BusinessMagazin

Tag: boli

  • Creştere cu 6% a vânzărilor Grupului Roche în prima jumătate a anului 2015

    Divizia de Diagnostic a înregistrat, de asemenea, creşteri semnificative în special datorită testelor de imunologie şi produselor de diagnostic molecular.

    Vânzările Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 5% în primele şase luni ale anului 2015, la o rată de schimb constantă, ajungând  la 18.350 miloane de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special francizei de medicamente pentru tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv – creştere de 21%, mai mare cu un procent faţă de anul trecut – şi a vânzărilor medicamentelor pentru astm, artrită reumatoidă şi pentru hematologie. Vânzările au înregistrat o creştere de 7% în Statele Unite, de 7% în Japonia şi de 2% în Europa.

    Divizia de Diagnostic a înregistrat vânzări în creştere cu 7% în prima jumătate a anului, ridicându-se la 5.235 milioane de franci elveţieni, în principal datorită cererii susţinute pentru produsele de diagnostic imunologic. Vânzările Diabetes Care au crescut cu 1%, în timp ce Molecular Diagnostic şi Tissue Diagnostic au înregistrat creşteri de 12% fiecare.
    Estimări pentru anul 2015

    Pentru anul 2015, Grupul Roche estimează o creştere a vânzărilor cu o singură cifră, la o rată de schimb constantă, precum şi o creştere a dividendelor în franci elveţieni. 

    Având sediul central în Basel, Elveţia, compania Roche este unul dintre liderii mondiali ai industriei farmaceutice şi de diagnostic, bazată pe cercetare, prin sinergia oferită de cele două divizii ale sale: Divizia de Farmaceutice şi Divizia de Diagnostic.

    În 2014, Roche avea, la nivel global, peste 88.500 de angajaţi, a investit 8,9 miliarde de franci elveţieni în cercetare şi dezvoltare si a raportat vânzări de 47,5 miliarde de franci elveţieni. Compania Genentech, din Statele Unite, este deţinută în totalitate de grupul Roche.

  • Raport: Mulţi dintre jihadiştii olandezi care au plecat în Siria şi Irak aveau probleme psihiatrice

    Poliţia a analizat dosarele a 140 de jihadişti olandezi şi, potrivit postului de televiziune Nos, rezultatele contestă opinia conform căreia aceştia erau tineri inteligenţi motivaţi de ideologie.

    Olandezii care au plecat la jihad în Siria şi Irak proveneau din familii destrămate, aveau un nivel redus de educaţie şi au afişat probleme comportamentale în copilărie.

    Unii dintre jihadiştii olandezi erau de asemenea persoane fără adăpost, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp, potrivit cercetărilor poliţiei.

    Aproximativ 25.000 de combatanţi străini veniţi din 100 de ţări s-au alăturat grupărilor armate precum Stat Islamic sau Al-Qaida, potrivit unui raport al ONU.

    Dintre aceştia, Interpol a identificat peste 4.000 de combatanţi străini care s-au alăturat grupărilor jihadiste din zonele de conflict, în principal din Irak sau Siria.

  • Locul din Europa unde oamenii trăiesc 100 de ani şi sunt feriţi de boli

    Dorinţa de a duce o viaţă lungă şi sănătoasă îi împinge pe mulţi să urmeze diete stricte şi, de multe ori, costisitoare.  De pildă, americanii cheltuiesc aproximativ 10 miliarde dolari anual pe diete, abonamente la sală sau suplimente. Inutil însă, atâta vreme cât efortul zilnic sau dieta sănătoasă nu devin constante ale vieţii oamenilor.

    Care este secretul oamenilor care trăiesc 100 de ani

  • Locul în care s-a produs cea mai mare catastrofă industrială din istorie. 25.000 de oameni şi-au pierdut viaţa

    În seara zilei de 2 decembrie 1984, o scurgere de gaze de la fabrica de pesticide din Bhopal, India a ajuns până la cartierele din apropiere, ucigând mii de persoane şi transformând zona într-un focar de boli pentru următorii 30 de ani.

