BusinessMagazin

Tag: branduri

  • Semne despre cât de tare a lovit pandemia în retailul de fashion. Inditex, proprietarul Zara, a renunţat la 800 de angajaţi în 2020 în România, iar profitul a scăzut la mai puţin de jumătate

    ♦ Profitul înainte de taxe al Inditex România a scăzut de la 67 mil. euro în 2018 şi 2019, la 31 mil. euro anul trecut, în pandemie ♦ Declinul a fost mai puţin drastic decât pe alte pieţe însă, în Europa scăzând la mai puţin de un sfert ♦ Spaniolii aveau în România la începutul anului 2.200 de salariaţi, faţă de circa 3.000 înainte de pandemie.

    Grupul spaniol Inditex, li­derul pieţei locale de modă, cu un total de opt branduri, a închis în pandemie patru magazine, respectiv două în Unirea Shopping Center din Bucureşti, unul în mallul Iulius din Iaşi şi un altul la Brăila. Pe de altă parte, compania a deschis şapte noi unităţi, în centrul comercial inaugurat de AFI la Braşov, aşa că la 31 ianuarie 2021 reţeaua Inditex în România număra 139 de unităţi. Între timp au mai fost deschise alte trei magazine în mallul NEPI din Târgu-Mureş.

    Raportând numărul de magazine de la 31 ianuarie 2021 cu cel din aceeaşi dată din 2020, moment în care nu se resimţea pandemia în Europa, România este pe plus cu trei unităţi. Mai mult, este singura dintre pieţele analizate de ZF în această situaţie în contextul în care în Germania reţeaua e mai mică cu şapte unităţi, în Polonia cu nouă, iar în Bulgaria cu patru. La nivel global, spaniolii mai aveau la final de ianuarie 2021 „doar“ 6.829 de maga­zine sub branduri precum Zara, Massimo Dutti sau Oysho, cu 640 mai puţine decât în urmă cu un an. Grupul anunţase deja planuri de a restructura reţeaua offline şi de a investi în online mai mult. De altfel, şi pe plan local fiecare dintre cele opt branduri Inditex are şi un magazin virtual propriu.

    Inditex este prezent pe piaţa locală cu un total de opt branduri, dintre care cel mai puternic este Zara, care aduce jumătate din business. Celelalte sunt Bershka, Stradiva­rius, Oysho, Massimo Dutti, Uterque, Zara Home şi Pull&Bear. Grupul spaniol, controlat de miliardarul Amancio Ortega, este liderul pieţei locale de modă la nivel de grup. Inditex a ajuns în 2019 (cel mai recent an pentru care există date) la afaceri cumulate de 1,83 mld. lei (380 mil. euro) în România, cu 7% mai mult decât în 2018.

    Toate cele opt branduri ale ibericilor şi-au majorat businessul în 2019 cu rate cuprinse între 3% (Massimo Dutti) şi 20% (Oysho). Datele analizate de ZF arată că brandurile mai mici, cu mai puţine magazine, înregistrează cele mai mari creşteri. O explicaţie poate fi faptul că baza de plecare e mai mică, iar orice nouă deschidere cântăreşte mai greu în total.

    Datele pe 2020 nu sunt publice încă, dar în raportul anual al grupului apar primele indicii privind impactul pandemiei. Mai exact, profitul înainte de taxe al Inditex România a scăzut de la 67 mil. euro în 2018 şi 2019, la 31 mil. euro anul trecut, în pan­demie. Declinul a fost mai puţin drastic decât pe alte pieţe însă, în Europa scăzând la mai puţin de un sfert, respectiv 388 mil. euro. România a contribuit astfel cu aproa­pe 10% la această valoare. Mai mult, în pan­de­mie, Ungaria şi Polonia au trecut pe pierderi.

    Un alt semnal privind impactul pande­miei îl reprezintă evoluţia numărului de sa­lariaţi care pe plan local a scăzut cu circa 800 de persoane. Mai exact, spaniolii mai aveau la final de 2020 puţin peste 2.200 de salariaţi, faţă de peste 3.000 în urmă cu un an. Evoluţii similare se remarcă şi pe alte pieţe. Din datele ZF, scăderea vine ca urmare a închiderii celor patru magazine, dar şi ca urmare a plecărilor voluntare, mai ales în lockdown când magazinele fizice ne-esenţiale au fost închise temporar. Atunci oamenii – în special studenţi care au început cursuri online – au plecat către oraşele natale şi nu s-au întors în centrele universitare, spun sursele ZF. În retail oricum fluctuaţia de personal era mare şi înainte de pandemie, chiar peste 50%. În modă, pentru grupurile mari lucrau mulţi studenţi care alegeau poziţia de lucrător comercial ca un prim job.

    Aceste cifre ale Inditex România – privind profitabilitatea şi numărul de salariaţi – sunt primele care indică faptul că dincolo de evoluţia macroeconomică peste aşteptări în 2020, businessul a avut de suferit, chiar şi la vârf. În cazul Inditex, pandemia a întrerupt o perioadă de creştere constantă susţinută de un apetit sănătos pentru modă al românilor.

  • Cum a reuşit o afacere românească să aibă cel mai bun an din ultimii cinci ani, în condiţiile în care majoritatea afacerilor sufereau

    Ştim că anul 2020 a adus situaţii neprevăzute pentru toţi antreprenorii, indiferent de sectorul în care activau. Însă, dacă multe businesSuri şi-au văzut „sfârşitul” din cauza contextului generat de pandemie, Shlomi şi Michael Tetruashvili, care vând pe piaţa locală branduri de fashion prin intermediul magazinului multibrand Capodopera by Elis şi prin alte două magazine deschise în sistem de franciză în galeria hotelului Marriott din Capitală – DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi – au reuşit să vândă în continuare luxul, chiar în plină criză sanitară.

    Spre surprinderea noastră 2020 a fost cel mai bun din ultimii cinci – şase ani. Probabil, clienţii care achiziţionează haine, încălţăminte şi alte produse high-end nu au mai plecat în străinătate, astfel că totul s-a resimţit în vânzările crescute ale companiei. Acesta cred că a fost primul motiv care a stat la baza creşterii. Pentru noi, 2020 a fost un an foarte bun”, a spus Shlomi Tetruashvili, cofondator al magazinului multibrand Capodopera by Elis, gestionat de compania Elis Group Impex, înfiinţată în 2002 de fraţii Shlomi şi Michael Tetruashvili.

    Elis Group Impex gestionează în prezent trei magazine fizice: unul multibrand, Capodopera by Elis, care reprezintă motorul de creştere al grupului, şi două magazine monobrand, DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi, deschise în sistem de franciză în galeria hotelului Marriott din Capitală. În contextul în care consumatorii au „atacat” stocurile de marfă ale celor trei magazine cu produse de fashion high-end, cifra de afaceri a grupului a înregistrat o creştere de aproximativ 37% pe parcursul anului trecut, ajungând astfel de la 22,5 mil. lei (4,6 mil. euro) în 2019, la peste 31,6 milioane de lei (6,5 milioane de euro) la finalul anului 2020. „Mă gândesc că anul trecut, când nu ştiam nimic despre acest virus, nu ştiam ce se va întâmpla, eram speriaţi, ar fi trebuit să punem bani deoparte, să ne pregătim cumva de ce poate fi mai rău, să economisim, dar am văzut contrariul. S-a simţit că lumea a cheltuit mult mai mult.

