Tag: carti

  • Cât cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae

    Conform studiului, cei mai mulţi intenţionează să cheltuie cu această ocazie între 100 şi 250 de lei (44%), în timp ce aproape 32% scot din buzunare între 251 şi 500 de lei, iar 16% cheltuie peste 500 de lei.

    Deşi în oraşele mici intenţia de cumpărare este mai mare, suma medie pentru cadouri este mai mică decât în oraşele cu peste 100.000 de locuitori.

    Ca tendinţă, lista de cadouri a Moşului seamănă cu cea de anul trecut, cele mai căutate fiind dulciurile (72,5%), jucăriile (45,3%) şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte (40,3%). La aceasta, se adaugă fructele, cosmeticele/parfumurile sau cărţile. De asemenea, au fost menţionate şi cadouri precum bijuterii, electrice/electronice/electrocasnice, smartphone/tabletă sau excursii/călătorii. Moşul aduce şi bani (4,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa cărţilor învie de două ori pe an

    Puţin soare, puţin aer şi mai puţină iarbă verde şi pe urmă, din nou, capul la cutie timp de luni bune.

    Este ceea ce trăieşte de o bună bucată de vreme piaţa cărţilor din România, condamnată să fie, cum altfel, una dintre cele mai mici din Europa, raportată la numărul locuitorilor, şi care învie de două ori pe an, în mai şi în noiembrie, cu ocazia celor două mari târguri de carte organizate – Bookfest şi Gaudeamus. Cele două târguri cumulează vârfurile de vânzări pentru edituri, asigură cititorilor titlurile dorite, prilejuiesc cea mai mare parte a lansărilor de carte şi izbutesc să adune suficiente forţe şi manifestări încât să menţină piaţa de carte în viaţă.

    În România se vând anual cărţi în valoare de 60 de milioane de euro, iar dacă includem şi manualele, ajungem la 100 de milioane de euro. Pentru comparaţie, să spunem că în Slovenia, ţară cu 2 milioane de oameni, piaţa de carte valorează 75 de milioane de euro.

    La debutul crizei economice, în 2008, piaţa a scăzut cu circa 20%, de la o valoare totală de 120 de milioane de euro, reducerea fiind recuperată în următorii patru ani. La valoarea actuală de 100 de milioane de euro s-a ajuns în 2012, şi de atunci a rămas la această valoare. ”Diferenţa faţă de cifrele oficiale este că în topuri se vorbeşte de cifre de afaceri şi nu de încasări, sunt facturi emise şi nu încasări, iar în spatele lor este o dinamică a pieţei, dispar multe edituri, iar cele care rămân ocupa piaţa, de unde creşterile de cifră de afaceri“, explică Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociaţiei Editorilor.

    Trecând de la numere la oameni, trebuie spus că problema fundamentală a cărţii în România este lipsa cititorilor.

    ”Nu există suficienţi cititori pentru a avea o piaţă de carte cel puţin funcţională. La noi, dacă vinzi 800 – 1.000 de exemplare dintr-un titlu este o fericire. Cărţile se vând în tiraje din ce în ce mai mici din cauză că masa de potenţiali cumpărători este din ce în ce mai restrânsă. Au şi plecat mulţi şi au început să apară afaceri care mănâncă din piaţă“, explică Mihai Mitrică. Directorul asociaţiei editorilor se referă la serviciile de închirieri de cărţi, care au scos din piaţă segmentul corporatiştilor, socotit un public dorit, care până acum câţiva ani în urmă era prezent la târguri de carte sau în librării şi cumpăra cărţi pentru că sunt oameni învăţaţi să se autoperfecţioneze.

    Un al doilea neajuns al pieţei este lipsa distribuitorilor de carte, biblioteci sau librării.

