BusinessMagazin

Tag: castigator

  • A adunat peste 1.500 bonuri fiscale din coşuri de gunoi. 23 sunt câştigătoare la loterie

    Constantin Lungu, de 43 de ani, este din satul arădean Firiteaz şi s-a prezentat, marţi, la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) pentru a revendica anumite câştiguri la Loteria bonurilor fiscale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Şeful AJFP Arad, Marius Drăgănescu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că bărbatul a prezentat, în original, nu mai puţin de 23 de bonuri fiscale de câte 6 lei, emise în 7 februarie, câştigătoare la Loteria bonurilor fiscale.

    “Bărbatul a depus 23 de bonuri fiscale valabile, în original, care au fost emise în 7 februarie de mai multe magazine din Arad. Este un caz special şi aşteptăm instrucţiuni pentru a afla cum vom proceda pentru acordarea premiului”, a declarat Drăgănescu.

    Şeful AJFP Arad a spus că, în judeţ, până marţi după-amiază, au fost înregistrate 71 de bonuri fiscale câştigătoare, dar numai Constantin Lungu a depus mai multe, restul persoanelor care s-au prezentat pentru a revendica premii având câte un bon.

    Contactat de corespondentul MEDIAFAX, deţinătorul celor 23 de bonuri a spus că a început să le adune încă din momentul în care a intrat în dezbatere publică posibilitatea organizării acestei loterii.

    “De când a fost doar în discuţii loteria, eu am început să adun bonuri. Am strâns peste 1.500, majoritatea aruncate la ieşirea din magazine de către alţi cumpărători. Le-am adunat din coşurile speciale unde se aruncau, chiar dacă alţii se uitau cu mirare”, povesteşte arădeanul.

    Bărbatul spune că în momentul în care a fost decisă organizarea loteriei a mers la magazine şi a cerut la casă bonurile lăsate de către cumpărători.

    “Le-am cerut vânzătoarelor bonurile şi s-au uitat ciudat, au spus că nu va fi nimic de concursul ăsta. Seară de seară mergeam la magazine şi adunam bonurile lăsate de clienţi. Eu mă gândeam că unul tot va fi câştigător, dar nu am crezut că o să am norocul să am 23 de bonuri câştigătoare. Sper să primesc premiu pentru fiecare din ele, pentru că aşa ar fi corect“, spune arădeanul.

    Constantin Lungu este sobar de meserie, dar nu are un serviciu stabil, pentru că în satul său sau în apropiere nu sunt fabrici unde să se angajeze. El câştigă doar două luni pe an, toamna, când construieşte teracote.

    “Nu am găsit de lucru şi mă descurc cum pot. Sper ca banii care îmi vin de la loterie să fie un ajutor însemnat”, spune bărbatul.

    El are şase copii, de până la 19 ani, între care gemeni de 7 ani.

    Arădeanul şi-a făcut şi planuri pentru banii pe care speră să-i primească.

    “Indiferent de sumă, zece la sută dau săracilor. Vreau să ajut şi alţi oameni care au greutăţi“, a spus bărbatul.

    La prima extragere organizată pentru loteria bonurilor fiscale de către Ministerul Finanţelor şi ANAF, care a avut loc luni, în a doua zi de Paşte, au fost declarate câştigătoare bonurile emise la 7 februarie, cu valori între 6,00 lei şi 6,99 lei.

    Persoanele care deţin unul sau mai multe bonuri fiscale emise la 7 februarie, cu această valoare, se pot prezenta în următoarele 30 de zile la unităţile ANAF, cu bonurile în original şi o copie a actului de identitate, premiile urmând să fie acordate în maximum trei luni.

  • Mazda aruncă CX-3 în lupta pentru cotă de piaţă în sectorul care a explodat în criză

    “Segmentul a explodat. Este sectorul cu cea mai mare creştere pe piaţa europeană.” Cuvintele vicepreşedintelui comunicării de la Mazda Europa anunţau intrarea japonezilor pe piaţa SUV-urilor mici, de oraş, o piaţă care a crescut mult în criză, pe fondul nevoii constructorilor de maşini de a-şi creşte oferta, dar şi a apetitului pentru garda la sol mai înaltă decât altădată.