    Avem un client care mi-a spus că toată ziua comanda de pe toate site-urile.” Grupul mai vinde produsele din magazine şi în mediul online, prin intermediul unui site propriu, care anul trecut a „explodat”, spun cei doi fraţi. „Dacă în urmă cu un an vânzările pe site erau în jurul valorii de 10.000 de euro pe lună, anul trecut, partea de online a ajuns la aproximativ 800.000 euro – un milion de euro lunar. Avem aproximativ 10-15 comenzi pe zi în mediul online, am primit comenzi şi de la sate, comune, oraşe mai mici, de peste tot din ţară”, a menţionat Shlomi Tetruashvili.

    De asemenea, anul trecut a crescut şi valoarea bonului mediu. „O bună parte din clienţii care au venit spre noi anul trecut erau cei care plecau în Italia, Austria sau Germania şi îşi achiziţionau de acolo produse de fashion high-end. Dar având în vedere că anul trecut au fost forţaţi să rămână pe piaţa locală, s-au îndreptat spre noi şi cumpărau mai mult decât de obicei. Cred că am înregistrat o creştere de aproximativ 20% – 30% în ceea ce priveşte valoarea bonului mediu.”

    Shlomi consideră că mediul online are mare potenţial de creştere, motiv pentru care pe lista cu planuri pentru anul în curs se regăseşte şi colaborarea cu o companie specializată care să îi ajute să crească cât mai mult acest segment de business. „Avem de gând să apelăm la firme specializate pe partea online, pentru a ne ajuta să creştem pe acest segment care are potenţial. Mediul online este cu totul alt business. Mie îmi place şi vreau să descopăr tot ce e nou. Magazinul fizic are limite, în schimb mediul online poate aduce creşteri rapide şi continue.

    Nu ai graniţe. Spre exemplu, acum vindem pe piaţa din România, însă, dacă o să vrem o să putem să ne extinde şi în alte ţări.” Tot cu ajutorul site-ului propriu, anul trecut, compania a făcut paşi şi în afara ţării, prin intermediul comenzilor online făcute de români mutaţi în Marea Britanie, Spania, Italia sau alte ţări. „Aproximativ 1% din vânzări reprezintă aceste comenzi peste hotare, pentru că sunt mulţi români care stau în Anglia, Italia şi comandă de la noi.” Pe de altă parte, mediul online arată potenţialul şi oportunităţile pe care grupul le poate avea pe plan local, pe partea offline.

    Astfel, analizând comenzile înregistrate anul trecut la nivel naţional, reprezentanţii companiei au putut să observe care sunt oraşele în care se pot extinde cu magazine fizice. „Timişoara, Cluj, Iaşi, Suceava, sunt oraşe în care ne putem dezvolta şi asta avem în plan să facem. Acum analizăm deschiderea unor locaţii, dar momentan vremurile sunt ciudate şi nu ştim exact dacă este momentul să investim în magazine fizice. E bine deocamdată să ne concentrăm pe online, care ne poate ghida mai apoi şi pentru a lua decizii bune pe segmentul offline”, a mai spus Shlomi Tetruashvili.

    El este de părere că deşi mediul online aduce oportunităţi şi avantaje, chiar şi creşteri, industria de fashion nu va putea exista fără mediul fizic, în care consumatorii merg în magazine pentru a proba şi testa articolele de îmbrăcăminte, mai ales când vine vorba despre branduri de lux. „O haină trebuie probată, trebuie văzută înainte de achiziţie şi sper să nu se piardă acest lucru. Pandemia a făcut ca mediul online să domine piaţa de fashion dar nu cred că va rămâne principalul segment. Tot timpul va fi nevoie şi de magazine fizice.”

    În 2020, când autorităţile au impus starea de urgenţă, cele trei magazine fizice ale grupului au fost închise. „Am avut magazinele închise aproximativ o lună şi puţin, iar pe la jumătatea lunii aprilie am deschis magazinul stradal.” Traficul din magazine şi-a revenit după redeschiderea acestora, Shlomi Tetruashvili adăugând că şi în perioada de lockdown, când oamenii aveau voie să iasă din case doar cu declaraţii, magazinul stradal Capodopera by Elis înregistra un trafic ridicat de clienţi. „Pentru noi a fost o surpriză plăcută să vedem că şi în magazinele din cadrul galeriei Marriott a fost trafic şi vânzări. La DSQUARED2 ne bazam pe turiştii care veneau la hotel din Israel şi care cumpărau de la noi, care de un an de zile nu mai sunt, dar cu toate astea am reuşit să atingem vânzările înregistrate cu un an în urmă. Iar la Elisabetta Franchi am înregistrat vânzări în creştere faţă de 2019, chiar dacă a fost pandemie”, a adăugat cofondatorul companiei. În noul context, în care oamenii şi-au redescoperit locuinţele pe parcursul anului trecut, s-a schimbat şi comportamentul consumatorilor, care au început să cumpere alte piese vestimentare faţă de cele elegante cu care obişnuiseră deja atât producătorii, cât şi distribuitorii şi magazinele de profil. „În ultimul an consumatorii au căutat să cumpere haine lejere, de casă, precum treninguri, pantaloni tricotaţi, hanorace, bluze.

    Nu s-au mai vândut cămăşi, pantofi eleganţi. Dar şi brandurile s-au orientat spre producţia de astfel de articole, trecând de la produse elegante. Încălţămintea a fost motorul creşterii. Iar când a venit căldura s-au vândut absolut toate produsele pentru că lumea deja ieşea iar, pleca la mare, la munte, în diferite ţări, unde se putea merge, începuse să se reia cumva această mişcare. Au fost şi câteva evenimente, chiar dacă au fost mai puţine.”  Shlomi a adăugat că dacă se vor relua evenimentele – nunţi şi botezuri -, lumea va începe să caute din nou articole de îmbrăcăminte elegante, precum cămăşi sau chiar pantofi şi pantaloni eleganţi.

    Printre schimbările aduse de pandemie se regăseşte şi publicul căruia se adresează grupul de magazine de articole de lux. Astfel, dacă înainte de 2020 Capodopera by Elis, dar şi celelalte două magazine monobrand, se adresau persoanelor cu vârste de la 25 de ani în sus, iar majoritatea clienţilor, aproximativ 70-80%, aveau vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani, anul trecut acest lucru s-a schimbat. „Acum avem clienţi cu vârste cuprinse între 16 şi 20 de ani.

