BusinessMagazin

Tag: cafenele

  • Doi oameni de afaceri clujeni investesc 500.000 de euro într-un concept de cafenele de specialitate şi vizeză extinderea internaţională

    Proiectul lanţului de cafenele de specialitate le aparţine lui Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants şi lui Dan Isai, fondatorul Salad Box, şi a fost lansat pe piaţă în luna ianuarie, odată cu deschiderea primei cafenele în centrul Clujului. Conceptul recent lansat este construit în jurul cafelei de specialitate selecţionată şi prăjită de Marius Nica, locul 10 în lume la cup tasting şi campion naţional de latte art, iar designul locaţiilor este semnat de arhitectul Cosmin Todor. Atât Marius Nica, cât şi Cosmin Todor sunt parteneri în Narcoffee Roasters.

    „Narcoffee Roasters este un concept cu potenţial de extindere foarte mare. Suntem deja în discuţii cu posibili doritori de francize din SUA şi Algeria, însă focusul nostru actual este piaţa internă”, afirmă Dan Isai.

    De asemenea, reprezentanţii Narcoffee Roasters menţionează că în decursul acestui an se vor pune bazele primelor locaţii din Bucureşti, unde există deja o echipă în formare.

     „Narcoffee Roasters prăjeşte şi prepară cafea de origini din ţări precum Costa Rica, Etiopia, Guatemala sau Columbia. Controlăm până şi compoziţia apei din cafeaua pe care o pregătim. Ducem la obsesie preocuparea pentru a pregăti cafeaua perfectă, iar asta atrage cei mai împătimiţi barista din industrie”, explică Marius Nica, Coffee Manager Narcoffee Roasters.

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    Călugăru Frumosu (41 ani) a intrat în domeniul cafenelelor la finalul anului trecut, după 15 ani de antreprenoriat în HoReCa. Ideea lansării conceptului de cafenea Handsome Monk Coffee House a venit în urma unei analize ample a situaţiei din domeniu. „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Antreprenorul care vinde cafea la 5 lei a ajuns anul trecut la afaceri de peste 1 milion de euro

    Cel mai dinamic business antreprenorial independent este lanţul de cafenele 5 to go. De fiecare dată când discut cu Radu Savopol, fondatorul acestuia, încep cu întrebarea „Câte cafenele aveţi acum?“, iar dacă trec mai mult de câteva zile interviul de la data apariţiei articolului, trebuie să fac încă o verificare. Lanţul 5 to go creşte atât de repede încât a evoluat de la lansare (când a definit conceptul cafelei cu preţ fix), în 2015, la 37 de coffee shop-uri (majoritatea dezvoltate în regim de franciză), la care se vor adăuga în curând încă cinci. Cifra de afaceri pe tot grupul 5 to go a ajuns la finalul anului trecut la 1,2 milioane de euro. 
     
    Antreprenorul enumeră cei mai importanţi factori legaţi de recuperarea investiţiei într-o cafenea: conceptul, calitatea, atmosfera, personalul, locaţia, designul, promovarea şi implicarea. El spune că aspectele cele mai dificile legate de dezvoltarea afacerii au fost legate de extinderea în sistem de franciză, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Paşii în afara Bucureştiului au fost cei mai complicaţi; 5 to go este prezent şi în oraşe precum Ploieşti, Cluj-Napoca, Piteşti, Timişoara. În rândul provocărilor numeşte şi crearea unei reţele de distribuţie şi aprovizionare, precum şi crearea unei imagini „cool şi fresh a brandului“, care a necesitat multă muncă şi implicare din partea unei echipe dinamice, dar care s-a concretizat prin obţinerea mai multor premii la sfârşitul anului 2016. „Reţeaua de francizaţi este una dintre cele mai puternice din România, sunt oameni care şi-au dedicat activitatea total.“ 
     
    Birocraţia este un alt aspect care nu face uşoară dezvoltarea unui astfel de business: pentru obţinerea de avize, autorizaţii şi alte documente, 5 to go a creat o firmă externă care să se ocupe doar de aşa ceva. Afacerea operează acum cea mai mare reţea de coffee to go şi planurile mizează în continuare pe extinderea prin parteneri. Un prim parteneriat în acest sens îl au cu lanţul axat pe vânzarea de mâncare sănătoasă Fru Fru în locaţia din centrul comercial Promenada, unde 5 to go aduce conceptul de cafea, iar Fru Fru pe cel cu produse alimentare şi băuturi naturale. 
     