    Cererea crescută pentru SUV-uri subcompacte a urcat vânzările pe piaţa europeană cu 56% în 2014 faţă de anul precedent, iar analiştii estimează să ajungă la 810.000 de unităţi până la sfârşitul anului 2017. Chiar în acest an, aceiaşi analişti spun că SUV-urile subcompacte vor depăşi segmentul maşinilor de familie nonpremium. Vânzările de sute de mii de unităţi se da-torează unor pariuri curajoase, dar câştigătoare ale producătorilor, deşi unii au agreat că plusurile spectaculoase s-au ali-mentat şi prin canibalizarea cu modele deja disponibile pe piaţă şi nu doar prin cucerirea de noi clienţi.

    Segmentul maşinilor subcompacte, dominat de Ford Fiesta, Renault Clio şi Volkswagen Polo, cel mai reprezentativ pe piaţa europeană, a scăzut în materie de vânzări cu aproape 3% anul trecut, de la 2,7 la 2,6 milioane, tocmai pe seama alimentării cererii pentru SUV-uri de talie mică, potrivit companiei de consultanţă IHS Automotive. ”Canibalizarea cu SUV-urile subcompacte era inevitabilă, dar a depăşit prognozele făcute de Renault şi Peugeot„, spune Jonathon Poskitt, specialist în prognoze al LMC Automotive, referindu-se la vânzările în scădere ale Renault Clio şi Peugeot 208. Per total, cota de piaţă a maşinilor subcompacte a co-borât de la 28% în 2003 la 22% în prezent.

    Modelele noi ar urma să mai domolească avântul SUV-urilor mici. În prima ju-mătate a anului 2014, Renault Captur a raportat aproape 90.000 de unităţi vândute, fiind urmat de Peugeot 2008 cu 73.000 de unităţi şi Dacia Duster cu 66.000 de maşini vândute. Opel Mokka şi Nissan Juke trec şi ele de 50.000 de maşini vândute în semestrul întâi. Mazda a intrat în acest joc cu noul model CX-3, japonezii raportând în 2014 vânzări în creştere cu 20% pe bătrânul continent şi profituri record, după cum arată oficialii companiei.

    Circa 150.000 de astfel de SUV-uri ar urma să fie produse în uzina de la Hiroshima, dintre care un sfert vor lua calea Europei, ceea ce ar permite dezvoltarea brandului Mazda şi în viitor. Maşinile asiatice au câştigat teren în ultimii ani, fiind percepute de către consumatori drept mai fiabile decât cele ale rivalilor europeni. Cumulat, Toyota, Nissan, Hyundai, Kia, Mazda, Suzuki, Honda şi Mitsubishi au făcut ca în 2014 una din cinci maşini vândute în Europa să provină din Japonia sau din Coreea de Sud.

    Dintre constructori, doar Toyota trece de pra-gul de 500.000 de unităţi. Odată cu lansarea noului CX-3, japonezii de la Mazda vor să repete creşterea din 2014, întrecută doar de Mitsubishi, şi să treacă pragul de 200.000 de unităţi pe piaţa europeană. Mazda a vândut pe piaţa din România 803 maşini în 2014, cu circa o treime mai mult faţă de anul 2013, cel mai bine vândut model fiind SUV-ul CX-5, cu 351 de unităţi şi o creştere cu 39% comparativ cu perioada anterioară. Deşi nu există un preţ oficial pentru CX-3, pofta de SUV-uri a clien-tului român ar putea să mai apropie rezultatele Mazda de cele peste 2.000 de unităţi vândute anual înainte de prăbuşirea pieţei şi să facă din noul model unul dintre cele mai comandate de către clientul care alege să cumpere o maşină japoneză.

  • Povestea lui Jean Tirole, câştigătorul premiului Nobel pentru economie

    Născut în 1953 în oraşul Troyes, cu tatăl medic şi mama profesoară de litere, s-a orientat iniţial spre matematică şi a descoperit economia mai târziu, la 21 de ani. Tirole a obţinut licenţe în inginerie la Şcoala Politehnică din Paris şi Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele (1978) şi s-a specializat în matematică la Universitatea Paris Daphne.