    Aceştia sunt mai bine informaţi şi ştiu ce vor să achiziţioneze, merg direct şi caută ceea ce vor, pentru că ştiu ce se poartă, sunt în trend cu piaţa.” În ceea ce priveşte partea online, pe aceste segment cel mai bine se vând tricouri, bluze, hanorace sau încălţări, spune reprezentantul Capodopera by Elis. „Pantalonii trebuie probaţi, motiv pentru care pe acest segment înregistrăm şi cea mai mare parte de retur. În segmentul online vrem să implementăm noi funcţii care să îi ajute pe clienţi să achiziţioneze produse de mărime potrivită. Spre exemplu, pentru produsele din denim vrem să încărcăm pe site tutoriale şi video-uri în care să explicăm clienţilor cum să îşi aleagă perechea de blugi corect. Dacă ştim anumite informaţii de la clientul final nouă ne este mai uşor să propunem perechea perfectă de pantaloni. Acest obiectiv va fi implementat anul acesta, în următoarele luni.”Anul trecut nu a adus schimbări şi în paleta de culori, publicul căutând în continuare articole simple – negre şi albe – însă, anul acesta sunt căutate culorile pastelate, vesele. „Anul acesta am adus şi noi articole şi produse colorate pentru că sunt în trend.” Însă, în ceea ce priveşte preţurile, pandemia a avut impact negativ în acest segment, iar preţurile la anumite articole au înregistrat creşteri şi de 7-8% pe parcursul anului.„Sunt câţiva producători care au crescut preţurile la anumite categorii de produse. Motivul nu ştiu care este, dar spre exemplu, la un model de încălţăminte de la Alexander McQueen s-au înregistrat creşteri de preţ de 7-8% anul trecut. La fel şi la Balenciaga.” Totuşi, anul acesta cofondatorii Capodopera by Elis au început să diversifice portofoliul de produse, aducând astfel noi branduri şi noi colecţii. „Am diversificat portofoliul, am adus pe parcursul anului trei noi branduri, dar şi pentru sezonul toamnă – iarnă urmează să mai aducem un brand nou de geci din Canada, pe care le vom primi în septembrie.”

    Shlomi este de părere că piaţa din România are potenţial de creştere pe segmentul hainelor de lux, un plus al pieţei fiind reprezentat şi de brandurile româneşti care sunt calitative şi „cool”. În prezent, compania nu colaborează şi cu branduri locale, însă, unul din planurile pe termen mediu vizează integrarea unor branduri româneşti în portofoliul de produse al Capodopera by Elis. „Vrem ca măcar două – trei branduri mai interesante să le găzduim la noi în magazin. Avem un client care este frizer la bază, cunoscut în Bucureşti, şi care are şi o colecţie de haine. El vine la noi şi ne cere sfaturi. Eu îi dau feedback foarte obiectiv, îi spun exact ce cred că este bine şi ce nu. Şi i-am zis că atunci când o să-mi placă în totalitate produsul o să îl integrăm la noi în magazin.” Cei doi fraţi au adăugat că contextul generat anul trecut de pandemie a accelerat planurile pe care le aveau la începutul anului 2020, de a investi mai mult în mediul online şi cu precădere în site-ul propriu. „Da, pandemia ne-a împins cumva de la spate. Noi aveam oricum în plan să ridicăm site-ul, dar cumva nu eram pregătiţi chiar în momentul în care a venit pandemia. Cu toate astea, nouă pandemia ne-a făcut «bine», să spun aşa.” De asemenea, planurile revizuite ale celor doi fraţi vizează atât dezvoltarea pe partea online, cât şi pe partea fizică, având ca obiectiv ca în primăvara anului viitor să deschidă încă un magazin în Capitală. „Vrem să deschidem un magazin în partea de nord a Bucureştiului. Eu sper că va fi gata totul în februarie – martie 2022. Spaţiul este de circa 350 mp, doar amenajarea acestuia ajunge la sume între 400.000 – 500.000 euro, iar investiţia totală se ridică la aproximativ 1,5 mil. euro”, a adăugat Shlomi Tetruashvili. În prezent, în cadrul companiei lucrează aproape 30 de angajaţi, din care patru salariaţi sunt dedicaţi mediului online. După deschiderea noului magazin din Capitală cei doi fondatori vor mări echipa cu circa 6-7 persoane. Un alt obiectiv pentru anul în curs este dedicat segmentului de încălţări, a menţionat Shlomi. „Avem foarte mulţi clienţi care cumpără încălţăminte scumpă, dar care nu ştiu cum să o păstreze şi să o întreţină. Şi avem o colaborare cu brandul Love Your Shoes care se ocupă cu întreţinerea şi curăţarea acestor produse, ceea ce ne ajută foarte mult pentru că sunt oameni care dau 4.000 de lei pe o pereche de încălţări, apoi o bagă la maşina de spălat şi după se plâng că s-a stricat. Din păcate, adidaşii cu cât sunt mai scumpi cu atât sunt şi mai pretenţioşi şi astfel trebuie să ştii cum să îi îngrijeşti ca să rămână la fel de frumoşi ca la început.” Astfel, împreună cu reprezentaţii Love Your Shoes, cei doi fraţi vor să deschidă anul acesta o locaţie fizică. „Vrem ca oamenii să vină să aducă încălţările pentru a le face tratamentele de care au nevoie pentru a îi ajuta să îşi păstreze încălţările în stare bună. Anul acesta va fi deschisă şi această locaţie.” Planurile pe termen lung vizează de asemenea şi extinderea pe plan naţional cu magazine fizice. „Vrem să mai deschidem magazine fizice în Timişoara şi Cluj dar mai avem răbdare să vedem cum decurg lucrurile cu pandemia. Cred că în 2023 vom fi prezenţi şi în aceste două oraşe, iar până atunci vom vinde acolo online, ceea ce ne dă posibilitatea să testăm piaţa.” În ceea ce priveşte ţinta de venituri pentru anul în curs, Shlomi şi Michael estimează afaceri în creştere cu 5-10% faţă de anul 2020. „Sper să creştem şi anul acesta cu aproximativ cu 5-10%, din care online-ul o să genereze cel puţin 50% din valoare, adică această creştere o să fie dominată de mediul online.”

    „Spre surprinderea noastră, 2020 a fost cel mai bun din ultimii cinci – şase ani. Probabil, clienţii care achiziţionează haine, încălţăminte şi alte produse high-end nu au mai plecat în străinătate, astfel că totul s-a resimţit în vânzările crescute ale companiei.”

  • Americanii de la USP îşi fac loc în România pe piaţa suplimentelor alimentare şi aduc cinci branduri în farmacii

    Compania USP, fondată în America în urmă cu aproape 30 de ani, dar cu o prezenţă puternică în Polonia, a decis să intre şi în România cu cinci branduri de suplimente alimentare, urmărind extinderea portofoliului de produse pe piaţa locală.

    Creşterea constantă din ultimii ani a pieţei locale a suplimentelor alimentare, pe fondul unui ritm agitat de viaţă al românilor şi a atenţiei pentru alimentaţie, a atras extinderea USP în România.

    „Lansarea USP România este cel mai mare proiect de extindere al companiei şi plănuim să devenim în scurt timp un jucător redutabil. Strategia noastră este să aducem pe piaţa locală branduri care răspund unor nevoi încă insuficient acoperite pentru consumatorii din România”, a spus Răzvan Constantinescu, Managing Director USP România, executiv cu peste 18 ani de experienţă în piaţa farmaceutică. El a ocupat anterior mai multe funcţii în cadrul companiei Walmark, preluată de germanii de la Stada, care activează tot în domeniul suplimentelor alimentare, potrivit profilului de pe reţeaua LinkedIn.

    USP nu a dorit să precizeze cât a fost investiţia în intrarea pe piaţa românească şi care este targetul de business.