    De anul trecut, Radu Savopol s-a concentrat şi pe extinderea pe piaţa din Polonia. „Este o piaţă uşor diferită faţă de România: în primul rând sunt mult mai naţionalişti şi îşi susţin brandurile proprii mai mult, de aceea încercăm un parteneriat cu o companie locală.“ Planurile antreprenorului legate de concepte ce se bazează pe vânzarea de cafea nu se opresc: în curând va lansa 5 to go Coffee Spot, dedicat zonelor de retail şi centerelor de afaceri.

  • Cel mai popular business în România

    Un tânăr emoţionat, cu părul creţ, îmbrăcat de stradă, cu tricou şi blugi, urcă pe o scenă de aproximativ trei metri pătraţi, amenajată într-unul dintre cele mai noi localuri din Capitală. Este înconjurat de alţi opt tineri, patru aşezaţi pe scaune, cu pahare de apă în faţă, iar alţi patru în picioare, în spatele lui. Cei opt poartă şorţuri şi studiază fiecare mişcare a protagonistului. După câteva secunde de concentrare, tânărul începe un spectacol ce implică zgomote, aburi şi un miros puternic de cafea măcinată. Se uită atent la cafeaua care se scurge din maşinărie, un fel de „cel mai recent model de iPhone din rândul automatelor de preparare a cafelei“.

    Toarnă apoi cu mişcări circulare lapte în cănile cu cafea. Cu feţe preocupate, cei patru care îl înconjoară iau notiţe pe clipboarduri după fiecare mişcare a sa, iar la final ceilalţi patru gustă din cafelele decorate cu frunze din spumă, proaspăt aranjate cu mâinile tremurânde ale tânărului. Expresia lor din timpul degustării seamănă cu cea făcută de oameni când efectuează operaţii matematice; urmează alte notiţe pe clipboarduri. Toată scena este filmată de audienţă. La final, izbucnesc aplauze. Spectacolul atipic se întâmpla în vara anului trecut, în cadrul unui concurs de barista, iar pe protagonist îl cheamă Adrian şi are 22 de ani. „A fost o curiozitate, dar cu timpul a devenit o pasiune – nu am vrut să dau la facultate, am vrut să fac ce îmi place. La început am învăţat din mers, apoi am făcut un curs în cafeneaua în care lucrez, iar acum încerc să învăţ în fiecare zi cât mai multe“, explică el pasiunea sa pentru activitatea de barista.

    Concursurile de acest tip au devenit din ce în ce mai răspândite pe plan internaţional şi, de aproximativ doi ani, şi în Capitală, odată cu popularizarea afacerilor cu cafenele. Să fii barista a devenit o profesie la care aspiră tot mai mulţi tineri, iar să deţii propria afacere în domeniu este un vis pe care mulţi şi l-au împlinit. Pe parcursul unui deceniu de la apariţia primelor astfel de businessuri, afacerile s-au „cernut“, iar obiceiul consumatorilor de a-şi bea cafeaua în oraş s-a revigorat. Piaţa cafenelelor este acum în faza de maturizare, evidenţiată mai ales de stratificarea acestei nişe – indiferent că vorbim despre dezvoltarea lanţurilor internaţionale, noile lanţuri ale antreprenorilor români, nişarea pe concepte de „on the go“ sau pe unităţi axate pe vânzarea cafelei de specialitate, adusă din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Toate acestea alcătuiesc o felie consistentă din piaţa cafenelelor şi barurilor, estimată la circa 6 miliarde de lei şi în creştere direct proporţională cu evoluţia consumului. „Estimăm că piaţa totală a cafelei are un total de aproape de jumătate de miliard de euro. Totuşi lanţurile cafenelelor de brand reprezintă aproximativ între 20 şi 25% din aceasta, adică 100-130 de milioane de euro“, explică Mateusz Sielecki, managing partner al Starbucks în România şi Bulgaria. El estimează numărul de cafenele din lanţurile de brand la circa 90-100 de unităţi şi crede că se vor înmulţi în continuare, ajungând la 140‑150 în următorii doi ani.