    Este cunoscută drept cea mai mare catastrofă industrială din istoria, cu un număr de decese estimat la 25.000. Chimicalele din fabrică au cauzat numeroase probleme medicale locuitorilor din Bhopal, iar numărul bolnavilor de cancer s-a triplat în rândul acestora.

    Fabrica a fost construită în 1970, însă autorităţile au estimat greşit cantitatea de pesticide necesară. Locuitorii nu au avut bani pentru a plăti tot ceea ce fabrica producea, astfel încât la începutul anilor ’80 capacitatea de lucru a fost redusă la minim. În seara accidentului, o defecţiune tehnică a dus la blocarea unei ţevi de apă. Unul dintre motoare s-a supraîncâlzit şi a explodat, eliberând în aer un nor de gaze toxice.

    Deşi zona este restricţionată publicului, un reporter de la Getty şi un redactor al Business Insider au primit permisiunea de a scrie un reportaj despre fabrică. Ei au fost însoţiţi de Sanjay Verma, un supravitţuitor al accidentului care şi-a pierdut şapte membri ai familiei în anii ce au urmat.

     

     

     

     

  • 6.400 de oameni mor zilnic în accidente de muncă sau din cauza bolilor profesionale

    Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) sărbătoreşte, în 28 aprilie, Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pentru a promova prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la nivel mondial.

    Această zi, marcată la nivel global, este şi o zi în care mişcarea sindicală din lume comemorează Ziua internaţională a lucrătorilor decedaţi şi răniţi.

    “Statisticile arată că, în fiecare an, se produc peste 2,3 milioane de decese, din cauza accidentelor de muncă şi vătămărilor profesionale, cifră comparabilă cu numărul de victime dintr-un război de avengură între naţiuni”, precizează Inspecţia Muncii.

    Practic, peste 300.000 decese se înregistrează în timpul accidentelor de muncă şi aproximativ două milioane de decese apar ca urmare a îmbolnăvirilor în muncă.

    Specialiştii spun că, astfel, apare o nouă provocare pentru factorii de decizie, aceştia trebuind să se focalizeze pe prevenirea apariţiei bolilor profesionale şi nu numai pe prevenirea vătămărilor ca urmare a accidentelor de muncă.

    OIM estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă şi se produc aproximativ 160 milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale.

    Pe baza acestor estimări, se apreciază că în fiecare zi se produc aproximativ 6.400 decese ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi că, zilnic, aproximativ 860.000 lucrători sunt vătămaţi la locul de muncă.

    “În această zi, odată cu comemorarea victimelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, dorim să atragem atenţia lucrătorilor şi angajatorilor că trebuie să-şi schimbe mentalitatea în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea lor în muncă. Cu precădere lucrătorii trebuie să adopte o atitudine şi un comportament preventiv, să solicite angajatorilor protecţie colectivă şi, după caz individuală, să se implice în realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie şi să-şi însuşească, prin instruire, cele mai bune practici astfel încât să ajungă sănătoşi acasă după o zi de muncă. La rândul lor, angajatorii trebuie să fie conştienţi de obligaţiile pe care le au potrivit cerinţelor legale, de protecţie a vieţii, sănătăţii şi integrităţii lucrătorilor”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    În România, situaţia accidentaţilor mortal în muncă înregistrează un trend descendent, de la 508 în anul 2008 la 185 în 2014.

    Inspecţia Muncii desfăşoară acţiuni care vizează consolidarea culturii de prevenire a riscurilor de accidentare de muncă şi îmbolnăvire profesională, prin combinarea unor instrumente precum informarea, conştientizarea, îndrumarea şi controlul modului de aplicare a legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

    Inspecţia Muncii s-a alăturat iniţiativei OIM şi a preluat tematica internaţională a campaniei “Împreună pentru crearea unei culturi de prevenire în SSM”, organizând, în Bucureşti şi în fiecare judeţ, acţiuni specifice de informare şi conştientizare a lucrătorilor, a angajatorilor, a reprezentanţilor acestora, a partenerilor sociali, a celor cu responsabilităţi în domeniu şi a societăţii civile în general.