    „Principala piaţă de distribuţie este reprezentată de farmacii, fizice sau online. Pe măsura extinderii businessului în România, vom aborda şi alte canale relevante (drogherii, online) pentru produsele pe care le aducem în portofoliu. Suplimentele alimentare sunt livrate către România direct din depozitul companiei aflat în Polonia către un partener local cu care colaborăm pentru serviciile logistice”, au mai transmis reprezentanţii companiei pentru ZF.

    USP este cel mai mare jucător din piaţa de consumer healthcare din Polonia, cu vânzări de 280 mil. euro şi un portofoliu de 29 de branduri, potrivit informaţiilor companiei. De asemenea, în Polonia deţine şi două fabrici pentru medicamente, iar în Suedia are o fabrică pentru suplimentele alimentare. În România, USP aduce produse pentru tuse, pentru răceală şi afecţiuni respiratorii la copii, pentru imunitatea copiilor şi pentru hidratare. În 2021, compania mai vrea să aducă un medicament OTC în România.

    Motivele pentru care USP a decis să intre în România ţin de mărimea pieţei, fiind a doua cea mai mare populaţie din regiune, după Polonia, dar şi evoluţia pieţei medicamentelor OTC, peste media pieţei totale. Vânzările medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) au fost de 4 mld. lei în 2020, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, potrivit companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    USP este o companie fondată în Statele Unite ale Americii în 1992, cu activitatea principală în Europa Centrală şi de Est în Polonia, Ucraina, Bulgaria, Lituania şi România.

    Piaţa suplimentelor alimentare şi a medicamentelor OTC este una puternic concurenţială în România, cu multe branduri din portofoliul companiilor nişate pe zona de OTC-uri, dar şi al producătorilor cu portofoliu de medicamente. În ultimii ani, pe fondul reglementărilor din piaţa farmaceutică a medicamentelor cu prescripţie, care au preţ impus de autorităţi, marile companii au început dezvoltarea portofoliului de produse fără reţetă, care nu au preţ reglementat şi au fost din ce în ce mai căutate de pacienţii români. În pandemia de COVID-19, piaţa a crescut de asemenea pe baza diferitelor recomandări pentru creşterea imunităţii ca prevenţie în faţa noului virus.

  • Antreprenoarea care a lăsat Australia pentru a-şi deschide o afacere în România

    1 ianuarie 2017. Momentul în care Mihaela Toma şi soţul ei au decis să emigreze în Australia. Sfârşitul aceluiaşi an le aducea viza mult dorită. Au vândut tot ce aveau în România, printre care şi un business pe care îl aveau la vremea aceea, concentrat pe cadouri corporate. Un an mai târziu, Mihaela se întorcea în România împreună cu cei doi copii, dar fără soţ. Ce a urmat?

    Pentru că eram lefteră, m-am gândit să încep ceva în imobiliare, căci m-am gândit că este un domeniu în care câştigurile pot veni repede, fără prea mari investiţii. Ceea ce am şi făcut pentru câteva luni, însă, în toamna lui 2019, am început să primesc cereri pentru cadouri corporate de la foşti clienţi care aflaseră că m-am întors în ţară.” Aşa că a început să lucreze la un portofoliu şi la un site de prezentare. Rezultatul poartă numele Delicatessen, o platformă de vânzare de produse gourmet – de la ulei de măsline, la ciocolată, miere, ceaiuri, sosuri. Sunt mărci importate din Europa, dar şi câteva nume locale, „alese cu grijă”. „Oricum, eu niciodată nu m-am oprit din căutat produse/ branduri deosebite, chiar şi în Australia, unde am învăţat multe lucruri despre business”, spune Mihaela Toma. A pus la bătaie o investiţie de 25.000 de euro, bani împrumutaţi de la un prieten, iar în 2020 a ajuns la o cifră de afaceri de 300.000 de euro, cu un singur angajat în echipă. Vânzările s-au divizat între cele venite din mediul online – 35% din total, adică persoane fizice care cumpără mici răsfăţuri pentru plăcerea personală, ingrediente originale pentru gătit sau cadouri pentru apropiaţi –, iar restul, împărţit în mod aproape egal între cadouri corporate, din partea companiilor, şi reselleri, adică parteneri care revând produsele atât online, cât şi offline. „Preţurile sunt medii şi mari, în funcţie de foarte multe lucruri: brand sau ţară de origine, tip de produs, sezonalitate. Încerc să păstrez preţurile la un nivel acceptabil pentru piaţa românească, iar asta înseamnă ca uneori să păstrez un profit foarte mic, cum este în cazul produselor din Anglia, spre exemplu”, spune Mihaela Toma.

    Brandurile sunt totuşi din gama premium, astfel că o sticlă de ulei de măsline extravirgin cu aromă de trufe, de 250 de mililitri, ajunge să coste 48 de lei, iar o cutie cu praline belgiene – 90 de lei. Şi clienţii sunt însă din aceeaşi sferă. Pe 1 martie 2021, Mihaela aniversează un an de existenţă a site-ului Delicatessen, o afacere născută aşadar aproape odată cu pandemia. La început, s-a gândit mult cum să se promoveze şi a învăţat tehnici şi strategii zi şi noapte. „Abia spre sfârşitul lui mai am început să am rezultate şi a fost foarte satisfăcător să văd că funcţionează. Pentru mine, 2020 a fost un an foarte bun, ţinând cont că este un business nou, însă foarte greu, în care am muncit de zece ori mai mult decât în anii anteriori şi mi-am văzut copiii mult mai puţin. Pandemia a fost un mare avantaj pentru mine, ca start-up online.” Pentru a-şi face simţită prezenţa în piaţa brandurilor locale, Mihaela Toma creează acum cutii pentru cadouri, pungi pentru cadouri, carduri şi cataloage care să completeze designul deosebit al produselor pe care le importă. Atenţia cu care face totul în businessul ei se vede în cei 15% din clienţi care tot revin către Delicatessen, pentru „aprovizionare”. „În 2021 este foarte mult de lucru. Aş vrea să mă mut în alt sediu, să angajez cel puţin doi oameni, să-mi extind considerabil portofoliul, să îmbunătăţesc site-ul şi toată partea de marketing, să optimizez tot ce se poate optimiza.”

    O va lua însă cu paşi mici, încet. La fel cum savurezi o delicatesă.

    O sticlă de ulei de măsline extravirgin cu aromă de trufe, de 250 de mililitri, ajunge să coste 48 de lei, iar o cutie cu praline belgiene – 90 de lei

    Cinci idei de afaceri de la zero 

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori.
    Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Filgud – brânzeturi vegane (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Roşu

    Prezenţă: trei magazine din Bucureşti

    Fancy Pots – ghivece handmade din ciment (Bucureşti)

    Fondatori: Andra Pintican şi
    Liviu Fartade

    Investiţie iniţială: peste 2.000 de euro

    Loft Chalet – casă de oaspeţi (Gura Humorului, jud. Suceava)

    Fondatori: Andreea şi Cristian Moroşan

    Investiţie iniţială: 250.000 de euro

    Prezenţă: Gura Humorului

    Jovis – brand de cosmetice naturale (Constanţa)

    Fondatoare: Filofteia şi Ioana Matei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    StarMaps – tablouri cu hărţi stelare (Turda, jud. Cluj)

    Fondatori: Leonardo Mărincean, Ovidiu Damian, Sergiu Tritean şi Horia Roman-Crişan

    Investiţie iniţială: circa 100 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Un singur câmp de luptă. Când planeta s-a oprit, internetul a mers înainte. Cum l-au exploatat brandurile pentru a se promova cât mai bine?