    „Piaţa cafelei în România este estimată la circa 435 milioane euro în 2016, o valoare în creştere fată de anii anteriori, determinată de o putere de cumpărare mai mare a populaţiei, de eliminarea accizei în 2016 şi de dezvoltarea lanţurilor de cafenele în ultimii ani“, sintetizează evoluţia pieţei şi Diana Ionescu, manager în departamentul de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Ea observă cum consumul a scăzut după 2009, pe fondul crizei economice, s-a stabilizat din 2012 şi şi-a reluat tendinţa crescătoare în 2015. Astfel, volumele vândute în 2016 au fost mai mari cu 2% faţă de anul anterior. „Creşterea consumului a fost influenţată de avansul puterii de cumpărare, scăderea TVA şi eliminarea accizei, de îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi de apariţia cafenelelor de nişă“, afirmă Ionescu. Optimismul se leagă şi de scăderea preţului mediu al cafelei în 2015 sub influenţa scăderii cotei TVA de la 24% la 9%, dar şi de eliminarea accizei la cafea în 2016. Un argument în plus pentru dezvoltarea unei cafenele de către antreprenori este subliniată de Ionescu: „Adaosurile diferă semnificativ în funcţie de tipul localului, dar sunt în mod cert de ordinul a trei cifre“, explică reprezentanta PwC.

    Chiar dacă în prezent piaţa se bazează pe consumul de cafea acasă, pe când cea „out of home“ este marcată de preţurile relativ mari, potrivit specialistului de la PwC, în viitor creşterile din domeniu ar urma să vină graţie consumului din oraş, tendinţă care prinde amploare.

    Sonia Năstase, country business manager pentru divizia Nespresso a companiei din industria dulciurilor şi cafelei Nestlé Romania, a sesizat şi ea creşterile pieţei: „Piaţa de cafea a crescut constant în ultimii ani, atât în volum, cât şi în valoare. Peste 90% dintre români beau cafea acasă sau în oraş în mod regulat. Consumul de cafea continuă să aibă şi va avea încă mult timp de acum înainte foarte mult loc de creştere.“

    Country managerul Nespresso România (companie care se adresează consumatorilor, partenerilor HoReCa şi companiilor cu sedii de birouri din România) spune că piaţa românească se bucură de o dezvoltare frumoasă a diverselor concepte de cafenea, axate fie pe expertiză, fie pe design. „Din acest punct de vedere, modelul vestic de contextualizare urbană a consumului de cafea funcţionează şi la noi, în expresii din ce în ce mai interesante. Următorii cinci ani vor fi esenţiali pentru rafinarea nişei cafenelelor“, spune Sonia Năstase.

  • Starbucks şi-a bugetat anul acesta investiţii de 3-4 milioane de euro în România şi vrea să deschidă între 10 şi 20 de noi cafenele

    Lanţul american de cafenele Starbucks, deţinut pe piaţa locală de compania poloneză AmRest, şi-a bugetat pentru următorii doi ani investiţii anuale de 3-4 milioane de euro în România. 

    Potrivit lui Mateusz Sielecki, managing director Starbucks Romania & Bulgaria, compania se va extinde  începând cu anul acesta cu între 10 şi 20 de unităţi pe piaţa locală. Investiţia medie într-o cafenea Starbucks se plasează între 350.000 şi 450.000 de euro.

    În contextul extinderii, Starbucks îşi  va dubla şi numărul de angajaţi, angajând circa 500 de persoane în intervalul menţionat. Compania va continua expansiunea în Bucureşti dar va intra anul acesta şi în două oraşe noi, despre care reprezentanţii companiei nu au dorit încă să ofere detalii. Până în prezent, cafenele Starbucks există şi în Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Ploieşti, Iaşi. 

    Anul trecut, Starbucks a ajuns la 28 de unităţi pe piaţa locală. Potrivit managing directorului Starbucks, piaţa locală de cafea este estimată la 500 de milioane de euro, din care 1/4-1/5 este felia adusă de lanţurile de cafenele.

     

  • Paharul de 3 milioane de lei

    După o investiţie iniţială de 12.000 de euro, o familie de antreprenori a ajuns la afaceri de 3 milioane de lei cu o reţea de cafenele stradale, ce se bazează pe un design ce ia forma unui pahar. Care sunt planurile lor în continuare?

    „Pentru mine antreprenoriatul n-a fost doar o idee, ci mai degrabă o traiectorie prestabilită încă din timpul facultăţii”, îşi descrie Vlad Timaru, unul dintre fondatorii lanţului de cafenele Coffee 2 Go, alegerea de a se orienta spre antreprenoriat. La doar 19 ani şi-a înfiinţat prima firmă şi povesteşte că de atunci şi până în prezent a administrat şapte SRL‑uri, în domenii diferite.

    Dacă unul dintre pariurile sale mai vechi a fost deschiderea unui magazin online de utilaje agricole, în prezent conduce o afacere cât se poate de „fizică”. A lansat în 2013 lanţul de cafenele Coffee 2 Go, o afacere de familie pe care a creat-o împreună cu sora sa (Iuliana Timaru) şi soţul ei (Mircea Rădulescu), afacere operată sub firma MaxJoi Euro Trade Concept. La finalul lui 2016, afacerea ajungea la 15 unităţi răspândite în Bucureşti, Piteşti, Braşov şi Piatra-Neamţ, ce au generat afaceri de 3 milioane de lei, în creştere cu 88% faţă de anul anterior. Familia de antreprenori a mizat pe un design inedit al cafenelelor, care apar sub forma unui pahar de cafea, poziţionat în locaţii stradale (coffee spot este denumirea pe care o folosesc antreprenorii).

    Timaru spune că prin Coffee 2 Go vor să aducă un gust al cafelei care să nu ţină cont de tendinţele trecătoare, ci să se prezinte într-o formă modernă, în pas cu nevoile prezentului. „Ne-a fost clar că un avantaj în promovarea produsului este impactul vizual – forma specifică punctului de comercializare”, descrie el alegerea designului chioşcului în formă de pahar, ce iese în evidenţă nu doar prin dimensiune şi formă, dar şi prin cromatică, deoarece folosesc culori tari, cu un impact vizual puternic – negru şi portocaliu. În oferta Coffee 2 Go există 22 de preparate pe bază de cafea, ceai sau limonadă, cu un preţ care variază între 3 lei pentru un espresso şi 6 lei pentru un cafe latte, iar în cele două unităţi de interior deschise recent comercializează şi produse de patiserie. Totodată, ei s-au bazat pe francizare pentru extinderea mărcii în toată ţara. Astfel, dintre cele 15 unităţi ale lanţului de cafenele, în prezent şase sunt deschise în regim de franciză.

    Toţi cei trei membri ai familiei de antreprenori sunt absolvenţi ai Academiei de Studii Economice – în Contabilitate, Management şi Economie Agroaalimentară. Ulterior, ei şi-au completat studiile cu specializări în Psihologie, Drept şi Agricultură. Vlad Timaru povesteşte că sora şi cumnatul său au fost atraşi în „curentul antreprenorial” în 2011, odată cu fondarea magazinului online în domeniul utilajelor agricole. Spune că deşi ideea Coffee 2 Go le-a venit în 2007, au reuşit să o pună în practică abia în 2012. Pentru Vlad Timaru şi Mircea Rădulescu, parcursul ca angajaţi s-a încheiat în 2011, când s-au asociat pentru a dezvolta magazinul online care a generat şi capitalul ce urma să fie investit în conceptul Coffee 2 Go. Iulia Timaru însă conduce în continuare departamentul antifraudă din cadrul unei instituţii bancare de top în paralel cu activitatea de la Coffee 2 Go.

