BusinessMagazin

Tag: Bancheri

  • Cum se schimbă meseria de bancher

    ”Căutând pe Google imagini cu un bancher din secolul trecut, vei găsi pe cineva cu un stilou, cărţi mari şi care stă aplecat asupra unor foi pline de calcule. Într-o anumită măsură, oamenii tot asta îşi imaginează şi azi când se gândesc la bancheri“, spune François Bloch. ”Chiar dacă în anumite zone imaginea încă există, în altele se schimbă şi cred că se va schimba peste tot. Prin urmare, una din ideile noastre e aceea de a schimba această percepţie – nu doar în România, pentru că e valabil peste tot. De ce e nevoie de acest lucru? Pentru că imaginea e ceva ce folosim în comunicarea cu clienţii, dar e şi ceea ce folosim pentru a atrage talente. Şi e dificil să atragi oameni buni dacă ei percep banca aşa cum sunt imaginile acelea de pe Google.“

    El nu vorbeşte însă doar de proiectarea unei imagini diferite, ci de operarea unor schimbări interne şi de explicarea, către publicul larg, a faptului că banca s-a schimbat. Bankingul e un segment extrem de atractiv, spune francezul, dar lumea nu ştie asta.

    ”Atunci când vorbim de schimbări aduse de tehnologie sistemului bancar, de multe ori ne referim la lucrurile vizibile pentru clienţi. Cel mai bun exemplu e al operaţiunilor pe care astăzi le poţi efectua pe smartphone; când te uiţi la banca de acum zece ani, trebuia să mergi la o sucursală de fiecare dată când trebuia să realizezi o tranzacţie; chiar dacă afară ploua sau ningea, trebuia să mergi până acolo, să stai la coadă şi să vorbeşti apoi cu un reprezentant. Acesta a fost timp de 150 de ani modelul în sistemul bancar“, explică CEO-ul BRD.

    Pe de altă parte, remarcă el, şi tipurile de tranzacţii pe care le poţi derula astăzi sunt mult mai complexe; toate acestea au schimbat în mod fundamental relaţia dintre clienţi şi bancă.

    Există apoi şi schimbările care nu sunt vizibile – cele legate procesele din back-office. Acestea au fost generate de două fenomene: creşterea numărului de tranzacţii în ultimii 20 de ani şi nevoia unui grad mai ridicat de securitate. Prin urmare, era imperativ ca băncile să automatizeze o parte din procesele interne, spune Bloch. El vorbeşte şi de un al treilea motiv, respectiv nevoia clienţilor de a se asigura că tranzacţia a fost dusă la bun sfârşit – un soi de feedback din partea băncii: ”Da, dle client, am primit cererea dvs. de a plăti factura la curent, am efectuat plata, acesta este rezultatul pe care îl puteţi vedea şi în cont“.

    Pentru a putea pune la dispoziţia clienţilor astfel de aplicaţii, a trebuit mai întâi ca procesele din back-office să fie schimbate. ”Sigur că am fost ajutaţi în acest sens şi de dezvoltarea tehnologică; folosim astăzi unelte de dezvoltare sau metode care nu existau în urmă cu 20 de ani, de pildă noi limbaje de programare. Din cauza acestora, avem posibilitatea să facem lucruri pe care nu le puteam face înainte“, spune francezul.

    Tehnologii precum blockchain sunt urmărite cu atenţie, spune CEO-ul BRD, explicând că în cadrul băncii există o echipă dedicată inovaţiei care urmăreşte constant piaţa pentru a înţelege noile tehnologii. Ulterior, oamenii din echipă lucrează alături de cei din alte departamente, încercând să-şi imagineze cum putem aplica aceste noi tehnologii în cadrul băncii. ”Chiar dacă vorbim de o tehnologie care nu a fost dezvoltată pentru sectorul bancar, încercăm să vedem cum poate fi aplicată şi ce beneficii ne-ar putea aduce nouă sau clienţilor noştri. Dacă ajungem la concluzia că o tehnologie ar putea funcţiona, încercăm să pornim un program pilot asociindu-ne uneori cu universităţi în acest sens, pentru că ne place să implicăm comunitatea din jurul nostru şi pentru că poate fi o experienţă foarte bună şi pentru studenţi. Trecem apoi la faza de testare şi dacă tehnologia funcţionează, atunci ea intră în faza de producţie pentru clienţi“, explică François Bloch.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016, apropiat de cel raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă, potrivit ZF.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Cum se va schimba sectorul bancar?