  • Şeful de la Google care ​ia 100 de pastile zilnic ca să trăiască mai mult

    Ray Kurzweil este director al departamentului de inginerie din cadrul Google şi are o viziune futuristă asupra vieţii: el consideră că moartea nu este inevitabilă şi declară public că poate fi învinsă, potrivit publicaţiei americane Entrepreneur. Kurzweil a invitat recent un reporter al Financial Times în propriul apartament din San Francisco, unde şi-a dezvăluit convingerea că, datorită avansului medicinei moderne, în special prin Proiectul Genomului Uman, în următorii 20-25 de ani, toate bolile, dar şi îmbătrânirea, vor fi prevenite.

    Pentru a ajunge acolo, Kurzweil, care spune că deşi are 67 de ani, se simte ca la 50, a adoptat un regim specific, pe care îl urmează împreună cu soţia şi copiii săi. Dieta lui Kurzweil include o varietate de suplimente alimentare, de la cele pentru sănătatea inimii şi până la unele pentru creier. A declarat că ia 30 de astfel de suplimente dimineaţa şi 70 pe parcursul zilei. Obişnuia să ia 250 de pastile, dar a găsit recent înlocuitorii care să-i permită ca în loc de zece pastile, să ia două.
     
    Kurzweil, al cărui tată a murit la 58 de ani din cauza unui stop cardiac, este convins că nu genele sunt cele care ne dictează soarta: ”Înţelepciunea populară spune că genele contează în proporţie de 80%, iar stilul de viaţă, în procent de 20%. Dacă eşti atent, poate fi 90% intervenţia ta, şi 10% genele”, spune el, motivându-şi astfel alegerea de a preveni anumite boli prin pastilele pe care le ia zilnic.

     

  • Dieta ketogenică este o soluţie nutriţională în epilepsie

    Volumul, care include 160 de pagini, se bazează pe experienţele personale ale autorilor cu dieta ketogenică şi oferă, printre altele, răspunsuri la peste 50 de întrebări esenţiale pentru cunoaşterea acestui tratament alternativ.

    „Datorită acestei diete, pe care o ţinem cu ajutorul lui Cristian Mărgărit, fiul meu Davis a ajuns să facă doar două crize pe an, deşi înainte de introducerea dietei le făcea la 2-3 săptămâni. Mai mult decât atât, problemele pe care le avea cu ficatul, tranzitul intestinal şi anemia severă au dispărut şi toate analizele îi ies perfect”, spune preşedintele Asociaţiei pentru Dravet, Adela Chirică, mamă a unui copil cu epilepsie care urmează dieta ketogenică de mai bine de un an.

    Ea a mai declarat că electroencefalograma lui Davis, în vârstă de 7 ani şi diagnosticat cu Sindromul Dravet, o formă gravă şi incurabilă de epilepsie, a arătat pentru prima dată maturizarea creierului, iar acum face conexiuni cerebrale care nu existau înainte.

    „A evoluat spectaculos, vorbeşte, face înot şi merge la şcoală. Dieta ketogenică i-a redat copilăria şi viaţa, iar mie mi-a redat fiul, aşa cum nu l-am avut niciodată în aceşti 7 ani. Există Speranţă!”, a adăugat Chirică.

    De asemenea, volumul include şi mărturiile altor mame de copii cu Sindrom Dravet din Polonia, Germania şi Statele Unite ale Americii.