    Timp de cel puţin două luni de zile în 2020, brandurilor – de orice fel, din orice industrie, locale sau internaţionale, internetul le-a devenit platforma principală de promovare, în condiţiile în care offline-ul aproape a murit. Circulaţia a fost redusă la minim, aşa că nicio reclamă din aer liber nu mai avea efectul scontat cândva. Când internetul a devenit astfel cel mai important câmp de luptă pentru branduri, cum au încercat ele să câştige bătălia?

    „Dacă în offline concurenţa e mare la nivel de share of voice şi share of pocket, în online gradul de intensitate este la maximum pentru că împarţi secunda nu numai cu competitorii direcţi, ci cu oricine vrea să câştige atenţia (consumatorului – n.red.), cea puţină pe care o are“, spune Dochiţa Zenoveiov, brand innovator în cadrul agenţiei de branding Inoveo.

    Starea de urgenţă a fost momentul deciziilor strategice, al găsirii unor nişe şi soluţii. Reinventarea şi adaptarea au fost cuvintele-cheie în atitudinea proprietarilor de businessuri. „Strategiile de marketing au fost adaptate din mers, am lucrat în paralel la comunicarea internă pentru angajaţii clienţilor şi la regândirea strate­giilor de marketing şi la opera­ţionalele tip business as usual“, spune Anca Rarău, fondator Brandocracy şi managing partner la Brandlogic Advisory, firmă de consul­tanţă în branding. Ea adaugă că, pentru anumiţi clienţi, a derulat inclusiv proiecte de rebranding şi (re)construcţie de brand în perioada de criză, cu start în timpul stării de urgenţă. Unii dintre antreprenori au decis să accelereze anumite proiecte digitale care erau planificate pentru mai târziu, astfel că starea de urgenţă a creat, pe lângă proble­mele noi, care trebuia rezolvate repede, un fel de culoar de oportunitate pentru anumite businessuri.

    Temele abordate şi în offline, şi în online au fost orientate în special către responsabilitate socială şi sustenabilitate, iar companiile care şi-au materializat promisiunile din campaniile de comunicare au câştigat cel mai mult, atât din punctul de vedere al imaginii, cât şi din cel al vân­zărilor, pentru că au demonstrat că sunt flexibile, permisive şi atente cu angajaţii şi clienţii lor, adaugă Dochiţa Zenoveiov.

    Iar într-o perioadă dominată de panică, aceasta este reţeta câştigătoare. Două au fost tipurile de mesajele care au avut priză la public: „curăţenie, distanţare fizică, grijă faţă de angajaţi şi clienţi“ şi „creat şi produs în România“. În cazul amândurora, comunicarea online a fost cea care a permis o bună continuitate a activităţii. Online-ul a devenit noul birou, sala de conferinţe sau showroom-ul. Investiţiile brandurilor nu

    s-au dus însă doar pe promovarea online, ci şi către platformele de e-commerce, pentru că graniţele între vânzarea offline şi cea online încep să dispară, iar omnichannel-ul devine tot mai puternic.

    „Antreprenorii români au avut luciditatea de a menţine nivelurile asumate pentru comunicare, atât în zona de promovare, cât şi în PR. În trei dintre cazuri, companiile cu care lucrăm au decis că este momentul să demareze proiecte noi – concepte care educă piaţa pe zonele în care activează -, ceea ce le-a adus creşteri în vânzări“, spune Anca Rarău.

    Au fost manageri şi antreprenori care au simţit că este important să devină vizibili şi au comunicat mai mult decât altă dată, iar aici, spune Dochiţa Zenoveiov, intră retailerii, care au vrut să fie aproape de clienţi. Alţii însă nu au mai investit în comunicare, bazându-se doar pe imaginea pe care şi-o creaseră până în acel moment.

    „Am văzut campanii şi mişcări foarte bune pe TV, un mediu care a recâştigat o parte din audienţă în perioada stării de urgenţă. La fel şi radioul sau, în anumite momente, mini-campanii care au început în offline şi s-au propagat viral în online, în social media“, explica Anca Rarău de la Brandocracy.

    Niciodată nu este suficient să fii prezent pe un singur canal atunci când vrei să comunici cu publicul. Abordarea 360 de grade în mixul de marketing nu este doar un principiu din manuale, ci şi unul care aduce rezultate în realitate, iar asta se vede poate cel mai bine în timpul perioadelor de criză.

     

  • Vechea gardă a brandurilor româneşti, o poveste întinsă pe trei secole

    Deşi multe dintre brandurile iconice româneşti au apărut în ultimii 100 de ani, există şi excepţii care sfidează trecerea timpului.

    Timişoreana, Borsec şi CEC sunt unele dintre excepţiile din rândul brandurilor româneşti puternice, pentru că au rezistat dincolo de regimul comunist. Politica de naţionalizare dusă de partid la jumătatea secolului 20 a omorât foarte multe nume care existau atunci pe piaţă. Acum este foarte greu să mai reînvii notorietatea mărcilor dispărute, pentru că populaţia care le cunoştea a dispărut.

    Care a fost însă reţeta celor care au reuşit să treacă testul timpului?

    „CEC este banca cu cea mai lungă tradiţie din România. Avem o istorie de aproape 160 de ani pe piaţă, ceea ce contribuie la notorietatea şi încrederea de care se bucură brandul CEC Bank“, spune Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank.

    Cu siguranţă că o lungă perioadă de timp brandul a ajutat şi chiar a „suplinit“ anumite neajunsuri, adaugă el. Dar simplul fapt de a avea un brand istoric nu este suficient. Mai ales în aceşti ani.

    „Cred că abilităţile unei companii de a se adapta vremurilor, de a se reinventa de la o generaţie la alta sunt ingrediente-cheie ale succesului unui brand pe termen lung.  Anul 2021 va fi un an extrem de important pentru noi. Vom accelera investiţiile în tehnologie şi în furnizarea de experienţe omni-channel, care presupun o interconectare a online-ului cu offline-ul“, adaugă executivul. Consumatorul îşi doreşte să aibă o experienţă de cumpărare şi servisare plăcută indiferent de canalul pe care îl accesează, iar tehnologia şterge barierele dintre mediul tradiţional şi cel online.

    Se spune că încrederea este capitalul cel mai de preţ al unei bănci. Istoric, încrederea într-o bancă era legată de siguranţa economiilor. Însă, odată cu dezvoltarea serviciilor financiare, cu creşterea creditului neguvernamental, cu înlocuirea cash-ului cu operaţiunile pe card sau online, şi interacţiunile cu instituţiile financiare au devenit mai complexe, iar aşteptările clienţilor mai ridicate, completează Bogdan Neaşcu. 

    Pentru cele mai multe branduri româneşti de calibru, povestea începe să fie scrisă acum mai bine de jumătate de secol, în perioada comunistă. Atunci au apărut frigiderele Arctic, ciocolata Rom sau deja iconica Eugenia.

    Produsele de curăţenie precum Dero şi Triumf (aflat în portofoliul Farmec), Dacia, brandul de textile Secuiana şi marca Gerovital, toate au fost construite tot acum circa 50 de ani. Şi toate au reuşit să reziste pe piaţă, fiind lăsate moştenire din generaţie în generaţie. Puţine sunt însă  brandurile care au mai bine de un secol de istorie.

    „Borsec are o tradiţie de peste 215 ani. Puţine branduri în lume se pot lăuda cu o asemenea longevitate. Borsec este, de asemenea, liderul pieţei de ape minerale naturale din România“, spune Mihaela Drăghici, director PR la Romaqua Group, care are în portofoliu brandul Borsec.

    Care sunt factorii care au condus la această longevitate? Poate cel mai important dintre ei îl reprezintă produsul, apa minerală naturală Borsec având o calitate ce s-a păstrat intactă de-a lungul timpului. Astfel, produsul şi-a respectat întotdeauna promisiunea faţa de cumpă­rător, adaugă Mihaela Drăghici.

    „Încrederea în produs este un alt factor care a condus la consolidarea brandului. În plus, consecvenţa cu care au fost promovate valorile brandului, firul roşu urmat de-a lungul istoriei sale, începând cu anul 1806, când apa a început să fie îmbuteliată la scară industrială, a mai adăugat un element important la longevitatea mărcii.“

    Când vine vorba de longevitate, ZF a mai identificat un alt nume istoric, de această dată cu peste 300 de ani de viaţă, ce provine din industria berii. E vorba de Timişoreana. Acesta nu doar că a supravieţuit diferitelor contexte economice şi politice, însă este încă cel mai vândut brand de bere în volum.

    „Brandul Timişoreana nu a rămas la fel, ci, pe măsură ce au venit schimbările tehnologice, a fost printre primele care s-au adaptat la acestea. Vorbim despre supravieţuirea timp de 300 de ani a unei idei, concretizată într-o fabrică de bere, într-un brand şi în business“, spuneau anterior oficialii companiei.

    În concluzie, pentru a rezista în piaţă, brandurile istorice româneşti nu au pariat doar pe nostalgia consumatorului, ci şi pe promovare, fidelizarea clientului şi pe rebranding pentru a fi actuale în continuare.

     

  • În ce sectoare din economie sunt brandurile româneşti lider de piaţă

    Zuzu este cel mai vândut brand de pe segmentul de lapte, pe când Borsec este lider pe piaţa de apă minerală carbogazoasă. Fiolele cu 5% acid hialuronic din gama Gerovital H3 Evolution de la Farmec sunt cel mai bine vândute produse antirid de pe piaţă în 2020, iar brandul Măgura este numărul unu în categoria de miniprăjituri ambalate atât din punctul de vedere al bucăţilor vândute, cât şi din punct de vedere valoric. Ce au toate acestea în comun? Sunt branduri româneşti, indiferent că astăzi în spate se găsesc aceiaşi antreprenori fondatori sau grupuri gigantice care le facilitează în continuare dezvoltarea.

    Există multe segmente de piaţă unde brandurile străine, cu bugete de marketing generoase şi cu forţa financiară a unor grupuri străine în spate, sunt lider de piaţă. Există însă şi sectoare unde acestea nu au reuşit să se impună pentru că numele româneşti au fost şi sunt mai puternice.

    Dacia este poate cel mai cunoscut brand românesc, atât local, cât şi internaţional. Deţinută de grupul francez Renault din 1999, această marcă este liderul pieţei auto din România, dar şi din Bulgaria şi Republica Moldova. Ba mai mult, are prezenţă în toată lumea. Aceasta este singura marcă auto românească pe o piaţă unde numele străine sunt poate zeci.

    Similar, în piaţa de bricolaj liderul este Dedeman, o afacere fondată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl. Această companie este totodată cea mai puternică afacere antreprenorială românească după cifra de afaceri. În retailul şi distribuţia de materiale de construcţii, o industrie de circa 4 mld. euro (circa 20 mld. lei) anual, compania românească se luptă cu nume internaţionale precum Leroy Merlin, Brico Depot sau Hornbach, care împreună au afaceri mai mici decât liderul.

    Pe cele mai multe pieţe, brandurile româneşti se luptă cu nume străine, sonore şi cu renume. Un exemplu concludent în acest sens este Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, ce are în portofoliu brandul cu acelaşi nume, dar şi Gerovital. Pe piaţa locală de produse de îngrijire personală şi machiaj lupta companiei se dă cu giganţi străini. Cu toate acestea, experienţa (câteva zeci de ani de prezenţă pe piaţa) şi portofoliul adaptat obiceiurilor locale de consum fac ca produsele Farmec să fie lider pe anumite segmente. Spre exemplu, fiolele cu 5% acid hialuronic din gama Gerovital H3 Evolution sunt cel mai bine vândute produse antirid de pe piaţă în 2020, spun oficialii companiei.

    Similar, marca de electrocasnice Arctic, ce se află de circa două decenii în portofoliul turcilor de la Arcelik, este lider pe mai multe segmente de piaţă, deşi lupta se dă tot cu nume străine gigantice, printre care şi cu Beko, o altă marcă – de această dată internaţională – din portofoliul aceluiaşi grup.

    Există însă şi câteva pieţe în economia locală – mai puţine, e drept – unde lupta se dă  preponderent între nume româneşti, chiar dacă unele sunt deţinute acum de grupuri străine, iar altele rămân în ograda antreprenorilor care le-au fondat. Electro-IT-ul este o piaţă eminamente românească, Altex şi Flanco fiind cei care domină vânzările de profil, ambele afaceri antreprenoriale. La fel se întâmplă şi pe piaţa de vin, unde numele străine aproape că nu au nicio şansă în faţa celor câteva sute de etichete locale, cele mai puternice ca vânzări fiind brandurile Cramele Recaş, Jidvei şi Cotnari. În retailul farma abia acum îşi face loc un nume străin – Dr. Max – care vine să înlocuiască treptat Sensiblu sau Punkt, mărci româneşti, deşi cu sonoritate internaţională. Celelalte branduri mari din segmentul de farmacii sunt însă locale. Preluarea de către un grup străin a unei afaceri româneşti poate veni la pachet cu schimbări de portofolii şi cu procese de rebranding. Atunci când marca achiziţionată este puternică însă, ea este de regulă păstrată şi dezvoltată în continuare. Zuzu, La Dorna şi Napolact – cele mai vândute trei mărci de pe piaţa de lapte – sunt toate autohtone, dar deţinute de străini.

    Nu există o reţetă standard când vine vorba de strategii de brand, dar de cele mai multe ori forţa unei mărci, afinitatea consumatorului faţă de ea, istoria, precum şi o serie de alte elemente cântăresc în luarea oricărei decizii.

  • Cele mai valoroase branduri de ţară din lume: România e abia pe locul 49 şi pierde teren

    Brandul de ţară al României mai valorează doar 160 de miliarde de dolari, cel mai redus nivel de după 2015.

    Pandemia a şters cu buretele mai bine de un sfert din valoarea brandului de ţară al României care a ajuns să mai fie evaluat la doar 160 mld. dolari în 2020. Acesta este cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, valoarea poziţionând ţara pe locul 49 în lume dintr-un total de 100 de state analizate.