    Şi-a făcut doctoratul în America, la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar teza de doctorat, ”Eseuri în teorie economică„, a fost realizată sub îndrumarea economistului american Eric Maskin, un alt laureat al premiului Nobel. În 1985 a început să predea economia la MIT. În 1991 a publicat una dintre cărţile sale importante, ”A Theory of Incentives in Regulation and Procurement„, în colaborare cu economistul Jean-Jacques Laffont, care tocmai crease Institutul de Economie Industrială (IDEI), având ca ţintă transformarea Universităţii din Toulouse într-un pol de cercetare economică major în Europa.

    Un an mai trâziu, Tirole s-a mutat la Toulouse, unde a devenit director ştiinţific al IDEI. Din 2007, este preşedintele consiliului de administraţie al Şcolii de Economie Toulouse (TSE), care regrupează peste 150 de cercetători şi formează economişti de înalt nivel. În 2007, Tirole a primit medalia de aur a Consiliului Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS), pe care doar un singur economist îl mai primise înaintea lui, Maurice Allais. Tirole a fost recompensat recent cu premiul Nobel pentru Economie în urma analizelor sale asupra mai multor industrii dominate de un număr mic de companii importante sau doar de una singură, care deţine monopolul pe o anumită piaţă, cum ar fi Microsoft în anii ’90 şi Google în prezent, potrivit quartz.com. În lipsa unor reglementări, pieţele pe care există monopol pot provoca efecte sociale nedorite, cum ar fi preţuri mai mari decât cele justificate de costuri sau companii neproductive care supravieţuiesc prin blocarea intrării pe piaţă a unor noi competitori.

    De mai bine de două decenii, Tirole a cercetat astfel de eşecuri ale pieţei. Analizele lui despre companiile cu putere mare pe o anume piaţă furnizează o teorie unitară care se bazează pe întrebări legate de politicile de stat, şi anume: cum ar trebui guvernele să gestioneze fuziunile dintre companiile mari şi cum ar trebui autorităţile centrale să reglementeze monopolurile. Înainte de Tirole, cercetătorii şi autorităţile au căutat principii generale după care se conduc toate industriile. În schimb francezul a dovedit din punct de vedere teoretic faptul că anumite reguli dau rezultate bune doar în anumite condiţii. De exemplu menţinerea unui anumit plafon al preţurilor ar putea determina companiile puternice să scadă costurile, ceea ce ar ajuta societatea. Cooperarea pentru stabilirea unor preţuri pe o anumită piaţă este, de obicei, dăunătoare, dar cooperarea pentru acordarea patentelor poate avea efecte pozitive pentru toţi actorii dintr-o industrie. În acelaşi sens, fuziunea unei companii cu furnizorul său poate încuraja inovaţia, dar, în acelaşi timp, poate avea consecinţe negative în ceea ce priveşte competiţia.

    Tirole a scris mai multe cărţi şi articole în care a prezentat un cadru general ce trebuie urmat pentru a implementa astfel de politici adaptate. De asemenea, în articolele sale, cercetătorul francez a aplicat aceste politici în domenii diverse, cum ar fi telecomunicaţiile şi sectorul bancar. Urmând sfaturile lui Tirole, guvernele pot să încurajeze companiile mari să devină mai productive şi, în acelaşi timp, să evite ca acestea să afecteze competitorii şi clienţii. Este pentru prima oară din 2008 când premiul Nobel este atribuit unui singur economist, iar Tirole va primi astfel toate cele 8 milioane de coroane (878.000 de euro) atribuite acestui premiu.

  • Un film tulburător, de doar un minut, câştigătorul Filminute 2014 – VIDEO

    În acest an a câştigat “Tuck Me In”, realizat de Ignacio F Rodo din Spania.

    3

    Premiul publicului a mers la “Grandpa”, de Andre Marques, din Portugalia

     

    Mai trebuie să ştiţi că la prima ediţie a câştigat o coproducţie româno-britanică, Line, în regia lui Anton Groves, cu Ana Ularu şi Emilian Oprea.

  • Un film tulburător, de doar un minut, câştigătorul Filminute 2014

    Filminute este un festival de film internaţional dedicat, evident, celor mai bune filme de doar un minut din lume. Festivalul a fost înfiinţat în 2005 iar prima ediţie a avut loc în 2006.

    În acest an a câştigat “Tuck Me In”, realizat de Ignacio F. Rodo din Spania.

    Premiul publicului a mers la “Grandpa”, de Andre Marques, din Portugalia.