    Dieta ketogenică, care presupune folosirea grăsimilor ca sursă de energie, se adresează însă tuturor pacienţilor cu epilepsie, indiferent de forma afecţiunii, precum şi celor cu alte boli neurologice (Alzheimer, Parkinson), dar şi cancere (în special la sistemul nervos şi creier) sau diabet. De asemenea, este o dietă populară pentru slăbire şi mărirea performanţelor intelectuale. Funcţionează foarte bine la cei care fac sporturi de anduranţă (maraton, triatlon, ciclism).

    „Am experimentat cu dieta ketogenică începând cu anul 2004, acumulând suficiente informaţii şi experienţă pentru a putea îmbunătăţi variantele <tip> care circulă pe piaţă şi pentru a oferi celor interesaţi modalităţi de a-şi crea propriile meniuri şi reţete. Veţi găsi incluse în carte idei simple, dar eficiente, precum şi modalităţile de evitare a celor mai frecvente greşeli”, explică Cristian Mărgărit, care s-a implicat pro bono în proiectul redactării cărţii.

    Lista cu alimente potrivite în dieta ketogenică, lista cu alimente interzise şi cea cu alimente permise ocazional preced cele 85 de reţete propuse de autori. La rândul lor, acestea sunt împărţite în funcţie de momentul din zi pentru care sunt potrivite – mic dejun, supe, fel principal şi garniture, gustări, dulciuri, băuturi.

    Potrivit Asociaţiei pentru Dravet, tipărirea volumului a fost posibilă datorită donaţiilor obţinute de organizaţie la evenimentul Swimathon Bucureşti 2014.

    Asociaţia pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare a fost înfiinţată în 2012. Printre proiectele pe termen lung ale asociaţiei se numără susţinerea şi consilierea familiilor afectate, un acces mai bun la medicaţia de generaţie nouă, creşterea gradului de cunoaştere a formelor rare de epilepsie, prin organizarea de evenimente şi conferinţe, dar şi prin crearea unui centru de zi pentru copiii cu epilepsie.

    Aproximativ 40 de copii din România sunt cunoscuţi ca suferind de Sindrom Dravet, însă boala este mult subdiagnosticată, din cauza lipsei de informaţii şi de fonduri pentru testare.

    Printre proiectele asociaţiei se numără campania „Elev în clasa I”, compensarea tratamentului cu Stiripentol dedicat pacienţilor cu Sindromul Dravet, precum şi deschiderea centrului de zi şi terapii „Există Speranţă”. Mai multe detalii despre proiectele organizaţiei sunt disponibile pe www.dravet.ro

    Cristian Mărgărit este un susţinător al vieţii sănătoase şi a tot ceea ce implică: nutriţie, dietă, sport, relaxare. El este prezent la numeroase emisiuni de radio şi televiziune şi publică articole pe site-urile www.getfit.ro şi www.cristianmargarit.ro.

    În plus, este implicat în organizarea de evenimente sportive de masă şi susţine seminarii şi workshop-uri de nutriţie pentru companii.

    În România, sunt aproximativ 200.000 de pacienţi cu epilepsie, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dar medicii cred că numărul acestora ar fi mai mare, de 300.000 până la 500.000.

    Între 50 şi 60 la sută dintre cazurile de epilepsie debutează înaintea vârstei de 16 ani, o criză unică, accidentală, putând să apară la 5 la sută din populaţie, susţin specialiştii. Crizele de epilepsie pot fi uneori confundate, în cazul bebeluşilor, cu convulsiile febrile, care sunt destul de frecvente şi deloc periculoase.

    Epilepsia se situează pe locul al doilea ca incidenţă în cadrul categoriei de boli neurologice, după migrene. Un singur cuvânt reuneşte, de fapt, câteva zeci de sindroame epileptice, cu cauze, manifestări şi evoluţii diferite.

    Unul dintre cele mai grave este Sindromul Dravet, cunoscut şi sub numele de epilepsie mioclonică infantilă severă, care debutează în primul an de viaţă, afectează aproximativ unul din 20.000 de copii şi este incurabil. În afară de crizele epileptice extrem de greu de controlat, este însoţită de cele mai multe ori de diferite alte manifestări – tulburări de dezvoltare, întârzieri în achiziţia limbajului, instabilitate la mers.