    Primul pas în dezvoltarea acestui business a fost înregistrarea la OSIM a modelului minicafenelei. Următorul pas a fost construirea efectivă a acesteia, iar modelul trebuia să respecte atât normele de siguranţă şi confort, cât şi să fie suficient de voluminosă ca să poată înmagazina ergonomic toate utilajele şi echipamentele necesare preparării celor 22 de repere din meniu. „Prototipul a fost realizat după mii de ore de muncă, teste şi eşecuri; a rezultat un modul de 3,3 metri înălţime, în interiorul căruia încap uşor patru persoane, pe lângă echipamente şi mobilier”, descrie antreprenorul provocările designului. Amplasarea primului chioşc a fost o etapă la fel de importantă ca şi realizarea modelului: pentru un impact cât mai mare, acesta trebuia poziţionat într-o zonă cu vad comercial bun şi cu o diversitate cât mai mare de consumatori, astfel încât ei să înţeleagă preferinţele clienţilor lor.

    Astfel justifică Vlad Timaru alegerea zonei Gării de Nord, unde, potrivit lui, există un trafic zilnic de 10.000 de persoane. Investiţia în primul chioşc a fost de 12.000 de euro, sumă care a inclus realizarea, mobilarea, personalizarea, iluminatul, transportul şi amplasarea, totalitatea echipamentelor de bar necesare funcţionării (espressoare, blendere, aparate de spumă lapte, frigider, congelator, accesorii de bar) precum şi chiria iniţială, cu racordarea la utilităţi, autorizarea, stocul iniţial de materii prime şi materiale. Un an mai târziu, acesta începuse deja să aducă profit. „Nişa cafelei to go era neexploatată în acea perioadă, piaţa fiind într-o continuă dezvoltare şi adaptare, trendurile europene urmând să apară şi în România. Am prins cele mai bune locuri în trenul care se îndreaptă cu viteză în această direcţie”, explică Vlad Timaru. El spune că în prezent 80% dintre clienţii sunt fideli şi revin zilnic (sau cu prima ocazie) la toate spaţiile lor.

     

  • Cum plănuieşte regele cafelei din Israel să detroneze Starbucks vânzând cafea cu 1 dolar

    Aviz Katz a inaugurat prima cafenea în 2013, iar în doar trei ani a creat cel mai mare lanţ de cafenele din Israel, dar planurile lui nu se opresc aici. Recent a deschis o cafenea în Piaţa Roşie din Moscova şi începe asaltul asupra Starbucks-ului, informează Bloomberg.

    În Israel a ajuns la 161 de localuri, iar pentru Rusia are plănuite 1000 de cafenele, dar vrea să deschidă şi în alte pieţe unde cafeaua este foarte populară precum Marea Britanie sau Turcia.

    Katz nu a început cu cafea, iar în 2008 şi-a vândut lanţul de magazine pentru 47 de milioane de dolari. În următorul an a fondat fondul de investiţii Hagshama Fund, prin intermediul căruia micii investitori au ocazia să investească în proiecte imobiliare globale. Fondul are acum 23,000 de investitori şi are două birouri, unul în Israel şi altul în Londra. Potrivit presei israeliene, fondul de investiţii are un randament mediu de 15%.

    El a deschis prima cafenea într-o perioadă când preţul unui cappuccino era extrem de mare. A implementat un model de business foarte simplu, care se manifestă şi pe plan local prin intermediul cafenelelor 5 to go, sacrificarea spaţiului şi a preţului cafelei pentru volum. În Rusia, de exemplu, o cafea se vinde cu 82 de cenţi. “Pentru a face bani din cafea trebuie să vinzi foarte mult”, a declarat Katz. “Chiar şi Starbucks îşi împarte profitul de-a lungul a 23,000 de cafenele de pe glob.”

    Cafenelele au un preţ de 6-9 ori mai mare pentru un cappuccino decât costul ingredientelor realizării unei ceşti de cappuccino (40 de cenţi), potrivit firmei de cercetare Allegra, scrie Bloomberg.