    Mai trebuie să ştiţi că la prima ediţie a câştigat o coproducţie româno-britanică, Line, în regia lui Anton Groves, cu Ana Ularu şi Emilian Oprea.

  • Capitala va avea INSULĂ PLUTITOARE pe Dâmboviţa. Cum va arăta – FOTO

     Competiţia câştigată de proiectul insulei plutitoare a fost concepută de Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, fiind înscrise 24 de iniţiative ale unor designeri, arhitecţi, artişti români sau străini care au fost invitaţi să promoveze opt destinaţii din Delta Dunării, respectiv Crişan, Chilia Veche, Periprava, Letea, Mila 23, Caraorman, Sfântu Gheorghe şi Sulina.

    “E foarte greu să aduci o bucată din Deltă pe Dâmboviţa şi să o recreezi cum trebuie. Şi atunci, varianta cea mai bună a fost să aducem un simbol al Deltei, respectiv Farul din Sulina, care este unul dintre cele mai frumoase din ţară, şi am hotărât să-l folosim ca semnal pentru Delta Dunării, dar nu numai, ci şi pentru întreg proiectul de amenajare a Dâmboviţei. Acesta va fi construit din lemn, insula având un diametru de 3,5 metri, iar construcţia, o înălţime de opt metri”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Bogdan Ciocodeica, unul dintre câştigătorii concursului Eco-Arhipelag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Federer – Djokovic şi Wawrinka – Ferrer, semifinalele turneului de la Monte Carlo

    Federer conduce întâlnirile directe 17-16, însă sârbul a câştigat cel mai recent meci, în finala de anul acesta de la Indian Wells. 

    Cealalt semifinală îi pune faţă în faţă pe Stanislas Wawrinka, câştigătorul turneului de Grand Slam Australian Open, şi David Ferrer, numărul 5 mondial. 

    Turneul de la Monte Carlo este dotat cu premii totale în valoare de 2.9 milioane euro.

  • Federer va juca în turneul Masters 1000 de la Monte Carlo

    Campionul elveţian nu a mai luat startul pe zgura din principat în ultimii doi ani, acest lucru fiind posibil şi datorită faptului că participarea la turneu nu mai este obligatorie.

    Alături de Federer, la Monte Carlo vor mai participa Rafael Nadal (numărul 1 mondial) precum şi Novak Djokovic (numărul 2 mondial şi campion en-titre). Turneul de la Monte Carlo este dotat cu premii totale în valoare de 2,8 milioane de euro şi răsplăteşte câştigătorul cu 1000 de puncte în clasamentul ATP.

    În urma începutului bun de an, Federer a urcat pe locul 4 în lume, după ce la sfârşitul anului 2013 căzuse pe locul 8, cea mai proastă clasare a sa din ultimii doisprezece ani.

  • Parţialele pentru parlamentari, desfăşurate odată cu alegerile pentru PE, într-un singur tur. Câştigătorul va fi desemnat după numărul de voturi

     Executivul a aprobat organizarea la 25 mai şi a alegerilor parţiale estimând că în colegiile respective se va realiza o economie de aproximativ 50% cu costurile celor două scrutinuri, a precizat ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea.

    Guvernul a luat, miercuri, această decizie prin ordonanţă de urgenţă şi a stabilit ca alegerile parţiale să aibă loc într-un singur tur, iar candidatul care a obţinut cele mai multe voturi să fie declarat câştigător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Actorul american Philip Seymour Hoffman, câştigator al premiului Oscar, a murit la 46 de ani – VIDEO

    Philip Seymour Hoffman a murit în dimineaţa zilei de duminică, în New York, la doar 46 de ani.

    Recunoscut pentru diversitatea rolurilor abordate, Philip Seymour Hoffman este considerat unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei lui. Artistul era implicat în proiectul “The Hunger Games: Mockingjay” şi terminase de filmat majoritatea scenelor prevăzute.

    În galerie vă prezentăm cele mai importante 10 filme în care Philip Seymour Hoffman a jucat.

    Cele mai cunoscute filme ale lui Philip Seymour Hoffman:

    The Big Lebowski (1998)

    Happiness (1998)

    Magnolia (1999)

     

    Continuarea in pagina urmatoare>>>>>>>>>>.