     

  • Idei de afaceri: detectorul genetic de mâncare contaminată

    Soluţia găsită de DNATrek este pulverizarea pe alimente a unei substanţe care conţine o secvenţă unică de ADN care funcţionează ca un cod de bare ce poate fi citit de un dispozitiv special şi permite identificarea locului de provenienţă a produsului în cazul apariţiei unor probleme, scrie San Francisco Chronicle.

    Substanţa nu are gust şi nici miros şi, ca atare, nu afectează gustul produselor sau al fructelor şi al legumelor pe care este pulverizată, fiind deja acceptată ca aditiv alimentar adecvat consumului uman de către autorităţile americane. Soluţia DNATrek urmează să fie testată pe scară largă anul viitor, iar compania susţine că va putea fi folosită şi la depistarea alimentelor falsificate.

    Anthony Zografos, CEO al companiei, sugerează că tehnologia ar putea rezolva astfel problema depistării unei surse de infecţie pe traseul producţiei, al ambalării şi al livrării produselor alimentare, având în vedere că atunci când oamenii încep să aibă simptomele infectării cu salmonella sau E. coli, multe indicii despre sursa contaminării sunt deja dispărute.

  • Superstiţii legate de bani

    Cea mai cunoscută este aruncatul unei monede într-o fântână, pentru noroc.

    La fel de norocoase erau socotite monedele găsite în timpul unei furtuni; erau văzute drept bani căzuţi din rai şi folosiţi drept amulete.

    Vederea unui fluture alb sau galben, primăvara, asigura bunăstare. Aceeaşi bunăstare o asigura vederea lunii noi, pe fereastră sau uşa deschisă.

    Un bun leac pentru boli era înghiţirea unei monede pe care era gravat fie un crucifix, fie figura Fecioarei Maria.

    Şi banii găsiţi în anii bisecţi erau socotite drept purtătoare de noroc.

  • A învăţat meserie de la o româncă, iar acum are pe mână zece miliarde de dolari

    Directorul de cercetare al Novartis, companie care are pe mână anual un buget de 10 miliarde de dolari, povesteşte cum a învăţat să facă studiile clinice de la o cercetătoare româncă şi explică de ce ultimii ani au adus atât de puţine medicamente noi pe piaţă.

    În Basel, un mic oraş elveţian aflat la graniţa cu Franţa şi Germania, se află inima industriei farmaceutice mondiale, locul unde se cheltuiesc miliarde de dolari pentru descoperirea de noi pastile şi unde un american este de doi ani şi jumătate creierul din spatele unora dintre cele mai bine vândute medicamente.

    Medicul Tim Wright a fost numit în 2011 în poziţia de global head of development în cadrul Novartis, cel mai mare producător de medicamente din lume, care realizează vânzări de 60 de miliarde de dolari şi investeşte în cercetare şi dezvoltare 10 mld. dolari anual.

    Este unul dintre oamenii cheie în dezvoltarea mondială de noi medicamente, iar povestea sa este legată de o româncă, de la care a învăţat să facă studiile clinice (testele finale care validează acţiunea unui medicament înainte de a fi pus pe piaţă). Preferă să nu divulge numele româncei, însă este de părere că cercetătorii români au la fel de multe şanse ca şi alţii să descopere noi medicamente şi să colaboreze cu producătorii farmaceutici pentru a descoperi noi pastile.

    „Cred că mediul academic poată să aibă idei care să fie transpuse în noi produse prin colaborarea cu industria de medicamente (…) Cu siguranţă există speranţe pentru ca cercetătorii din România sau din alte state să vină cu idei care să fie puse în aplicare. Avem colaborări cu multe state din întreaga lume, atât colaborări clinice, cât şi colaborări de cercetare de bază. (…) Nu avem motive să excludem pe nimeni. Dacă cineva are o idee bună şi ne poate furniza cunoştinţe despre biologia umană sau deschide noi căi, atunci suntem deschişi să colaborăm“, spune Tim Wright.

