Tag: cadere

  • La ce ar renunţa bărbaţii dacă ar putea să-şi redobândească părul

    Compania Regenepure a prezentat un studiu legat de căderea părului la bărbaţi şi metode de tratare; în document, compania analizează şi impactul psihologic al fenomenului.

    Astfel, studiul arată că sunt peste 800.000 de bărbaţi care caută, în mod activ, un tratament împotriva pierderii părului. Cei mai mulţi bărbaţi sunt afectaţi de alopecie (căderea părului) după vârsta de 85 de ani (80%), dar afecţiunea se manifestă des şi în cazul celor de sub 35 de ani (40%).

    În Statele Unite, spre exemplu, peste 40 de milioane de bărbaţi se confruntă cu o formă de cădere a părului.

    La ce-ar renunţa însă bărbaţii dacă şi-ar putea redobândi părul? 47% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au spus că ar renunţa la economiile din timpul vieţii, în vreme ce 60% spun că ar prefera să aibă din nou păr decât să aibă bani sau prieteni. Cel mai surprinzător răspuns a fost însă următorul: 30% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să renunţe la sex dacă şi-ar putea redobândi părul.

  • Peste 20 de răniţi, după ce tavanul unui club de noapte din Ucraina a luat foc

    Tavanul unui club de noapte din Ucraina a luat foc după numărul unui artist care scotea flăcări pe gură, iar în urma incidentului 22 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza arsurilor sau intoxicării cu fum, relatează Russia Today.

    Incendiul a avut loc sâmbătă noapte în clubul din oraşul urainean Liov, elementele de decor ale acestuia şi echipamentul fiind complet distruse.

    În momentul în care a avut loc incendiul, în club se aflau 250 de persoane. Dintre cele 22 de persoane care au primit îngrijiri medicale, 14 au fost transportate la spital, două fiind în stare critică.

    Animatorul a scos flăcări pe gură care au ajuns la căptuşeala tavanului. Flăcările s-au extins rapid după ce bucăţi de material care ardeau au căzut pe scenă.

    Momentul a fost filmat de tineri aflaţi în club. În timp ce majoritatea se grăbeau spre ieşire, unii au ptofitat de ocazie pentru a face fotografii.

  • La ce-ar renunţa bărbaţii dacă ar putea să-şi redobândească părul

    Compania Regenepure a prezentat un studiu legat de căderea părului la bărbaţi şi metode de tratare; în document, compania analizează şi impactul psihologic al fenomenului.

    Astfel, studiul arată că sunt peste 800.000 de bărbaţi care caută, în mod activ, un tratament împotriva pierderii părului. Cei mai mulţi bărbaţi sunt afectaţi de alopecie (căderea părului) după vârsta de 85 de ani (80%), dar afecţiunea se manifestă des şi în cazul celor de sub 35 de ani (40%).

    În Statele Unite, spre exemplu, peste 40 de milioane de bărbaţi se confruntă cu o formă de cădere a părului.

    La ce-ar renunţa însă bărbaţii dacă şi-ar putea redobândi părul? 47% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au spus că ar renunţa la economiile din timpul vieţii, în vreme ce 60% spun că ar prefera să aibă din nou păr decât să aibă bani sau prieteni. Cel mai surprinzător răspuns a fost însă următorul: 30% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să renunţe la sex dacă şi-ar putea redobândi părul.

  • Profitul Citigroup a scăzut cu 7,8% în trimestrul al treilea

    Citigroup, a patra bancă din SUA după active, a raportat o scădere de 7,8% a profitului din trimestrul al treilea, afectat puternic de veniturile slabe din tranzacţionarea pe pieţele de capital, scrie Bloomberg.

    Profitul băncii a scăzut la 3,84 miliarde de dolari, adică 1,24 dolari per acţiune, în trimestrul al treilea, faţă de 4,29 mld. dolari (1,35 dolari/acţiune) în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Venitul total ajustat a scăzut cu 4%, la 17,76 miliarde de dolari.

    Analiştii estimaseră venituri de 1,16 dolari/acţiune. Pieţele de capital aus căzut cu 34%, trase în jos de activitatea redusă din piaţă.