    Cea mai bună clasificare a fost locul 45 în 2015-2016, pe când ca valoare „România“ era cotată la 222 mld. dolari în 2018, arată o analiză făcută de ZF pe baza rapoartelor realizate de compania Brand Finance, firmă independentă globală de evaluare de brand.

    După valoarea acestui indicator, România stă mai bine decât unele ţări din regiune, dar e mult mai jos în clasament ca altele, cum e cazul Poloniei (locul 22, în stagnare) sau al Cehiei (34, în urcare). Totuşi, „made in Romania“ e mai valoros decât brandul de ţară al Ungariei, situat pe locul 50, în urcare două poziţii, sau decât cel al Bulgariei (66, în urcare de pe 67). Ţările din regiune sunt însă toate foarte departe de prima parte a clasamentului care aduce laolaltă marile puteri ale lumii. Pe podium stau coloşii SUA (23.738 mld. dolari), China (18.764 mld. dolari) şi Japonia (4.261 mld. dolari).

    Cele mai multe ţări analizate de Brand Finance au suferit deprecieri ale valorii brandului de ţară, însă declinul variază puternic. China a pierdut doar 3,7%, iar Japonia 6%, în timp ce declinul în cazul Germaniei, Indiei sau Coreii de Sud sare şi el de 20% ca în cazul României. Există puţine branduri care au continuat să îşi majoreze valoarea, în top 20 singurul exemplu fiind Irlanda, o ţară a cărei economie s-a dovedit relativ imună la pandemie, pariul pe exporturi şi consumul intern puternic ajutând insula să treacă cu bine peste această perioadă, conform raportului. Per total, pandemia a şters cu buretele 13.000 mld. dolari din valoarea primelor 100 de branduri de ţară din toată lumea.

    Evoluţia acestui indicator ţine şi de modul în care fiecare ţară în parte a administrat pandemia în primele luni din 2020 (raportul fiind publicat pe finalul anului trecut). Spre exemplu, cea mai bună evoluţie a brandului de ţară se remarcă în cazul Vietnamului, o ţară care nu doar că a avut foarte puţine cazuri de COVID-19, dar a continuat să fie raiul producţiei în diferite domenii. La polul opus se găseşte Argentina, un stat despre al cărui faliment s-a discutat în acest an, dar pe care cu ajutorul creditorilor statul sud-american a reuşit să-l evite. Brandul de ţară al Argentinei a scăzut cu 57% faţă de 2019.

    Brand Finance diferenţiază forţa brandului de valoarea acestuia. Mai exact, perspectivele de creştere economică ale unei economii pot afecta valoarea brandului, iar o încetinire a ritmului poate duce la o evaluare mai slabă. Totuşi, este posibil ca prin comparaţie cu alte ţări, investitorii să perceapă un brand ca fiind mai puternic şi să continue astfel să parieze bani. Aceasta este forţa brandului.

    Brand Finance evaluează forţa brandurilor naţionale urmărind mai bine de 10 criterii, de la investiţii la societate. Contează în evaluare şi cât de puternice sunt mărcile locale şi cât de cunoscute sunt peste hotare, iar la acest capitol piaţa locală nu stă foarte bine.

     

  • Îşi mai cumpără sau nu românii haine în pandemie? Ce spune fondatoarea unui brand românesc de fashion

    Regândirea priorităţilor în pandemie a avut un efect şi asupra  instinctului omului modern de a-şi înnoi ţinutele. Brandul românesc de fashion Bluzat şi-a menţinut businessul la nivelul anterior pandemiei chiar şi în acest context atipic.

    Brandul românesc de articole vestimentare Bluzat, înfiinţat în 2016 de Ruxandra Antochi în urma unei investiţii de 100.000 de euro, a reuşit să îşi menţină anul trecut rezultatele financiare înregistrate în 2019, închizând anul cu afaceri de circa jumătate de milion de euro, chiar dacă criza sanitară şi contextul pandemiei au adus atât scăderi, cât şi  creşteri pe tot parcursul anului.

    „Vânzările au scăzut cu aproximativ 40%. Însă, a crescut volumul vânzărilor online cu circa 20% faţă de anul precedent, dar a scăzut ca şi valoare. Oamenii cumpără mai puţine haine, iar atunci când o fac profită de perioada reducerilor. Astfel, noi chiar şi în luna ianuarie am lansat o campanie cu reduceri de până la 70% pentru colecţia toamna-iarnă, urmând ca la finalul lunii februarie să lansăm colecţia primăvară-vară”, a spus pentru Business Magazin Ruxandra Antochi, fondator al businessului românesc Bluzat.

     „În plus, a fost o perioadă dificilă în domeniul fashion pentru că lipsa evenimentelor şi munca de acasă au adus o scădere a nevoilor de a avea o diversitate de obiecte vestimentare.”

     Astfel, noul comportament al consumatorilor ar putea aduce schimbări în industria locală a fashionului, o piaţă evaluată la aproximativ 3 miliarde de euro anual.

     „Aceste modificări de comportament pot schimba viteza cu care trendurile vin şi pleacă şi poate să ducă la branduri care produc mai puţine colecţii noi, dar care oferă calitate. De exemplu, majoritatea brandurilor de fast-fashion aduc o colecţie nouă sau câteva elemente noi o dată la două săptămâni, iar altele chiar zilnic.”

    1 mil. euro, valoarea afacerilor ţintite de Bluzat în 2021

    De asemenea, Ruxandra Antochi consideră că această criză reprezintă pentru brandurile de fashion, dar nu numai, o oportunitate de a schiţa un viitor mai realist, deoarece ultimii zece ani au reprezentat probabil cea mai mare supraproducţie din istoria modei.

    „Vom crea piese pentru o garderobă de durată, care nu se vor demoda după fiecare sezon. Tendinţele nu se vor mai schimba într-un mod accelerat, cumpărătorii s-ar putea reorienta către îmbrăcămintea atemporală şi calitativă. Vom deveni mai cumpătaţi şi vom renunţa mai greu la hainele care nu mai sunt pe gustul nostru. Teama de virus ne va ţine departe şi de magazine, astfel, ne orientăm mai mult spre cumpărăturile online”, spune fondatoarea Bluzat.

    Ea a mai spus că românii au „abandonat misiunea de susţinere” a brandurilor locale anul trecut, fiind interesaţi mai mult de preţurile produselor pe care le cumpără.

     „Tendinţa este de a alege produse fast fashion, realizate de branduri internaţionale, preţul fiind definitoriu pentru consumatorul român. Noi, în calitate de producători români, nu putem produce la preţurile la care o fac companiile internaţionale. Cum spuneam, se caută tot timpul reduceri, pentru că acesta este ritmul dictat de brandurile fast fashion. Este nevoie de educarea consumatorului, dar şi de transparenţă. Consumatorul trebuie să ştie ce stă în spatele preţului produsului pe care intenţionează să-l cumpere.” Cu toate aceste schimbări şi cu „piedicile” puse de pandemie, compania românească Bluzat şi-a menţinut anul trecut aceeaşi cifră de afaceri înregistrată în 2019, de aproximativ 500.000 de euro.   