    Atunci când vine vorba de modul în care sistemul financiar evoluează şi de schimbările care vor apărea, François Bloch identifică două direcţii principale. În primul rând, pătrunderea în sistem a altor instituţii în afară de bănci: ”Vedem mulţi actori care pătrund în acest sistem bancar, aşa cum sunt fintech-urile (fintech sau financial technology descrie o inovaţie menită să vină în completarea metodelor tradiţionale de livrare a unor servicii financiare; în ultimii ani, termenul a fost folosit pentru a descrie companii ce folosesc tehnologii inovatoare în sectorul bancar – n.red.) sau, mai nou, operatori telecom. Am putea să ne gândim şi la operatorii de energie care vor intra pe piaţa bancară, pentru că legătura cu clientul există. În alte ţări şi marii retaileri îşi fac loc – de exemplu, Carrefour în Franţa – iar asta reprezintă o primă direcţie în care sectorul financiar se îndreaptă.“ În al doilea rând, el aminteşte relaţia dintre bancă şi clienţi. ”Trecem de la un model în care trebuie să te întâlneşti cu bancherii la un model în care noi îţi trimitem servicii pe care tu le poţi folosi. Prin urmare, această relaţie se schimbă; sectorul bancar în sine nu se schimbă, în ultima sută de ani am tot colectat depozite, am tot efectuat tranzacţii, am tot oferit credite – aceste aspecte nu se vor schimba.“

    Privind la serviciile oferite astăzi de fintech-uri, cele mai multe apelează de fapt la bănci, prin parteneriate, pentru a oferi respectivele servicii, explică Bloch. ”Fintech-urile au abilitatea unică de a fi mult mai rapide, mai agile în livrare. Au abilitatea de a înţelege tendinţele şi de a vedea ceea ce anume cere clientul. Pentru noi e mult mai dificil, pentru că avem un business de condus, avem 2,3 milioane de clienţi pe care trebuie să îi servim zilnic. Responsabilitatea mea principală e faţă de aceştia, iar abia apoi de a transforma banca, de a progresa şi de a oferi noi servicii. Fintech-urile nu au clienţi, ele oferă doar soluţii, şi acesta e şi motivul pentru care nu sunt reglementate.“

    Bancheri în epoca tehnologiei

    ”Obişnuiesc să spun că astăzi angajăm oameni pentru poziţii care nu existau în urmă cu cinci ani, iar peste cinci ani vom angaja oameni pentru slujbe care nu există astăzi“, descrie François Bloch modul în care automatizarea proceselor se va răsfrânge asupra angajaţilor din bancă. ”Atunci când se gândesc la automatizare, oamenii au tendinţa să creadă că asta presupune o reducere a numărului de angajaţi. Eu o privesc din alt punct de vedere: la nivel micro s-ar putea să vedem o astfel de reducere, pentru că unele sarcini trebuie automatizate; dar vedem de asemenea şi apariţia unor noi joburi în bănci.“ Spre exemplu, spune el, autorităţile cer din ce în ce mai mult control, iar asta duce la apariţia unor noi posturi. Prin urmare, impactul real asupra departamentelor de resurse umane nu va însemna reducerea numărului de angajaţi, ci pregătirea sau specializarea unor oameni pentru poziţii noi.“

    François Bloch crede totuşi că şi dacă un client nu mai apelează la sucursale pentru tranzacţii, acesta va avea nevoie să interacţioneze, uneori, faţă în faţă, cu angajaţii din filiale. El aminteşte de acea componentă a bankingului direct legată de consultanţa oferită clienţilor, indiferent că este vorba de persoane fizice sau corporaţii. ”Spre exemplu, dacă vrei să investeşti noi te putem sfătui în această direcţie. Una din funcţiile băncii e să explice care sunt diferenţele între produse, ce riscuri presupune fiecare produs, astfel încât clientul să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză. E foarte dificil să oferi un astfel de serviciu pe smartphone, vei avea în continuare nevoie de o persoană care să ofere sfaturi. Mai exact, sucursalele trec de la un model bazat pe servicii la un model bazat pe consultanţă. Nu automatizarea va decide dacă închidem sau nu o sucursală, ci o analiză asupra rolului pe care sucursala îl are în contextul economic respectiv“, remarcă francezul.