    Trimestrul trecut, banca a raportat o creştere a veniturilor de 180 de milioane de dolari din vânzarea operaţiunilor din Mexic şi o evaluare ajustată a diviziei de tranzacţionare pe pieţele de capital cu 140 de milioane în plus.

  • Vineri dimineaţă, Skynet s-a născut!

    O ştire ignorată de marele public, şi pe bună dreptate, pentru că pare a-i pasiona doar pe bancheri şi finanţişti: vineri dimineaţă lira sterlină a căzut pe pieţele valutare la minimul ultimilor 31 de ani, după două minute de haos provocate de o serie de ordine de vânzare generate de computere.

    Lira s-a prăbuşit cu 6,1%, cea mai mare scădere de când Marea Britanie a ales să părăsească Uniunea Europeană, la 1,1841 dolari/liră. Cel puţin o platformă electronică de tranzacţionare a înregistrat o tranzacţie la 1,1378 dolari.

    În ianuarie, într-o mişcare asemănătoare, randul sud-african s-a prăbuşit cu peste 9% în 15 minute. Amploarea şi viteza scăderii de acum semnalează volatilitatea extremă din piaţă şi devine o regulă, în condiţiile în care volumele de tranzacţioare variază puternic, iar traderii care folosesc algoritmi încep să câştige cotă de piaţă. “Într-un cuvânt: înfricoşător”, a spus Karl Schamotta, director de schimb valutar la Cambridge Global Payments din Toronto. “Încrederea în pieţele valutare a fost afectată puternic din nou, iar orice trader care a lucrat în seara aceasta va pune puternic la îndoială calitatea lichidităţii”, a adăugat el.

    Pentru a înţelege ce se întâmplă, să trecem de la lira sterlină la un proiect de infrastructură: recent, un tunel a fost terminat în zona munţilor Allegheny din Statele Unite. Tunelul nu este pentru maşini sau oameni, ci pentru un cablu de fibră optică care leagă bursa din New York de piaţa futures din Chicago.Cablul acela salva 100 de mile şi trei milisecunde din timpii de comunicare dintre cele două entităţi financiare.

    Trei milisecunde sunt pentru insul obişnuit o nimica toată, aşa că te poţi întreba: o merita oare? Se pare că da, pentru căulterior cel puţin alte două companii şi-au croit propriile reţele de date în zonă, legând cele două oraşe americane, iar timpii au scăzut de la 14,5 milisecunde la doar (acest “doar” e cumva ironic) 8,5 milisecunde. Nu mult mai târziu au venit alţii care au renunţat la cablu şi au pus la punct o reţea de comunicaţii bazată pe microunde şi care au redus timpul de comunicare cu alte 3,2 milisecunde. De ce toată această nebunie?

    Este vorba de tranzacţiile rapide care sunt făcute de computere, fără intervenţie umană, în miimi de secundă. Este vorba de cumpărări şi vânzări de active financiare făcute în milisecunde, o uluitoare lume a ultratranzacţiilor, cu sume importante care îşi schimbă stăpânii în câtimi minuscule de timp şi în care apare câte o „criză” la câteva secunde. Unele dintre aceste crize evoluează în cascadă şi apar efecte de genul căderii lirei sterline sau a randului sud-african.

    Pentru a da o dimensiune tranzacţiilor realizate de maşini, trebuie să spun că acest gen de operaţiuniînsumează zilnic 200 de miliarde de dolari. Poate că nu pare atât de mult dacă facem comparaţie cu cele 5.100 de miliarde de dolari pe zi, cât este piaţa valutară mondială, dar, pe de altă parte, este mai mult decât PIB-ul României dintr-un an.

    Iar maşinile şi tranzacţiile efectuate de acestea nu sunt responsabile doar pentru cădera lirei sterline sau a randului. În mai 2010 maşinile au determinat căderea indicelui Dow Jones cu peste 9% şi au şters din piaţă 1.000 de miliarde de dolari. În octombrie 2014 au provocat o cădere majoră a titlurilor de stat americane, iar în august 2015 au mai ras 1.200 de miliarde de dolari de pe bursa americană. Tot în august 2015 maşinile au dărâmat dolarul din Noua Zeelandă, iar în mai 2016 un investitor şi algoritmii săi au îngenunchiat piaţa futures chineză.

    Cum zicea omul acela mai sus: “Înfricoşător!” Ringul acela cu inşi care ţipă unii la alţii “Buy!” şi “Sell!” a rămas doar pentru filme, pentru spectacol, pentru că maşinile sunt responsabile de trei sferturi din tranzacţiile bursiere americane.

    Omenirea traversează o perioadă în care pare că mizează din ce în ce mai mult pe tehnologie: telefoanele au devenit nişte asistenţi personali indispensabili, automobilele aspiră la autonomie, casele sau eletrocasnicele, ca să nu mai vorbesc de computere, au propria viaţă, care se intersectează, eufemistic vorbind, din ce în ce mai rar cu cea a stăpânului. Multe dintre aceste mişcări sunt folositoare, dacă nu vom uita ierarhia şi rostul unei maşinării, fie ea şi inteligentă, pe lumea asta.

    Aceasta nu este musai o gândire de luddit, sau, cel puţin, aşa sper (pentru mai tinerii cititori, luddiţii sunt muncitorii din ţesătoriile britanice care, în secolul XIX, în timpul Revoluţiei Industriale, distrugeau războaiele de ţesut, temându-se pentru locurile lor de muncă). Sau, mai degrabă, gândirea celui care se teme de apariţia echivalentului supercomputerului din ciclul de filme Terminator care să joace la bursă şi pe pieţele valutare, a unui Skynet financiar.

    Maşinile, spun cumva generalizând, au învins oamenii la şah şi la poker. La şah veţi fi ştiind, este vorba de Deep Blue, care în 1997 l-a învins pe Garry Kasparov. Oamenii de ştiinţă spun că pokerul a devenit un soi de benchmark pentru studiile privind inteligenţa artificială, „ceea ce a fost odată şahul”, zice unul dintre ei şi asta e o afirmaţie cu multe înţelesuri, care ar trebui să dea de gândit.

    Cercetătorii de la Carnegie Mellon University au pus la punct un program numit Claudico, iar acesta a jucat anul trecut 80.000 de mâini cu patru jucători profesionişti de poker. Premiul pentru oameni a fost de 100.000 de dolari; pentru maşină, nu ştiu. Întrecerea a durat cam două săptămâni; oamenii, trebuie să spun din capul locului, au câştigat, înregistrând un plus de 730.000 de dolari. Pare o sumă importantă, dar în timpul celor 80.000 de mâini jucate valoarea totală a mizelor a ajuns la 170 de milioane de dolari, bani virtuali, desigur, aşa că valoarea premiului se înscrie, dacă e să gândim omeneşte, mai degrabă în marja de eroare. De fapt se poate spune că victoria este a maşinii: computerul a blufat şi a jucat în aşa fel încât cei patru profesionişti nu au putut descoperi în strategia sa vreo slăbiciune pe care să o exploateze.

    Ceea ce înseamnă, iarăşi spun, o victorie a computerului. Şi este acesta semnalul că se dezvoltă ceea ce economistul şi profesorul universitar Alex Tabarrok numeşte “inteligenţa opacă”, cu algoritmi care devin atât de sofisticaţi încât oamenii nu pot înţelege ce fac aceştia de fapt şi unde diferenţa dintre logică şi imbecilitate nici nu mai poate fi deosebită. În jocul de poker au fost mâini pe care unul dintre jucători spunea că nu le-a înţeles: “să mizezi 19.000 de dolari ca să câştigi 700 este ceva ce niciun om nu ar face”. Dar asta este gândire tipic umană.

    Şi mă gândesc că oamenii au ratat ţinta reală, o maşină care să joace şah sau poker nu ca o maşină, ci ca un mare maestru sau ca un profesionist.