    Cu 40% au scăzut veniturile Bluzat în 2020 şi cu 20% au crescut vânzările online.

     Articolele vestimentare Bluzat sunt produse într-un atelier din Bucureşti, ce are o capacitate de producţie de 70 de piese pe zi. Până anul trecut, o parte din producţie era externalizată la alte fabrici româneşti. „Pentru comenzi mai mari apelam la colaboratori care au fabrici în Constanţa, Piteşti, Ploieşti şi Sighişoara. Deşi mulţi se orientează către China cu zona de producţie, noi încercăm să producem local şi să creştem partea de export de produse finite. Însă, anul trecut am reuşit să ne păstrăm la acelaşi nivel la care am ajuns în 2019, am păstrat personalul, dar nu am mai externalizat producţia către alte fabrici. Ne-am concentrat atenţia asupra nevoilor consumatorului şi am creat modele adaptate noilor cerinţe.”

    Materiile prime folosite la crearea pieselor vestimentare sunt achiziţionate din Spania, Grecia, Italia sau România, însă, în urma izbucnirii pandemiei care a dus la închiderea graniţelor pentru o perioadă, achiziţia de noi materiale a fost înceată. „Când a început pandemia în Italia au fost oprite toate încărcările (livrările) de ţesături, fire şi accesorii din zonele afectate. Am avut întârzieri în producţie pe perioada lockdownului dar după aceea ne-am reglat”, a povestit Ruxandra Antochi.

    Ea a adăugat că în cadrul companiei lucrează în prezent aproximativ 17 persoane şi nu are momentan în plan extinderea echipei. „Am îngheţat angajările până când vom vedea ce se întâmplă în primul trimestru al anului 2021.”

    Totuşi, indiferent de schimbările aduse de pandemie în industria de fashion, fondatoarea brandului Bluzat susţine că nevoia oamenilor de a se îndrepta spre ideea de confort şi versatilitate încă există, ceea ce înseamnă că designerii români trebuie doar să livreze pe piaţă articole care să răspundă noilor nevoi.

     „Primavara 2021 vine să ne reinventeze după experienţa sub pandemie şi să ne satisfacă nevoia de confort pusă în valoare de simplitate. Ne întoarcem la eleganţa printului floral şi la motivele romantice care trezesc puterea feminităţii din spatele fiecărui obiect vestimentar. În acelaşi timp, colecţia SS21 Bluzat suplineşte izul de primăvară cu supervolume şi tăieturi îndrăzneţe care se mulează pe fiecare tip de personalitate şi siluetă.”

     Brandul Bluzat îşi vinde creaţiile prin intermediul unui site online propriu, care poartă acelaşi nume, dar şi prin intermediul unor parteneri prezenţi atât în mediul online, cât şi în cel offline. De asemenea, compania deţine un showroom în Bucureşti, unde se află şi atelierul de producţie.

     „În urma crizei sanitare comerţul digital este considerat o opţiune mai sigură pentru cumpărături chiar dacă magazinele fizice sunt deschise. Avansurile în tehnologie, cuplate cu schimbarea comportamentului consumatorilor au condus la creşterea canalelor online. Cu toate acestea, noi am păstrat şi showroomul şi magazinele partenere. Până la urmă, 80% din vânzările industriei de modă au loc în magazinele fizice, pentru că nimic nu poate concura cu experienţa clientului: probatul hainelor, primirea sfaturilor personalizate din partea consilierilor de vânzări. Cumpărarea hainelor şi a accesoriilor nu este doar despre achiziţionarea unui bun, ci şi despre îndeplinirea dorinţei de a fi parte a unui trib, exprimând în acelaşi timp propria individualitate”, a adăugat Ruxandra Antochi. Ea consideră că experienţa tactilă a probatului hainelor va asigura supravieţuirea magazinelor fizice. Până în 2020, brandul livra produsele spre vânzare şi în magazinele Victoria 46, Victoria Gallery Constanţa, Dalb Marriott, Confident Brăila şi New Elle Constanţa. De asemenea, în 2019, circa 30% din vânzarea articolelor avea loc prin site-ul propriu, 30% prin site-uri partenere, 10% se vindea în showroomul propriu şi 30% în magazinele partenere.

    În prezent, brandul îşi trimite creaţiile şi peste graniţele României, în Germania, Australia, SUA şi Olanda, iar pe lista de priorităţi se regăseşte extinderea pe piaţa din Israel.

    „Ne dorim consolidarea pe pieţele pe care suntem deja prezenţi, dar şi extinderea în Israel (unde în acest moment este închis). În acelaşi timp, Bluzat a intrat deja pe unele dintre cele mai populare platforme internaţionale multi brand precum Zalando, Asos, Wolf & Badger şi Not Just A Label sau agenţii de fashion din SUA, Marea Britania sau  Germania.”

     Pe lângă extinderea businessului pe o nouă piaţă internaţională, obiectivele antreprenoarei pentru anul în curs vizează dublarea cifrei de afaceri.

     „Reluăm obiectivele de anul trecut, adică vrem să atingem o cifră de afaceri de 1 milion de euro, dar o imagine clară vom avea după primul trimestru al anului în curs pentru că piaţa este destul de sensibilă la măsurile sanitare luate în Europa.”

  • Huawei explorează noi posibilităţi: Producătorul chinez vrea să renunţe la două produse de lux şi se pregăteşte să le vândă

    Gigantul chinez Huawei se află în prezent în prima fază a discuţiilor privind vânzarea brandurilor premium Mate şi P, au declarat două persoane familiare cu situaţia, într-o mişcare ce ar determina compania să renunţe la segmentul de smartphone-uri high-end, potrivit CNBC.

    Producătorul de echipamente telecom negociază deja de câteva luni cu un consorţiu condus de mai multe firme ale statului chinez, spune sursele citate de publicaţia americană. De asemenea, Huawei a început să exploreze posibilitatea vânzării brandurilor încă din luna septembrie a anului trecut.

    Livrările modelelor din seriile Mate şi P au valorat 39,7 miliarde de dolari între T3/2019 şi T3/2020, conform firmei de analiză IDC.

    Totuşi, Huawei nu a luat o decizie finală şi există o posibilitate ca discuţiile să nu se termine cu bine, au declarat cele două surse, pe măsură ce compania încearcă să producă un set de cipuri de ultimă generaţie.

    „Grupul Huawei este conştient de zvonurile privind posibila vânzare a brandurilor premium de smartphone-uri. Totuşi, zvonurile nu au nicio valoare. Huawei nu are un asemenea plan”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

    Potenţiala vânzare a liniilor premium de smartphone-uri sugerează că firma nu speră că administraţia Biden va schimba radical restricţiile lansate de fostul preşedinte Donald Trump, intrate în vigoare încă din mai 2019.

    Anterior, Huawei a vândut brandul de buget Honor către un consorţiu de 30 de companii susţinute de guvernul regiunii Shenzhen, într-o afacere estimată de una dintre surse la 15,5 miliarde de dolari.

    Vânzarea avea ca obiectiv susţinerea brandului de buget, în condiţiile în care sancţiunile Statelor Unite au lovit din plin lanţurile de distribuţie ale diviziei şi au tăiat accesul companiei la serviciile oferite de Google.