    În ceea ce priveşte evoluţia BRD în 2018, François Bloch nu se aşteaptă să vadă o creştere a creditării pentru persoane fizice la fel de rapidă ca şi cea din 2017. ”Pe de altă parte, creditele pentru companii cresc, iar acesta e un semn extrem de bun. E important de spus că o parte importantă a clienţilor apelează la credite în lei şi nu în euro, e o tendinţă valabilă la nivelul întregului sector bancar“, notează el. În ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, CEO-ul BRD spune că dimensiunea actuală a businessului e potrivită pentru piaţa din România, aşa că nu se află în postura de a câştiga cotă de piaţă cu orice costuri.

  • De ce au crescut salariile din IT atât de mult în ultimii 10 ani

    Evoluţia din ultimul deceniu a salariilor din România pe sectoare de activitate reflectă o transformare esenţială a pieţei muncii. La nivelul întregii economii, salariul mediu a ajuns anul trecut la aproape 2.400 de lei net pe lună, fiind de 1,8 ori mai mare decât era în 2008 (de 1.300 de lei net pe lună), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Dacă în unele domenii – cum sunt băncile – salariile au crescut doar de 1,3 ori în acest interval (până la un salariu mediu de 4.570 de lei net în 2017), în altele – cum este IT-ul – salariile angajaţilor au crescut de aproape trei ori în ultimii zece ani, până la un nivel mediu de aproape 6.000 de lei net pe lună în 2017.

    Sectorul IT&C a cunoscut o creştere explozivă în ultimii ani, pentru că atât investiţiile, cât şi ponderea în PIB (care a ajuns la aproape 6%) sau forţa de muncă ocupată se dublează o dată la 3-4 ani.

    ”Este o oportunitate extraordinară pentru ţară să nu pierdem aceşti specialişti ultracalificaţi şi să dezvoltăm şi activităţi economice cu o valoare adăugată mai mare“, este de părere Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane. Cresterea exponenţială a salariilor din IT este corelată, spune ea, direct cu creşterea industriei IT&C, iar unul dintre atuurile iniţiale ale României în faţa altor ţări din regiune era disponibilitatea unui număr semnificativ de specialişti şi tineri absolvenţi, peste media regiunii.

    ”Astăzi, disponibilitatea a devenit o raritate, recrutarea de softişti este un sport extrem. Sunt scumpi, exigenţi, nu neapărat fideli unei companii (pentru că gândesc în proiecte şi nu în cariere stabile, pe termen lung). Ca atare, candidatul domină piaţa şi are toate opţiunile pe masă“, observă Pârvu. Rezultatul este creşterea salariilor în mod accelerat, dar şi nevoia de a compensa în următorii 2-3 ani numărul insuficient de profesionişti, astfel că România va ajunge probabil să importe specialişti din alte ţări şi în acest domeniu.

    Există două aspecte care determină nivelul de remunerare: cel intrinsec, legat de conţinutul muncii (nivel de cunoştinţe sau pregătire, complexitate, impact sau riscuri etc.), şi cel extern, legat de cererea şi oferta pe piaţa forţei de muncă, spun specialiştii. Prin natura muncii, segmentul financiar-bancar implică un nivel de calificare sau complexitate ridicat sau foarte ridicat pe anumite subsegmente ale acestui sector, neexistând diferenţe semnificative faţă de sectorul IT, de exemplu. |n perioada expansiunii băncilor, mai ales pe segmentul de retail, care a însemnat şi deschiderea unui număr mare de sucursale sau agenţii, a existat o presiune pe piaţa forţei de muncă inclusiv pentru posturi de calificare medie, cum ar fi cele din front-office, explică Oana Munteanu, liderul echipei de servicii de consultanţă pentru resurse umane în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

    ”S-au întâmplat două lucruri: 1. cel legat de criză financiară care a determinat constrângeri în volumul de credite / tranzacţii etc. ducând implicit la oprirea expansiunii sau chiar la restrângerea activităţii şi 2. cel legat de digitalizarea serviciilor bancare, care a dus la reducerea volumului tranzacţiilor efectuate în front-office. Acest al doilea aspect ne duce la tendinţa globală de digitalizare în toate activităţile economice“, observă Oana Munteanu. Această tendinţă generează o explozie a cererii de dezvoltare de aplicaţii şi soluţii informatice, motiv pentru care atât numărul de furnizori, cât şi volumul de produse sau servicii pe acest segment a crescut într-un ritm mult mai rapid decât capacitatea pieţei şi a societăţii în general de a dezvolta competenţele necesare. Acest lucru determină evident un decalaj între cerere şi ofertă care duce la creşterea ”preţului“ forţei de muncă, potrivit lui Munteanu.