    El lucrează de zece ani în cadrul Novartis, compania care s-a impus pe prima poziţie în topul producătorilor farma în funcţie de vânzări şi care are în portofoliu produse precum Glivec (din domeniul oncologiei, cu vânzări de aproape 5 mld. dolari), Diovan (cardiovascular, vânzări de 3,5 mld. dolari), Lucentis (oftalmologie, vânzări de 2,3 mld. dolari).
    Tim Wright explică faptul că pentru a aduce un nou produs pe piaţă este nevoie de cel puţin 11-14 ani şi de investiţii medii de 4,6 mld. dolari. În aceste condiţii, care ar fi şansa unei ţări cum este România să descopere noi produse în domeniu?

    „Când ne uităm la parcursul unei noi molecule, totul începe cu cercetare academică, iar o parte a acesteia se face în interiorul companiei, dar cea mai mare parte se face în afară.“ Şeful pe dezvoltare de la Novartis explică faptul că există colaborări permanente între instituţiile academice şi companie, iar oamenii din domeniul dezvoltării de la Novartis citesc lucrările ştiinţifice publicate de cercetătorii din toată lumea.

    „Avem abilitatea să lucrăm cu ei şi să preluăm un eseu pe care aceştia îl dezvoltă în laborator şi ne uităm în arhivă pentru a vedea dacă putem identifica elemente care să-i ajute în cercetare. Astfel am putea ajunge la colaborări, la drepturi de proprietate intelectuală, la înţelegeri cu universitatea pentru a achiziţiona aceste noi descoperiri.“
    Spre exemplu, din laboratoarele Novartis ar putea să iasă 33 de noi molecule (produse) până în 2018, alte 29 vor avea noi indicaţii (pe lângă bolile în care sunt folosite în prezent vor putea să fie tratate şi altele cu aceste produse), în timp ce alte două medicamente vor avea două noi formule.

    „Dacă cineva ia o descoperire şi o duce mai departe, asta necesită o investiţie majoră. Dacă ai o idee extraordinară şi sunt investitori dispuşi să o ducă mai departe, atunci poţi trece la nivelul următor (…). Complexitatea dezvoltării unui nou medicament stă mai mult în a face o cantitate mică care să fie testată iniţial pe animale şi apoi pe oameni.“

    În laboratoarele de cercetare ale marilor companii au fost descoperite tot mai puţine produse, astfel că majoritatea producătorilor au preferat să-şi crească afacerile prin intermediul fuziunilor şi achiziţiilor. Tim Wright spune că lucrurile se vor schimba, fiind doar un ciclu normal în etapa de cercetare-dezvoltare în industria farma.

    „Cred că ne apropiem de o fază de întinerire şi cred că această tendinţă va fi generată de o înţelegere mai bună a bolilor şi a genomului uman. Dacă ne uităm înapoi la ultimii zece ani cu siguranţă a fost o etapă în care numărul de molecule a fost în scădere sau în stagnare, dar în ultimul an, dacă analizăm aprobările (de punere pe piaţă – n.red.), vedem o inversare a acestui fenomen. Este însă dificil de spus dacă este sustenabil sau dacă va continua în următorul deceniu“, explică Wright.

    Unul din domeniile în care sunt aşteptate noi medicamente pe piaţă este cel oncologic, lucru explicat de directorul de dezvoltare al Novartis prin faptul că înţelegerea mutaţiilor care determină această boală este mult mai mare decât în cazul afecţiunilor nononcologice. Pe lângă produsele pentru cancer, de la Basel, un oraş cu numai 200.000 de locuitori, unde pe lângă Novartis îşi are sediul şi Roche, un alt gigant din industria farma, cu afaceri de peste 50 mld. dolari, sunt aşteptate noi terapii în domeniul cardiovascular, pulmonar sau a diabetului.