    ”În prezent mai sunt puţin peste 200 de librării în ţară, din care un sfert în Bucureşti. Capitala realizează, de altfel, jumătate din cele 60 de milioane de euro. Restul sunt oraşele mari, iar ruralul este pierdut cu totul. 50% dintre oameni nu se întâlnesc cu cărţi proaspete decât dacă ajung la oraş sau intră pe internet. în rural nu sunt biblioteci aprovizionate cu cărţi, aceasta fiind treaba Ministerului Culturii, nu ai librării pentru că nu s-a gândit nimeni să le întreţină. în judeţe precum Teleorman, Vaslui, Călăraşi nu mai există distribuitori de carte, nu avem cu cine lucra. în special în sud este foarte rău; în Ardeal se vând foarte bine cărţi educative, manuale – acolo oamenii au învăţat că trebuie să se bazeze pe ei pentru educaţie şi nu pe şcoală, acolo cartea mai are o valoare intrinsecă, oamenii îşi doresc o carte pentru informaţia pe care o conţine. Şi în Moldova este rău“, spune Mihai Mitrică.

    O întrebare vine firesc, în aceste condiţii: dacă nu avem piaţă şi nu avem nici cititori, cum stăm cu autorii? ”Nu avem autori români. Nu ai de unde alege, calitatea manuscriselor trimise de autorii români dovedeşte cât de puţin se citeşte în România. Modul în care sunt scrise cărţile care nu apar, manuscrisele care trec în aşteptare sau direct la refuzate dovedesc cât de puţin se citeşte în România. Se pastişează mult, şi asta o spun editorii. Accidentele de genul cărţilor de succes ale prezentului nu reprezintă în totalitate piaţa de carte, nu toate cărţile vând la fel de bine, sunt excepţii. Publicul are nevoie să fie servit cu o literatură de factură mai uşurică, dar apare şi marele avantaj că se citeşte ceva. Respectul pentru cuvântul tipărit a scăzut atât de mult încât am ajuns să ne bucurăm că există oameni care citesc etichetele. Toate culturile au asemenea specii de cărţi vandabile“, explică Mitrică.

    Generaţia Facebook contează în vânzarea de carte? Reprezentantul editurilor spune că piaţa este atât de mică, încât instrumentele care o pot măsura ţin de nanotehnologie. ”Avem o problemă cu statisticile în România, cu măsurătorile. Generaţia Facebook contează în urbanul mare şi mediu, pe anumite segmente, fantasy de exemplu.“

    Preţul mare al cărţilor este o scuză des invocată de cei care justifică faptul că nu cumpără cărţi. Cât de mare este în realitate preţul cărţilor şi cum se împarte? ”în România se lucrează cu rabat de 50 spre 60%, peste jumătate din preţ rămâne la librar, care îşi acoperă costurile cu oamenii sau promovarea. Aceasta este şi principala sursă de tensiune din piaţă, acum, pe lângă faptul că nu există cititori. Dimensiunea rabatului a ajuns la noi extrem de mare pentru că perioada de criză i-a prins pe mulţi cu depozitele pline. Alte 10% din preţ sunt drepturi de autor, taxele şi impozitele încă 1,5 lei, mai rămân 2,5 lei din care se plătesc cheltuielile de editură, promovarea, drepturile pentru ilustraţii şi un profit. Problema fundamentală este că aceste costuri de regie sunt transferate pe un număr mic de cititori, nu există suficienţi cititori pentru a avea o piaţă de carte cel puţin funcţională.“

    Ignorantul îşi pune în piept două insigne – nu am timp să citesc şi cărţile sunt prea scumpe. Dar în fapt avem de-a face cu o problemă de educaţie, de mentalitate. Am pierdut, de pildă, obiceiul de a dărui o carte, este vetust.

    În aceste condiţii – fără cititori, fără distribuţie de carte, cu prea puţini autori de succes şi cu o piaţă săracă din toate punctele de vedere – rezultatul este uşor de anticipat. ”Este o chestiune care are deja efecte şi peste câţiva ani o să le vedem. Vorbim de agresivitate, de analfabeţi funcţionali. Poate că analfabeţi funcţionali există şi în alte ţări, cu toate că la 15 ani să ai 45% analfabeţi funcţionali măsuraţi de Ministerul Educaţiei este crunt. Dar acolo masa generală a societăţii, modul în care sunt percepute şi respectate normele îi împiedică să se dezvolte anarhic. Aici nu îl împiedică nimic, presiunea socială este cvasiinexistentă, nu mai este o ruşine că nu ai citit o carte“, spune directorul Asociaţiei Editorilor.
     