    Dezechilibrul dintre numărul de oportunităţi de carieră şi numărul mult prea mic de candidaţi este unul dintre elementele care favorizează creşterea salariilor în domeniul IT&C. De exemplu, în prezent, pe portalul de carieră www.hipo.ro există 1.280 de joburi în domeniul IT software, 400 în domeniul IT hardware şi 380 de joburi în domeniul telecom. ”IT&C este o industrie cu valoare adăugată mare şi nivel ridicat de profitabilitate. Candidaţii activează pe o piaţă globală a forţei de muncă, salariile fiind influenţate de cererea şi oferta la nivel internaţional.

    De exemplu, un software developer din România poate lucra la distanţă pentru un proiect din SUA. Dacă vorbeşte limba engleză sau altă limbă străină, îşi va găsi relativ uşor un job în altă ţară. Acest lucru creează o presiune mai mare pe salarii, candidaţii având termene de comparaţie şi din alte ţări“, observă şi Dragoş Gheban, managing partner al www.hipo.ro, portalul de carieră administrat de compania Catalyst Solutions. Nivelul de calificare este mai mare în domeniul IT&C, potrivit lui, iar acest lucru generează bariere de intrare într-o astfel de profesie pentru candidaţii din alte domenii, care trebuie să depună un efort mare pentru a se respecializa.

    Companiile din toate sectoarele de activitate au început să investească în digitalizare, iar o tendinţă care se remarcă în prezent este încercarea angajatorilor de a muta o parte din activităţile offline în online. ”Acest proces de transfer din offline în online se va desfăşura pe o perioadă mai lungă de timp; vorbim de cel puţin cinci ani până când vor apărea primele companii cu activităţile mutate din offline în online“, spune Florin Godean, country manager al Adecco România, liderul pieţei locale de servicii de recrutare.

    După ce sectorul bancar a crescut fulminant acum 10-15 ani, prin extinderea masivă a băncilor de retail, domeniul a intrat într-o etapă de descreştere. ”Sunt destule semnale în piaţă că băncile au ales digitalizarea masivă. E un trend vizibil deja şi în România“, spune Raluca Pârvu de la BPI Group, care a adăugă că vom vedea că există un excedent de personal care va fi poate reconvertit (parţial) către alte activităţi din domeniul bancar.

    ”|n 2008, în banking se câştiga foarte bine datorită comisioanelor şi bonusurilor, însă în momentul de faţă situaţia nu mai este aşa, iar acest domeniu nu mai prezintă un interes foarte mare din partea candidaţilor“, explică şi Florin Godean de la Adecco.
    Tendinţa şi cererea globală în domeniul digitalizării vor continua cel puţin în acelaşi ritm, însă globalizarea economiei implică şi globalizarea utilizării forţei de muncă, mai ales în sectoare cum este cel IT, în care se poate lucra virtual de oriunde în lume.
    ”Cererea şi oferta de pe piaţa forţei de muncă din România depind şi de cât de competitivă va rămâne aceasta pe piaţa globală, în contextul unei concurenţe tot mai puternice“, mai observă Oana Munteanu de la PwC.

    O mare parte din creşterea sectorului IT din România a fost determinată, spune ea, de raportul cost/calitate oferit de forţa de muncă. |n scenariul în care piaţa forţei de muncă păstrează un nivel de competenţă similar, dar îi cresc costurile (ceea ce a devenit inevitabil), România nu va mai fi la fel de atractivă. Singurul scenariu în care sectorul va continua să crească în acelaşi ritm este cel în care nivelul de competenţă şi valoarea adăugată adusă de acesta vor creşte.

    ”Altfel, atât companiile multinaţionale, cât şi cele româneşti vor căuta forţa de muncă în altă parte, ducând la stagnarea sau încetinirea creşterii acestui sector şi implicit a salariilor“, conchide Oana Munteanu.

    Totuşi, salariile din toate sectoarele vor creşte în următoarea perioadă, pentru că există un dezechilibru puternic pe piaţa muncii. |n plus, conform unui studiu recent realizat de portalul de carieră www.hipo.ro, 76% dintre angajatori îşi vor mări echipele în 2018.
     