    În România, Radu Savopol, prin 5 to Go, va bifa anul acest pragul de 5 milioane de euro după deschiderea a 100 de locaţii, scria Business Magazin în vara anului 2016. Modelul de afacere al 5 to go a adus pentru prima dată în România conceptul de preţ fix al cafelelor la pachet, comercializate în spaţii stradale.

    Despre afacerea de succes a românului puteţi citi mai multe aici

     

     

  • Cum plănuieşte regele cafelei din Israel să detroneze Starbucks vânzând cafea cu 1 dolar

    Aviz Katz a inaugurat prima cafenea în 2013, iar în doar trei ani a creat cel mai mare lanţ de cafenele din Israel, dar planurile lui nu se opresc aici. Recent a deschis o cafenea în Piaţa Roşie din Moscova şi începe asaltul asupra Starbucks-ului, informează Bloomberg.

    În Israel a ajuns la 161 de localuri, iar pentru Rusia are plănuite 1000 de cafenele, dar vrea să deschidă şi în alte pieţe unde cafeaua este foarte populară precum Marea Britanie sau Turcia.

    Katz nu a început cu cafea, iar în 2008 şi-a vândut lanţul de magazine pentru 47 de milioane de dolari. În următorul an a fondat fondul de investiţii Hagshama Fund, prin intermediul căruia micii investitori au ocazia să investească în proiecte imobiliare globale. Fondul are acum 23,000 de investitori şi are două birouri, unul în Israel şi altul în Londra. Potrivit presei israeliene, fondul de investiţii are un randament mediu de 15%.

    El a deschis prima cafenea într-o perioadă când preţul unui cappuccino era extrem de mare. A implementat un model de business foarte simplu, care se manifestă şi pe plan local prin intermediul cafenelelor 5 to go, sacrificarea spaţiului şi a preţului cafelei pentru volum. În Rusia, de exemplu, o cafea se vinde cu 82 de cenţi. “Pentru a face bani din cafea trebuie să vinzi foarte mult”, a declarat Katz. “Chiar şi Starbucks îşi împarte profitul de-a lungul a 23,000 de cafenele de pe glob.”

    Cafenelele au un preţ de 6-9 ori mai mare pentru un cappuccino decât costul ingredientelor realizării unei ceşti de cappuccino (40 de cenţi), potrivit firmei de cercetare Allegra, scrie Bloomberg.

    În România, Radu Savopol, prin 5 to Go, va bifa anul acest pragul de 5 milioane de euro după deschiderea a 100 de locaţii, scria Business Magazin în vara anului 2016. Modelul de afacere al 5 to go a adus pentru prima dată în România conceptul de preţ fix al cafelelor la pachet, comercializate în spaţii stradale.

    Despre afacerea de succes a românului puteţi citi mai multe aici

     

     

  • Ţara din Europa unde locurile publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă

    Într-una din cele mai dezinhibate ţări ale lumii, restaurantele, barurile, dar şi alte locuri publice se transformă într-o lume exclusiv a bărbaţilor. Se întâmplă în Franţa, unde asociaţiile de femei se plâng de discriminare de gen. O femeie pe terasa unei cafenele este considerată o intrusă şi tratată cu ostilitate. O echipă a postului de televiziune France 2 a văzut cum stau lucrurile la un pas de capitală.

    Parisul, capitală cosmopolită unde ajung turişti din toată lumea, unde se împletesc credinţe şi tradiţii de toate felurile. 20 de kilometri mai departe, totul se schimbă. În suburbii abia dacă zăreşti vreo femeie singură pe stradă. Terasele sunt pline, dar la mese sunt doar bărbaţi. Nu este o simplă coincidenţă. De ceva vreme pare să se fi creat o lume paralelă, cea a unei puternice discriminări de gen.

    Echipa France2 care filma reportajul a fost întâmpinată cu huiduieli şi insulte. Nu e greu de imaginat că o ieşire pe stradă, în plină zi, a devenit o aventură pentru femei.

    Întâlnită în comunităţile predominant musulmane, această discriminare pare să fie acceptată de femeile convertite la islam pentru care viaţa socială nu prezintă niciun interes scrie actualmm.ro