  • Cele mai bune cărţi pe care Bill Gates le-a citit în 2017

    Anul acest el recomandă:

    The Sympathizer de Viet Thanh Nguyen (2015)

    Romanul spune povestea unui spion al guvernului vietnamez care se mută în SUA după finalul războiului din Vietnam. Ironic, absurd, romanul a câştigat premiul Pulitzer anul trecut.

    Evicted: Poverty and Profit in the American City de Matthew Desmond (2016)

    În această carte, sociologul Desmond urmăreşte viaţa a 8 familii din partea cea mai săracă a oraşului Milwaukee, Wisconsin. Personajele trăiesc cu mai puţin de 3 dolari pe zi, după ce plătesc chiria.

    The Best We Could Do: An Illustrated Memoir de Thi Bui (2017)

    Aceasta este o carte autobiografică grafică, iar Bui spune povestea părinţilor săi, de la copilăria din Vietnam până la fuga în SUA la finalul anilor 70.

    Believe Me: A Memoir of Love, Death, and Jazz Chickens de Eddie Izzard (2017)

    Comedianul şi actorul britanic Eddie Izzard povesteşte perioadele grele din lunga sa călătorie spre succes. El scrie despre moartea mamei sale, despre anii petrecuţi ca interpret pe stradă, dar şi despre traducerea umorului britanic în germană sau rusă.

    Energy and Civilization: A History de Vaclav Smil (2017)

    Smil, un cercetător în domeniul energiei, este un favorit de-al lui Gates de mult timp: “Aştept cărţile lui Smil precum alţii aşteaptă filmele Star Wars”. În această carte, Smil scrie despre cum nevoia de energie a modificat societatea de azi, din epoca pre-agricolă până în prezent.

  • Care a fost marea pasiunea a Stelei Popescu după actorie?

    ”Găteşte moldoveneşte cu Stela Popescu conţine 345 de reţete culese din zona Basarabiei. “Să răsfoim împreună această carte de bucate care mă face să mă gândesc la vremuri trecute, dar şi la ce mâncăruri noi aş mai putea găti. Şi, chiar dacă nu respect mai niciodată reţetele de la cap la coadă – de, aşa sunt eu, îmi place să trec totul prin sufletul meu –, mi-a făcut mare plăcere să le selectez şi să le comentez pentru dumneavoastră.

    Un lucru e sigur – sunt reţete tradiţionale moldoveneşti şi iţi lasă gura apă numai când le citeşti (darămite când le prepari!). Se spune că bucătarii cei mai buni din lume sunt bărbaţi. Doamnelor, nu vă subestimaţi, gătiţi cu plăcere şi cu imaginaţie şi vă asigur că dragostea va renaşte mereu şi mereu în casa voastră, iar cândva, când va veţi privi în oglindă, veţi fi şi mai frumoase.”, a declara Stela Popescu cu această ocazie.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Care a fost marea pasiunea a Stelei Popescu după actorie?

    ”Găteşte moldoveneşte cu Stela Popescu conţine 345 de reţete culese din zona Basarabiei. “Să răsfoim împreună această carte de bucate care mă face să mă gândesc la vremuri trecute, dar şi la ce mâncăruri noi aş mai putea găti. Şi, chiar dacă nu respect mai niciodată reţetele de la cap la coadă – de, aşa sunt eu, îmi place să trec totul prin sufletul meu –, mi-a făcut mare plăcere să le selectez şi să le comentez pentru dumneavoastră.

    Un lucru e sigur – sunt reţete tradiţionale moldoveneşti şi iţi lasă gura apă numai când le citeşti (darămite când le prepari!). Se spune că bucătarii cei mai buni din lume sunt bărbaţi. Doamnelor, nu vă subestimaţi, gătiţi cu plăcere şi cu imaginaţie şi vă asigur că dragostea va renaşte mereu şi mereu în casa voastră, iar cândva, când va veţi privi în oglindă, veţi fi şi mai frumoase.”, a declara Stela Popescu cu această ocazie.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Românii au cumpărat 70.000 cărţi vândute, în valoare de 1.5 milioane lei, de Black Friday. Cel mai vândut scriitor, o româncă

    În cele 24 ore de campanie, Libris.ro a înregistrat peste 13.000 comenzi, fiind accesat de peste 150.000 vizitatori. 73% dintre comenzi au fost plasate de femei, iar judeţele din care s-au înregistrat cele mai multe comenzi au fost Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov.

    “Black Friday 2017 a fost dublu ca rezultate fata de 2016 şi cu aproximativ 30% peste estimarile noastre. Zilele urmatoare vom finaliza expedierea tuturor comenzilor, 40% dintre ele au plecat deja către cititori” –declară Laura Ţeposu, Director Dezvoltare şi Fondator Libris.ro.

    Cele mai vândute cărţi au fost cele din categoria Beletristică, reprezentând 48% din total, urmate de cele din categoria Cărţi pentru copii, cu 31% din vânzări.

    Autorii cu cele mai multe cărţi vândute au fost un autor roman contemporan, Petronela Rotar cu 659 exemplare, şi clasicul rus Lev Tolstoi, cu 554 volume vândute.

    “Topul autorilor preferaţi de Black Friday este condus de românca Petronela Rotar, al cărei nou volum Orbi şi-a epuizat rapid tirajul. Pe locul doi s-a situat autorul rus Lev Tolstoi, o combinaţie surprinzătoare care relevă apetitul în creştere al cititorilor români faţă de literatura română contemporană, dar şi interes faţă de marile opere clasice” –adaugă Laura Ţeposu.

    Rotar are 36 de ani, doi copii, şi scrie texte sau poeme. “Scriu brutal despre mine şi despre ce mă doare pe mine” 

  • 1 din 2 cititori aleg audiobook sau e-Book în dauna cărţilor tipărite

    Conform aceluiaşi studiu, consumatorii produselor editoriale în format e-Book şi audiobook sunt preponderent bărbaţi – 65%, cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani, din mediul urban. Clienţii editurii sunt dispuşi să cheltuiască în medie 60 de lei la fiecare achiziţie editorială.

    Din punct de vedere al interesului publicului pentru titlurile editurii, în anul 2017 volumul cel mai mare de achiziţie a fost realizat în domeniul dezvoltării personale – 50%, urmat de titlurile de business – 30%. Domeniul spiritualitate şi meditaţie a însumat 18% din totalul vânzărilor, iar literatura clasică 2%.

    Editura ACT şi Politon este fondată în 2014 şi are în portofoliu peste 200 de titluri din domenii precum business, dezvoltare personală, spiritualitate şi literatură, publicate în format print, audio şi e-Book. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, se constată o creştere cu 200% a interesului cititorilor pentru titlurile editurii, în toate formatele disponibile.

  • Tot ce trebuie să ştii despre Black Friday 2017. Lista cu participanţi şi ce discounturi oferă

    Black Friday începe la Fashion Days în seara de 16 noiembrie şi va continua pe durata întregii zile de 17 noiembrie, în aplicaţia de mobil şi pe website. Anul acesta, compania a pregătit un milion de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice şi home & deco, cu discounturi care vor ajunge până la 90%.
     
    Implanturi dentare, coroane metalo-ceramice şi din zirconiu, aparate ortodontice, plombe şi consultaţii, toate cu reduceri de până la 90%, reprezintă propunerea de Black Friday a clinicilor de stomatologie ABC Eurodent. Discounturile sunt valabile începând de vineri, 17 noiembrie, până duminică, 19 noiembrie, în magazinul online al clinicii. Odată selectat şi achiziţionat, serviciul poate fi programat la o dată ulterioară, în oricare dintre cele patru clinici ABC Eurodent din Capitală.
     
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     
  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.