăţi.
În ceea ce priveşte judeţele de unde provin, 20% sunt din Prahova, 14% din Galaţi, 13% din Constanţa, 12% din Buzău, 11% din Vrancea, iar restul, din altele.
-
Cum şi-a petrecut concediul Alin Burcea, CEO, Paralela 45: “Niciodată cu avionul” – VIDEO
Am stat într-o „Bastide”, veche fermă transformată în spaţii de cazare, un loc extraordinar, care îţi oferă relaxare totală. În general, pe orice continent m-aş duce, circul numai cu maşina, cu trenul sau cu vaporul, dar niciodată cu avionul. În automobil, atunci când plecăm în vacanţă, punem întotdeauna un aparat de făcut cafea.
Pe lângă acesta, în fiecare vară nu ne lipsesc multe pălării de soare, costume de baie şi papuci de plajă. În vacanţă folosesc mult gadgeturile, tabletă, telefoane, în aşa fel încât să nu se simtă că lipsesc. În acest mod sunt mereu prezent, fără să mă stresez foarte mult că plecând nu pot continua lucrurile ca atunci când sunt la birou. Suveniruri nu prea luăm, pentru că pur şi simplu nu avem unde să le punem. Am tot luat până acum zece ani, până am realizat că în final ajung într-un sertar.
Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
Aş vrea să merg peste tot, cel puţin o dată. Însă, în primul rând, vreau să ajung în ţările nordice, în Iran, Armenia, Georgia şi în America de Sud.Care sunt preparatele dvs. favorite în vacanţă? Dar băuturile care le însoţesc?
Mă adaptez culinar gastronomiei locale. În Turcia mănânc preparate din miel, kofte, iskender kebap, în Grecia musaca, salată grecească, tzatziki, kreatopita, în Spania mănânc paella, tortilla sau tapas. Nu beau tărie, vara trebuie băut ceva uşor, în compania familiei sau a prietenilor.