  • Cele mai profitabile bănci din România

    Sistemul bancar, care finanţează în proporţie de circa 90% economia, a obţinut anul trecut un profit net record de 5,4 miliarde lei (circa 1,2 miliarde euro). La sfârşitul primului trimestru din 2017 sistemul bancar avea un profit de circa 1,24 miliarde lei, iar până la jumătatea anului băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul, la 2,7 miliarde lei, tendinţa de creştere continuând şi în trimestrul al treilea, astfel că profitul după nouă luni a fost de aproximativ 4,1 miliarde lei.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru anul 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Comparativ cu anul 2016, câştigul agregat al celor mai mari trei jucători din industria bancară s-a majorat cu circa 8%. Creşterea profitului net în 2017 faţă de 2016 a fost susţinută doar de BRD, în timp ce BCR şi Banca Transilvania nu au înregistrat o îmbunătăţire a profitabilităţii. Clasamentul celor mai profitabile instituţii de credit din 2017 este completat de ING Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, Alpha Bank şi Garanti Bank, potrivit raportărilor financiare de până acum.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016. Un câştig apropiat de cel de anul trecut, de circa 1,3 miliarde lei, a fost raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă. Conducerea băncii româneşti cu capital francez vrea să împartă cu acţionarii o parte din profit, urmând să aloce o cotă de 83% ca dividende pentru acţionari.

    În cazul Băncii Transilvania, 2017 a fost al doilea an consecutiv cu profit de peste un miliard de lei. Banca Transilvania, plasată pe locul doi şi în topul profitabilităţii şi în clasamentul după active, a obţinut în 2017 un câştig net de 1,19 miliarde lei. Faţă de 2016, profitul net al Băncii Transilvania este în uşoară scădere, respectiv cu 3,5%, însă dacă se elimină impactul vânzării acţiunilor Visa asupra rezultatului din 2016, dinamica profitului net este pozitivă. Banca din Cluj a înregistrat venituri din activitatea de creditare în valoare de aproximativ 2,4 miliarde lei, cu peste 7% mai mult decât în 2016, pe fondul unui stoc de credite în creştere. Banca Transilvania a închis 2017 cu un stoc al creditelor de 29,9 miliarde lei, ceea ce înseamnă o majorare de 10%. Reprezentanţii băncii susţin că pe parcursul anului trecut au fost acordate 190.000 de credite în valoare de 12,7 milioane de lei.

    La nivelul întregului grup Banca Transilvania, profitul a fost de 1,24 miliarde lei. Din profitul net de repartizat de 1,1 miliarde lei, banca din Cluj a venit cu propunerea ca 610 milioane lei să fie dirijate spre dividende, iar restul de 471 milioane lei, ca majorare de capital, spre emiterea de noi acţiuni. |n total, rata de distribuţie a profitului net către acţionari este de 91%. Grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut un profit net de 668 milioane lei (146 milioane euro) anul trecut, cu aproape 36% mai puţin decât în 2016. Restrângerea câştigului BCR a venit pe fondul dispariţiei veniturilor din eliberarea de provizioane. Câştigul obţinut anul trecut de BCR a fost susţinut de ”dezvoltarea afacerii şi de îmbunătăţirea continuă a calităţii portofoliului„. Potrivit unor informaţii anterioare ale băncii scăderea profitului net a fost determinată şi de eliminarea veniturilor din vânzarea participaţiei Visa în 2016.

    Deşi a raportat o diminuare a profitului net, BCR stă mai bine operaţional, rezultatul din operaţiuni înregistrând o creştere de 3,5%, până la 1,34 miliarde lei. BCR a reuşit să-şi majoreze creditarea cu 3,7% anul trecut, însă veniturile din dobânzi şi comisioane s-au diminuat uşor. |n 2017, BCR a acordat clienţilor retail şi corporate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei. Locul patru în topul profiturilor de pe piaţa bancară locală a revenit şi în 2017 băncii ING – cu un profit net de 493 de milioane de lei, în creştere cu 4% faţă de 2016, iar Raiffeisen Bank România a ocupat şi anul trecut locul cinci în topul celor mai mari profituri, cu un câştig apropiat de cel raportat de banca de pe locul patru – 491 milioane lei, în creştere cu 9% faţă de 2016. Celelalte bănci din top care şi-au anunţat rezultatele – UniCredit, Alpha Bank, Garanti Bank – au anunţat profituri brute cuprinse între 88 şi 24 de milioane de euro. Dintre cele mai mari 10 bănci de pe piaţa locală, CEC Bank şi grecii de la Eurobank-Bancpost nu au anunţat până acum rezultatele financiare. Bancpost urmează să fie preluată de Banca Transilvania, tranzacţia primind undă verde şi de la BNR.