    Între 1997, anul în care computerul a încercat pentru prima oară să compună muzică(Google!) şi 2016, anul în care computerul a încercat să picteze(Google, din nou!), a avut loc un alt experiment care are şi nu are legătură cu cele pomenite până acum. Un grup de studenţi de la universitatea din Playmouth a primit un grant de 2.000 de lire sterline; cu banii aceştia tinerii au luat un PC pe care l-au pus în cuşca maimuţelor din grădina zoologică Paington. Scopul lor a fost de a teste teoria care spune că o maimuţă care bate la nesfârşit, aiurea, la un computer, va sfârşi prin a emite, la un moment dat, un text coerent, ba va putea rescrie o operă a lui Shakespeare. Studenţii de la Playmouth n-au avut un timp infinit, dar şi după numai o lună de zile teoria s-a dovedit a fi potenţial falsă: maimuţele, cinci macaci negri cu creastă, au distrus computerul, au făcut pipi pe tastatură şi nu au emis nici măcar un singur cuvânt coerent şi întreg; au bătut cinci pagini de text în care predomina litera “S”.

    În multitudinea de aparate şi de gadgeturi şi de aplicaţii şi de programe de care ne folosim, creatorii lor şi evangheliştii tehnologiei ne induc ideea că toate acestea vor rezolva majoritatea problemelor omenirii, de la încălzirea globală la spaţiile de locuit în oraşele supraaglomerate.

    Nu cred că este aşa; fac parte din categoria celor care spun că nu armele omoară oameni, ci oamenii omoară oameni. La fel, nu tehnologia ne va rezolva problemele, ci noi singuri, dacă o să avem suficientă materie cenuşie în ţeste încât să se declanşeze o reacţie în lanţ a inteligenţei planetare; dacă nu, o să fim nişte maimuţoi care fac pipi pe tastaturi şi bat pagini de text, în speranţa că o să scrie sonete de Shakespeare sau o să compună ca Beethoven sau o să picteze ca Rembrandt.

    Şi da, cred că următoarea criză economică nu va fi declanşată de Deutsche Bank, de Donald Trump sau de economia chineză, ci de maşini şi de ultratranzacţii.

  • Incident şocant: cunoscutul cântăreţ a fost transportat de urgenţă la spital, după ce a căzut pe geam. ”Au intrat mascaţii şi…”

    Incident ocant într-o vilă din Bucureşti. Mascaţii au descins în forţă în timpul dimineţii în imobilul în care se bănuia că există cannabis.

    “Precizăm că, în cadrul acestei operaţiuni, o persoană aflată într-o altă cameră, de la etajul 1 al imobilului percheziţionat, confom mandatului emis de instanţa de judecată, a sărit pe geam. Poliţiştii i-au acordat primul ajutor, ulterior transportându-l la o unitate medicală din Bucureşti “, se mai precizează în comunicat.

    Incident şocant: cunoscutul cântăreţ a fost transportat de urgenţă la spital, după ce a căzut pe geam. ”Au intrat mascaţii şi…”

     

  • De vineri până marţi bogaţii lumii au pierdut 93 de miliarde de dolari

    Miliardarul Warren Buffett,al patrulea cel mai bogat om din lume, a pierdut într-o singură zi, marţi, 1,4 miliarde de dolari din avere, în urma deprecierii cu 3,3% a acţiunilor băncii Wells Fargo, angrenată într-un scandal.

    Acţiunile Berkshire Hathaway, vehicolul de investiţii al lui Buffett şi cel mai important acţionar al Wells Fargo au căzut, la rândul lor, cu 2 procente, determinând reducerea averii miliardarului în vârstă de 86 de ani. Averea lui Buffett este estimată la 65,8 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volumul total al tranzacţiilor la bursă a fost mai mic cu 28% în primul semestru

    Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă în primele şase luni a scăzut cu 28% comparativ cu semestrul I 2015, la 4,88 miliarde de lei, pe fondul căderii cu circa 92% a tranzacţiilor cu obligaţiuni, dar şi al înjumătăţirii tranzacţiilor cu titluri de stat şi unităţi de fond, informează ASF.

    Volumele de tranzacţionare au înregistrat variaţii ample, de la un minim de 529 milioane de lei în februarie la un vârf de 1,13 miliarde de lei atins în aprilie.

    Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni derulate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în aceeaşi perioadă a crescut cu 6,5%, până la 4,36 miliarde de lei, reprezentând aproape 90% din totalul tranzacţiilor realizate pe bursă în prima jumătate a anului, potrivit Raportului privind evoluţia pieţei de capital în semestrul I 2016, aprobat în şedinţa de miercuri a Consiliului ASF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Insula unde oamenii trăiesc până la 100 de ani. Care e secretul longevităţii

    Se vorbeşte despre o ”Zonă Albastră”, dar cei din Insula grecească Icaria nu vor să audă de aşa ceva: muncesc mult, fac plimbpri lungi, mănâncă mult peşte
     
    Se spune că aici ar fi căzut Icar, cel care, alături de Dedal, cu nişte aripi făcute de ei, ar fi vrut să ajungă acasă la zei. Aceştia, furioşi, au topit ceara care ţinea penele la un loc. Aşa a apărut Icaria, Insula din Egee, cu 10.000 de locuitori. Care, conform studiilor, au de trei ori mai mult şansa de a trăi peste 90 de ani decât oricare altă populaţie din Europa. Cancerul, depresiile, bolile cardiovasculare, demenţa nu sunt binevenite.

    Una dintre explicaţii ar putea fi stilul de viaţă: oamenii merg mult pe jos, fac baie în mare cel puţin o dată pe zi, mănâncă numai ce cultivă ori cresc pe lângă casa omului şi fac sex (da!) până aproape de ultima zi de viaţă. Ceasul nu există,  siesta este ceva obligatoriu. Iubesc reuniunile, petrec ore infinite alături de familie şi de cei dragi.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • A scăpat de şapte ori de la moarte apoi a câştigat la loterie şi a donat toţi banii

    Este vorba de Frano Selak, un profesor de muzică în vârstă de 86 de ani, care este considerat a fi unul dintre cei mai norocoşi oameni de pe pâmânt după ce a scăpat de moarte de şapte ori, apoi a câştigat la loterie 600.000 de lire sterline, bani pe care s-a hotărât să-i doneze, informează The Telegraph.

    În urmă cu cinci ani Selak a câştigat la loteria croată, după ce a supravieţuit nu mai puţin de şapte accidente. 

    Prima întâlnire cu moartea a fost în 1962 când un tren, care călătorea de la Saraievo la Dubrovnik, a deraiat. Selak a sărit din tren direct într-un lac îngheţat. 17 oameni au murit înnecaţi, dar Salek a reuşit să scape doar cu câteva vânătăi şi o mână ruptă. Un an mai târziu, în timpul primului şi singurului său zbor, a fost aruncat din avion după ce uşa aeronavei a explodat. A avut noroc şi a aterizat într-o căpiţă de fân. 19 oameni au murit în acest accident.

    În 1966, autobuzul în care se afla a alunecat pe gheaţă şi a căzut într-un râu. Patru oameni au murit, iar Salek, din nou, a reuşit să scape cu viaţă.

    Accidentul cu numărul patru a venit în 1970 când maşina pe care o conducea pe autostradă a luat foc. A oprit vehiculul, apoi focul a ajuns la rezervor şi maşina a explodat.

    Trei ani mai târziu, şi-a pierdut majoritatea părului din cauza unei pompe de benzină defectă a aruncat combustibil pe motorul încins şi motorul a suflat flăcări prin aerisire.

    În 1995 l-a lovit un autobuz în Zagreb dar a scăpat doar cu câteva vânătăi. În 1996, în timp ce conducea pe un drum de munte un camion i-a apărut în cale. A virat din faţa automobilului, iar maşina sa a căzut într-o prăpastia, nu înainte ca bărbatul să sară din maşină şi să aterizeze în copaci. 

    Pensionarul a decis că banii nu aduc fericirea şi că va duce o viaţă frugală. Şi-a vândut vila de lux de pe o insulă privată, a donat averea familiei şi prietenilor şi s-a mutat înapoi în casa modestă din oraşul natal Petrinja, la sud de Zagreb.

    Din câştigul de la loterie a păstrat o parte pentru o operaţie de şold şi pentru a construi un monument închinat Fecioarei Maria care i-a adus atât de mult noroc.

    “Eu nu mă consider norocos că am scăpat din atâtea situaţii periculoase, ci ghinionist că am fost în atât de multe situaţii de acest fel”, spune el.