Proiectul de hotărâre a primit în plen 98 de voturi “pentru” şi 3 abţineri.
Astfel, bugetul Senatului pe anul 2014, finanţat din resurse de la bugetul de stat, se stabileşte la suma de 100,8 milioane de lei, din care cheltuieli curente în sumă de 99,2 milioane de lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Declaraţiile preşedintelui:
În România ne-am obişnuit să privim către marii investitori, ei fiind cei care ar trebui să relanseze economia. Sursa garantată a creşterii economice poate fi întreprinzătorul autohton.
Dacă vrem să avem o garanţie a creşterii economice, ea trebuie îndreptată ca speranţă şi ca sprijin către investitorul autohton. Nu ai nevoie de o multinaţională ca să dezvolţi producţia alimentară, bazele de tratament, să faci pârtii de schi, să dezvolţi multe alte activităţi utile.
IMM-urile sunt cele către care trebuie să se îndrepte acţiunea politică de a le crea mediu favorabil pentru dezvoltare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sunt convins că şi în 2014 companiile de stat vor trebui să dea la buget 85% din profit”, a declarat vineri Niţă.
Guvernul a decis în 2010 ca firmele de stat şi regiile autonome să transfere la bugetul de stat echivalentul a 90% din profit, măsură argumentată de Executiv prin faptul că şi acestea “trebuie să fie parte la efortul de solidaritate de a susţine bugetul de stat în momente dificile”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.08.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Energie, Agricultură şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
Începând din 2007 şi până la sfârşitul acestui an, România beneficiază de o intensitate maximă în acordarea acestui ajutor de stat, în cadrul UE, potrivit informaţiilor dintr-un comunicat remis de reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Astfel, până acum au fost sprijinite 38 de proiecte care au beneficiat de ajutor de stat, cu o valoare de 1, 7 miliarde euro, şi care au creat 15.000 de noi locuri de muncă, beneficiari fiind marile companii cu capital străin înregistrate în ţara noastră, potrivit .
În plus, Ministerul Finanţelor Publice a acordat şi ajutoare unui număr de 850 de IMM-uri pentru realizarea unor proiecte de investiţii, valoarea acestora ajungând la 90 de milioane de euro.
De asemenea, Ministerul Economiei, respectiv Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, derulează un număr de şapte programe destinate IMM-urilor, finanţate de la bugetul de stat, în valoare totală de 83 milioane lei, în bună parte demarate în luna iulie a acestui an, a afirmat Cosmin Trif, consilierul Ministrului delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.
Un număr de 167 de percheziţii au loc, luni dimineaţă, în Bucureşti şi în 14 judeţe, fiind vizată o grupare specializată în evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 9,8 milioane de euro, 110 persoane urmând să fie duse la audieri, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit Poliţiei Judeţene Suceava, poliţiştii BCCO Suceava, sub coordonarea procurorilor DIICOT- Serviciul Teritorial Suceava, fac, luni dimineaţă, 167 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi 14 judeţe.
Astfel, au loc 74 de percheziţii în Suceava, 27 în Braşov, 24 în Iaşi, 14 în Botoşani, 11 în Dâmboviţa, patru în Neamţ, trei în Timiş, câte două în Galaţi şi Olt, iar câte una în Bucureşti, Bacău, Vrancea, Mureş, Vâlcea şi Ilfov, urmând să fie puse în executare 110 mandate de aducere.
Conform sursei citate, din iunie 2012, poliţişti şi procurorii suceveni fac cercetări faţă de 118 persoane fizice şi 39 de persoane juridice, pentru iniţiere, constituire, sprijinire şi aderare la un grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Taxa pe valoare adaugată rămâne principala sursă de venit, cu o creştere nominală de peste 1 miliard de lei, aproape 10%, de la 11,05 miliarde lei, la 12,1 miliarde lei, dinamica fiind superioară celei prognozate pentru valoarea adaugată brută din economie în acest an, de 6,1% nominal. Potrivit reprezentanţilor ANAF, încasările pe TVA s-au îmbunătăţit mai ales pe zona de comerţ intracomunitar.
Cea mai bună evoluţie în dinamică a fost înregistrată de impozitul pe venit, cu un plus de 600 milioane de lei (11,6%), unde încasările au totalizat 5,78 miliarde lei, comparativ cu 5,18 miliarde lei în primele trei luni de anul trecut. Rezultatul a fost influenţat parţial de reconstituirea salariilor la nivelul personalului bugetar, angajaţi care au beneficiat de două creşteri de venituri, în iunie şi decembrie, şi reprezintă mai mult de un sfert din total salariaţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Un document al Ministerului Finanţelor, având sigla “Ministerul Finanţelor Publice-Cabinet Ministru”, cu semnătură, ştampilă şi număr de înregistrare din săptămâna trecută, arată că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ şi, deşi “cel puţin teoretic” poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, surse care însă în prezent nu pot fi asigurate.
“Este părerea unor funcţionari, a unor economişti din ministerul de Finanţe pe care o cunoaştem şi nu ne miră. De foarte mulţi ani cei din ministerul de Finanţe ne spun că este o măsură care ar aduce prejudicii bugetului de stat, însă deciza politică de reducerea TVA la pâine va fi luată până la sfârşitul lunii aprilie”, a spus Constantin la RTV.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Guvernul va reintroduce jocurile de noroc de tip bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune în categoria jocurilor de noroc reglementate, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se modifică OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare.
Organizatorii jocurilor bingo televizate vor plăti o taxă de licenţă anuală de 300.000 de lei şi o taxă pentru autorizarea de exploatare a acestor jocuri de 5 % din veniturile totale obţinute din vânzările de bilete de participare la joc, dar nu mai puţin de 500.000 lei.
Totodată, operatorii trebuie să aibă un capital minim de un milion de lei atunci când solicită obţinerea licenţei de organizare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro