BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Un cerc vicios care îi loveşte din plin pe cei cu venituri mici: BCE avertizează că urmează o corecţie în piaţa imobiliară, după ce inflaţia record a dus la creşterea accelerată a dobânzilor

     Preţurile locuinţelor din zona euro vor suferi o corecţie pe măsură ce ratele dobânzilor vor începe să crească ca răspuns la o inflaţie mai mare, ceea ce reprezintă riscuri mai mari pentru gospodăriile cu venituri mici, a avertizat Banca Centrală Europeană.

    O inversare a evoluţiei pieţelor imobiliare din regiune a fost unul dintre principalele riscuri identificate de analiza semestrială a stabilităţii financiare a BCE, care a avertizat, de asemenea, că invazia Rusiei în Ucraina înseamnă că mai multe companii ar putea intra în incapacitate de plată din cauza creşterii mai scăzute, a inflaţiei mai mari şi a creşterii costurilor de împrumut.

    Prevăzând că preţurile activelor ar putea scădea şi mai mult dacă creşterea economică continuă să slăbească sau dacă inflaţia creşte mai repede decât se aşteaptă, BCE a declarat că o creştere bruscă a ratelor ar putea provoca o “inversare” a preţurilor locuinţelor din zona euro, despre care a estimat că sunt deja supraevaluate cu aproximativ 15%, în comparaţie cu producţia economică globală şi cu chiriile.

    Banca centrală se pregăteşte să majoreze rata dobânzii la depozite în luna iulie pentru prima dată în ultimul deceniu, iar pieţele se aşteaptă la patru creşteri de un sfert de punct în acest an, ceea ce, potrivit BCE, “ar putea pune în discuţie evaluările activelor mai riscante, cum ar fi acţiunile”.


    Ratele la creditele ipotecare din zona euro au crescut deja de la începutul anului. Indicatorul compozit al BCE privind costul împrumuturilor pentru achiziţionarea de locuinţe a crescut de la un minim de 1,3% în septembrie anul trecut la 1,47% în martie.

    “O creştere bruscă a ratelor reale ale dobânzilor ar putea induce corecţii ale preţurilor locuinţelor pe termen scurt, nivelul actual scăzut al ratelor dobânzilor făcând mai probabile inversări substanţiale ale preţurilor locuinţelor”, a declarat BCE.

    Preţurile locuinţelor au crescut anul trecut cu aproape 10% în zona euro, cel mai rapid ritm din ultimele două decenii, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Acestea ar putea scădea între 0,83 şi 1,17% pentru fiecare creştere de 0,1 puncte procentuale a ratelor la creditele ipotecare, după ajustarea pentru inflaţie, a calculat BCE.

    Bundesbank a avertizat recent că băncile germane au devenit prea mulţumite de riscul de neplată a debitorilor şi de potenţialul de creştere a ratelor dobânzilor, ceea ce a dus la creşterea valorii capitalului pe care creditorii trebuie să îl pună în contul creditelor ipotecare.

    “Credem că piaţa imobiliară germană va atinge probabil un vârf în următorii doi ani, probabil în jurul anului 2024, deşi ar putea fi mult mai devreme dacă vom avea un şoc al ratei dobânzii”, a declarat Jochen Möbert, analist la Deutsche Bank Research. 

    Creşterea ratelor dobânzilor va determina probabil investitorii instituţionali să transfere banii pe care i-au investit în proprietăţi înapoi pe piaţa germană a obligaţiunilor, a spus Möbert, prezicând că acest lucru se va întâmpla probabil atunci când randamentele Bund vor creşte de la 1% în prezent la 2 – 4%. 

    “Randamentele chiriilor sunt în medie sub 4% în oraşele germane, iar în metropole sunt mai mici, în unele cazuri sunt chiar la 2,5%, astfel că, odată ce ratele fără risc vor ajunge la acest nivel, ar avea sens să ne întoarcem la Bund”, a adăugat el.

    Banca centrală a precizat că o trecere la creditele ipotecare cu rată fixă ar proteja multe gospodării de impactul imediat al creşterii costurilor de împrumut.

    Gospodăriile mai bogate ar putea, de asemenea, să amortizeze lovitura economisind mai puţin sau apelând la economiile suplimentare acumulate în timpul pandemiei de coronavirus, a precizat banca centrală. Cu toate acestea, a avertizat că acest lucru ar lăsa gospodăriile cu venituri mici “mai expuse la şocul inflaţiei”.

    BCE a precizat că recenta sa “analiză a vulnerabilităţii” sectorului bancar a arătat că acesta a fost “rezistent la ramificaţiile macroeconomice ale războiului din Ucraina”.

    Băncile care reprezintă mai mult de trei sferturi din activele din acest sector ar menţine o rată a capitalului de bază peste 9% în “scenariul său extrem de negativ”, în care economia zonei euro s-ar contracta în următorii trei ani, a precizat banca centrală.

    Este de aşteptat ca ratele mai mari ale dobânzilor să stimuleze marjele de creditare ale băncilor pe termen scurt. Însă Luis de Guindos, vicepreşedintele BCE, a avertizat că “pe termen mediu situaţia ar putea fi diferită”.

    De Guindos a declarat că marjele de profit ale băncilor ar putea fi erodate de un “decalaj de durată” între costurile de finanţare pe termen scurt în creştere pentru bănci şi împrumuturile pe termen lung, cum ar fi creditele ipotecare, care blochează dobânzile scăzute timp de mai mulţi ani.

    El a recunoscut că BCE a fost “prea pesimistă” în avertismentul său din 2020 potrivit căruia consecinţele pandemiei ar putea provoca o creştere de 1,4 miliarde de euro a creditelor neperformante pentru bănci, care nu s-a materializat, deoarece falimentele au scăzut în schimb datorită sprijinului masiv din partea statului.
     

  • Banca Centrală Europeană: Trebuie să aducem urgent activele crypto sub reglementare şi supraveghere

    Din ce în ce mai multe instituţii financiare încep să interacţioneze cu criptomonede sau cu active digitale utilizate ca formă de plată, ceea ce generează un risc ce s-ar putea revărsa în întreaga economie, a avertizat Banca Centrală Europeană (BCE), într-un raport publicat marţi, citat de CoinDesk.

    Autorităţile de reglementare şi-au întors atenţia spre piaţa crypto după ce proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98% în 24 de ore, punând sub semnul întrebării conceptul de „stablecoin algoritmic”, pe care îl promovează mai multe proiecte din piaţa crypto.

    „Ţinând cont de viteza cu care evoluează piaţa crypto şi de riscurile în creştere este important să aducem activele crypto în perimetrul de reglementare şi supraveghere cât mai urgent”, notează BCE.

    Uniunea Europeană lucrează în prezent la o legislaţie prin care va reglementa criptomonedele, într-o iniţiativă cunoscută drept Markets in Crypto Assets.

  • Creşterile record de preţuri au scos-o din amorţeală până şi pe prea prudenta BCE

    În SUA, guvernatorul băncii centrale Jay Powell promite că Fed va continua să-şi înăsprească politica monetară până când inflaţia va fi pusă în lesă. Iar în Marea Britanie, misiunea guvernatorului băncii centrale de îmblânzire a inflaţiei se complică.

    Preşedinta BCE Christine Lagarde a semnalizat că prima ma­jorare de dobânzi a băncii din ultimul peste un deceniu ar putea avea loc la şedinţa din iulie, însă aceasta şi mulţi alţi strategi au subliniat că acţiunile băncii vor fi „graduale“.

    Klaas Knot este primul membru al consiliului guvernator al BCE care declară că dobânda ar putea fi majorată cu o jumătate de punct în iulie, rata urmând să urce în acest caz de la minus 0,5% la zero într-o singură mişcare, relatează Financial Times.

    Inflaţia din zona euro pe aprilie a atins 7,5%, cu mult peste ţinta de 2% a BCE, iar presiunile inflaţioniste se acumulează în con­tinuare în contextul războiului din Ucraina şi lockdown-urilor din China.

    BCE va readuce dobânzile peste zero până la începutul anului viitor pentru a combate inflaţia record, a declarat la rândul său Gabriel Makhlouf, membru al consiliului guvernator al BCE, potrivit Bloomberg.

    Oficialul s-a alăturat unui număr în creştere de membri al consiliului guvernator în a sugera că achiziţiile de obligaţiuni ar trebui încheiate luna viitoare sau în iulie, un pas care ar pregăti terenul pentru o primă majorare de dobânzi din mai mult de un deceniu.

    Un număr în creştere de membri îmbrăţişează de asemenea ideea de a împinge dobânzile peste zero în 2022.

    Banca centrală americană şi-a majorat dobânda de referinţă în această lună cu o jumătate de punct procentual pentru prima dată din 2000, trimiţând un semnal puternic că intenţionează să opereze o majorare similară în următoarele două şedinţe, notează Financial Times.

    Jay Powell a declarat că Fed-ul va continua înăsprirea politicii monetare până când va vedea dovezi „clare şi convingătoare“ că inflaţia revine către ţinta de 2% a băncii. Guvernatorul Fed a reafirmat angajamentul băncii de îmblânzire a presiunilor inflaţioniste, spunând că restabilirea stabilităţii preţurilor este esenţială pentru buna funcţionare a economiei şi angajându-se să majoreze dobânzile până la un nivel care va constrânge activ cererea dacă acest lucru va fi necesar.

    Fed ar putea lua în considerare o a patra majorare cu o jumătate de punct în septembrie dacă inflaţia nu se va modera semnificativ până atunci. Powell a declarat că banca nu va ezita nicidecum să urce dobânzile peste nivelul neutru, deşi acesta a reiterat că oficialii nu ştiu sigur unde se situează acest nivel.

    În Marea Britanie, scăderea recentă a ratei şomajului va complica şi mai mult eforturile Băncii Angliei de îmblânzire a inflaţiei.

    Cu inflaţia situându-se la 9% în aprilie, comitetul de politică monetară al Băncii Angliei a semnalat că este pregătit să majoreze dobânzile pentru a aduce preţurile sub control.

     

  • FMI şi BCE avertizează asupra consecinţelor economice ale războiului din Ucraina

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE) au avertizat, joi, că războiul din Ucraina şi sancţiunile masive impuse Rusiei au agravat inflaţia şi perturbă perspectivele de relansare economică post-pandemie.

    “Prezentând lucrurile în mod simplu, ne confruntăm cu o criză care se suprapune altei crize. Impactul războiului din Ucraina va contribui la degradarea previziunilor de creştere economică în 143 de ţări, reprezentând 86% din valoarea PIB-ului mondial, anul acesta”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), potrivit cotidianului Le Monde.

    Proiecţiile în cazul Ucrainei sunt “catastrofale”, iar scăderea economică a Rusiei este “severă”, cu repercusiuni dincolo de Europa Centrală şi de Est, dat fiind că cele două ţări sunt exportatori de cereale, a subliniat directorul FMI.

    “Războiul din Ucraina afectează sever economia zonei euro şi a amplificat în mod considerabil incertitudinea. Impactul războiului asupra economiei va depinde de evoluţia conflictului, de efectele actualelor sancţiuni şi de eventualele măsuri suplimentare”, a declarat, la rândul său, Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene.

  • Economia Spaniei este zdruncinată de război: Inflaţia creşte în mod neaşteptat la aproape 10%

    Inflaţia din Spania a căpătat cel mai mare avânt din ultimele patru decenii, depăşind toate aşteptările, fiind puternic influenţată de impactul războiului din Ucraina, potrivit Bloomberg.

    Serviciul de statistică din Spania a declarat că preţurile de consum armonizate de Uniunea Europeană au crescut cu 9,8% faţă de acum un an, în martie, depăşind toate cele 15 estimări dintr-un sondaj Bloomberg al economiştilor.

    Germania va publica miercuri datele oficiale legate de inflaţie, cifrele deja publicate din statul Renania de Nord-Westfalia semnalând o nouă depăşire la nivel naţional.

    Informaţiile se vor adăuga la nivelul inflaţiei membrilor din zona euro, unde creşterea preţurilor este deja de aproape trei ori mai mare decât ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, analiştii prevăzând un nou maxim.

    Datele vor stârni îngrijorarea cu privire la stagflaţie, deşi mai mulţi oficiali ai BCE au respins această posibilitate, spunând că economia zonei euro se va extinde cu peste 2% chiar şi în scenariul lor „sever” pentru 2022.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a reiterat miercuri că măririle ratelor vor fi treptate, spunând că Europa intră într-o „fază dificilă” din cauza războiului.

    Discutănd despre efectelor secundare ale invaziei Rusiei, guvernatorul băncii centrale spaniole, Pablo Hernandez Cos, a declarat marţi că cifrele din martie din zona euro vor arăta o „creştere semnificativă a inflaţiei”. Pe lângă stimularea preţurilor, el a avertizat că incertitudinea din cauza conflictului scade încrederea şi ar putea trage în jos consumul şi investiţiile.

    Maria Romero, economist-şef la firma de consultanţă Afi din Madrid, a declarat că războiul va determina cât va dura inflaţia ridicată, unele preţuri la materiile prime urmând să rămână sub presiune, deşi este puţin probabil ca acestea să crească în continuare.

    „În prezent, ne revizuim cu toţii previziunile privind inflaţia şi ne revizuim şi proiecţia de creştere pentru anul în curs”, a declarat Romero.

    Spania urmează să fie printre economiile cele mai afectate din Europa de şocul energetic declanşat de război, JPMorgan reducându-şi săptămâna trecută prognoza de creştere economică pentru 2022 la 4,2% de la 6%.

  • Lagarde, BCE, sub focul încrucişat al europarlamentarilor: Creşterea dobânzilor nu va schimba preţurile energiei

    Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE) Christine Lagarde a reacţionat în faţa parlamentarilor europeni la criticile politicienilor conservatori care au acuzat politica băncii centrale a zonei euro pentru inflaţia care erodează în prezent puterea de cumpărare a europenilor spunând că politica monetară are o influenţă prea mică asupra preţurilor energiei.

    Markus Ferber, europarlamentar din partea Partidului Popular European a spus că, spre deosebire de acum câteva luni, inflaţia nu mai poate fi explicată prin anomalii statistice, scrie Euractiv.

    „De ce nu se schimbă opinia BCE, având în vedere că faptele s-au schimbat?“ a intrebat el. Între timp, conservatorul olandez Michiel Hoogeveen a dat vina pentru inflaţie pe cheltuielile guvernamentale şi pe politicile băncii centrale.

    „Cât de mult trebuie să crească inflaţia pentru ca BCE să înceapă să majoreze ratele dobânzilor?“ a intrebat politicianul. 

    Lagarde a respins criticile făcând referire la influenţa foarte limitată pe care o poate avea politica monetară asupra preţurilor la energie.

    „Cred că este foarte important să înţelegem ce alimentează inflaţia, astfel încât să putem determina şi ce va ajuta la menţinerea stabilităţii preţurilor“, a spus ea.

    „Acum, dacă ar fi să luăm măsuri de politică monetară prin eliminarea treptată a preţurilor de achiziţie a activelor şi creşterea rapidă a ratelor dobânzilor, ar avea asta un impact imediat asupra preţurilor energiei?“ a întrebat Lagarde retoric, înainte de a răspunde „Nu cred“.

    „Ar dezgheţa asta brusc transportul, piaţa containerelor şi transportul cu camioanele? Nu cred“, a adăugat ea.

     

  • Avertismentele se adună: Inflaţia persistentă ameninţă redresarea economiei zonei euro

    Însănătoşirea economiei zonei euro riscă să fie subminată dacă inflaţia persistent de ridicată va eroda veniturile disponibile ale consumatorilor şi va forţa Banca Centrală Europeană să-şi retragă stimulentele mai rapid decât plănuia iniţial, relevă un sondaj realizat de Financial Times în rândul economiştilor.

    Peste 40% din cei 38 de economişti care au participat la sondaj au identificat inflaţia drept un risc semnificativ la adresa perspectivelor de creştere ale celor 19 ţări parte a zonei euro, acesta fiind cel mai des invocat risc pentru 2022 împreună cu pandemia.

    “Inflaţia va eroda salariile, diminuând cererea”, arată Jesper Rangvid, profesor la Copenhagen Business School, adăugând că “BCE ar putea fi de asemenea nevoită să reacţioneze prin majorarea dobânzilor, afectând redresarea economică”.

    Asemeni majorităţii băncilor centrale, BCE a fost surprinsă de persistenţa presiunilor inflaţioniste. În această lună, banca şi-a majorat semnificativ proiecţia privind inflaţia din zona euro la 2,6% pentru 2021 şi 3,2% pentru 2022, ambele peste ţinta de 2%.

    “Dacă inflaţia se va menţine peste ţintă şi dincolo de 2022, atunci BCE va fi nevoită să-şi modifice mai abrupt poziţia de politică, ceea ce ar putea afecta economia reală şi alimenta temeri privind stabilitatea financiară”, avertizează Katharina Utermohl, economist în cadrul Allianz.

    Economiştii, chestionaţi înainte ca BCE să-şi updateze proiecţiile în această lună, au anticipat în medie că inflaţia din zona euro se va situa la 2,7% în 2022 şi 1,9% în 2023. Estimarea acestora s-a situat sub cea a BCE pentru anul viitor, dar peste cea a băncii centrale că inflaţia va scădea la 1,8% în 2023.

    “Creşterea puternică a preţurilor energiei reprezintă un risc major”, potrivit lui Fabio Balboni, economist la HSBC. “Prin erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, am estimat că aceasta ar putea elimina 0,5% din nivelul PIB-ului în următoarele câteva trimestre”, plasând “BCE într-o poziţie dificilă”.

    În opinia lui Nicholas Bennenbroek, economist la Wells Fargo, inflaţia scăpată de sub control reprezintă un risc mai semnificativ decât pandemia.

    Totuşi, aproape jumătate din economiştii chestionaţi consideră că tulpinile de coronavirus prezintă în continuare un risc economic semnificativ.

    Economiştii au estimat în medie că economia zonei euro va avansa cu 4% anul viitor, uşor sub proiecţia BCE ce vizează o creştere de 4,2%.

     

  • Cine are dreptate cu privire la inflaţie, BCE sau Fed? Sunt creşterile de preţuri trecătoare sau nu?

    Banca Centrală Europeană ezită în continuare să renunţe la poziţia potrivit căreia creşterea inflaţiei este una temporară, spre deosebire de banca centrală americană (Fed). Dife­renţa de opinie dintre cele două bănci centrale generează nesiguranţă pe piaţă, analiştii şi economiştii încer­când să determine cine are dreptate.

    Unii analişti consideră că ambele bănci au dreptate având în vedere contextele lor diferite, deşi BCE este mai expusă riscului unei politici greşite în următoarele luni, scrie Kathimerini.

    Divergenţa de direcţie a politicii monetare este justificată, cel puţin pe baza dovezilor actuale, consideră Fabio Balboni, economist HSBC. Acesta explică faptul că în SUA redresarea este într-o fază mai avansată, presiunile inflaţioniste s-au acumulat mai rapid, şi mai important, dinamica de pe piaţa muncii duce la presiuni mai puternice asupra salariilor. Până acum în Europa, există dovezi limitate ale unui impact al inflaţiei ridicate asupra salariilor, iar ajustarea pieţei muncii este mai graduală decât în SUA. Iar aceasta reduce riscul materializării unui ciclu vicios între salarii şi inflaţie.

    „În plus“, adaugă Balboni, „BCE trebuie să aibă grijă de 19 ţări, unele dintre care sunt în faza incipientă a redresării şi au nevoie în continuare de susţinere“.

    „Întrebările reale sunt dacă inflaţia va începe să scadă la începutul anului viitor şi la cel nivel se va stabiliza în această lume nouă“, notează Frederik Ducrozet, global strategist în cadrul Pictet Wealth Mana­gement. „Cred că ambele bănci centrale vor continua să aştepte ca inflaţia să se tempereze la un anumit punct în prima jumătate a anului viitor, şi amândouă vor avea dreptate“.

    Acesta arată că se aşteaptă ca inflaţia din zona euro să atingă un vârf în noiembrie şi să scadă puternic în ianuarie. Există totuşi un risc ridicat ca BCE să se înşele cu privire la inflaţie, adaugă Ducrozet. Lucrurile stau puţin diferit pentru Fed. Vârful inflaţiei va veni la începutul anului 2022, existând riscul ca inflaţia să persiste vreme mai îndelungată decât se anticipase.

    Salomon Fiedler, economist Berenberg, spune că atât Fed-ul, cât şi BCE „pot avea dreptate cu privire la caracterul tranzitoriu al inflaţiei, într-un sens. Actualele rate foarte ridicate ale inflaţiei de ambele părţi ale Atlanticului conţin cu siguranţă mari componente tranzitorii“.

    Zsolt Darvas, economist Bruegel, invocă trei factori ce sugerează că BCE ar trebui să fie mai prudentă decât Fed-ul: stimulentele fiscale au fost mai ample în SUA decât în zona euro, caracteristicile structural ale economiei zonei euro sunt diferite de cele din economia americană, ultimul indicator de bază al inflaţiei este de 4,1% în SUA, în timp ce în zona euro se situează la 2,6%.

    Potrivit lui Hans-Werner Sinn, fost director al institutului german ifo, strategia BCE a dobânzilor ultrascăzute şi achiziţiilor de obligaţiuni va declanşa o creştere puternică a inflaţiei.

    Din cauza nesiguranţei privind traiectoria inflaţiei, americanii pun bani la saltea.

    Potrivit Fitch Ratings, graţie nivelului ridicat al economiilor acumulate în pandemie, poziţiile financiare ale gospodăriilor din Europa şi SUA rămân favorabile. 

  • Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani

    Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.

    După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.

    În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.

    Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.

    „Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.

    Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.

     

  • Banca Centrală Europeană avertizează asupra bulelor de pe pieţele imobiliare şi financiare

    În raportul său semestrial de stabilitate, făcut public miercuri, banca centrală a zonei euro a menţionat vulnerabilităţile de pe pieţele imobiliare şi financiare, adăugând că “asumarea de riscuri de către instituţiile nebancare şi datoriile ridicate ale statelor suverane şi ale companiilor se acumulează”.

    În ceea ce priveşte proprietatea, instituţia a afirmat că riscurile de corecţie a preţurilor pe termen mediu au crescut substanţial, pe fondul creşterii estimărilor privind supraevaluarea preţurilor locuinţelor.

    “În special, gospodăriile care au credite ipotecare cu rată variabilă sau perioade mai scurte cu rată fixă la creditele ipotecare sunt expuse la o creştere neaşteptată a ratelor dobânzilor, ceea ce ar putea afecta negativ capacitatea lor de a-şi onora serviciul datoriei”, se arată în raport.

    Luis de Guindos, vicepreşedintele BCE, a evidenţiat, de asemenea, o optimismul pieţelor de acţiuni şi de active riscante, “ceea ce le face mai sensibile la corecţii”.

    “Au existat exemple de jucători consacraţi de pe piaţă care au explorat investiţii mai noi şi mai exotice. În paralel, pieţele imobiliare din zona euro s-au extins rapid, cu puţine indicii că standardele de creditare se înăspresc ca răspuns”, a spus el în raport.

    Banca centrală a anunţat în septembrie că va cumpăra mai puţine obligaţiuni, pe fondul creşterii preţurilor de consum. Astfel, a început procesul de diminuare lentă a uriaşului său pachet de stimulare din perioada pandemiei.

    Inflaţia în zona euro a ajuns la 3,4% în septembrie, reprezentând un maxim al ultimilor 13 ani. Apoi, în octombrie, inflaţia a atins un alt maxim al ultimilor 13 ani, de 4,1%, în timp ce blocul monetar a trebuit să lupte cu creşterea costurilor energiei.

    Unii participanţi pe piaţă consideră că BCE subestimează presiunile inflaţioniste şi, prin urmare, va trebui probabil să anunţe o majorare a ratei dobânzii înainte de începutul anului 2023.