    Câştigurile mari raportate de bănci în ultimii ani au fost susţinute şi de activitatea operaţională, portofoliile de credite fiind în creştere. |nsă creditarea nu ţine pasul cu avântul economiei, care a înregistrat o creştere record de 7% în 2017, după ce în 2016 avansul PIB a fost de 4,8%. Creditarea privată a început anul 2017 cu o creştere timidă, de sub 1%, pentru ca în septembrie să facă un salt de 7,3% comparativ cu nivelul din aceeaşi perioadă din 2016, însă în decembrie 2017 creşterea creditării a încetinit la 5,6%, soldul fiind de 232,3 miliarde lei. Veniturile nete din dobânzi, principala sursă de profit a băncilor, s-au menţinut la un nivel ridicat anul trecut, marjele ridicate fiind în continuare o trăsătură definitorie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc – veniturile din dobânzi au ajuns anul trecut la 13,3 miliarde de lei, de circa 6,5 ori mai mari faţă de cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor, care au fost de doar 2 miliarde lei, conform datelor BNR. |n aceste condiţii, veniturile nete din dobânzi ar fi de 11,3 miliarde lei. În ceea ce priveşte veniturile nete din comisioane ale băncilor, acestea erau la sfârşitul anului 2017 de 3,9 miliarde lei.

    Pe măsură ce BNR a diminuat dobânda-cheie, banii s-au ieftinit până anul trecut pe piaţa monetară. Dar bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. Dobânzile la depozitele în lei au stat mai bine de un an sub 1%. Băncile au acordat anul trecut populaţiei credite noi de peste 31 miliarde lei, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

    Cea mai mare parte a creditelor noi, 60%, echivalentul a 18,8 miliarde de lei, a mers în consum. |n urma încasării unor venituri consistente din dobânzi şi comisioane, sistemul bancar a reuşit să obţină anul trecut un profit operaţional de 8,6 miliarde lei. Ascensiunea creditării a determinat un salt al activelor băncilor la un nou record. Activele la nivelul sistemului bancar au urcat anul trecut la 427,4 miliarde lei, în creştere cu circa 33,7 miliarde lei faţă de nivelul de la finele anului 2016. Privind retrospectiv, se observă că sistemul bancar local a experimentat şapte ani de profit şi patru ani de pierderi după 2007.

    Primii ani de criză financiară şi economică, dificili pentru bănci, rămân o amintire. Criza economică şi nivelul ridicat al NPL-urilor loviseră puternic profitabilitatea sistemului bancar, care a acumulat patru ani de pierderi. |n anii 2010, 2011 şi 2012 pierderile cumulate au totalizat 3,6 miliarde lei, în timp ce anul 2014 s-a detaşat cu pierderi record de circa 4,4 miliarde lei.

     

  • Bancherii vechi şi noi

    În 1744 se năştea primul membru al celebrei dinastii Rothschild, o familie de bancheri cunoscută în cele mai selecte cercuri de interes din lume. Mayer Amschel Rothschild era ceea ce germanii numeau ”Hoffaktor“, un bancher evreu care gestiona finanţele nobilimii europene. Mai târziu, Mayer şi-a trimis copiii în toată Europa, de la Londra, Paris şi Frankfurt până la Viena şi Napoli, pentru a pune bazele unuia dintre cele mai complexe sisteme bancare din lume.

    Astăzi, banca urmează să fie preluată de Alexandre Guy Francesco de Rothschild, 38 ani, după ce tatăl său, David de Rothschild, 75 de ani, a decis să părăsească poziţia de preşedinte al Rothschild & Co., păstrându-şi funcţiile în celelalte ramuri ale băncii, cum ar fi poziţia de vicepreşedinte al Rothschild Bank AG.

    Tânărul Alexandre se pregăteşte deja de o bună bucată de vreme pentru a urca la conducerea băncii, pentru a încununa a şaptea generaţie a dinastiei de evrei care a schimbat regulile jocului din sistemul bancar în urmă cu mai bine de 200 de ani. În prezent vicepreşedinte al grupului, acesta s-a alăturat băncii în 2008 după ce a lucrat atât în cadrul Bank of America, cât şi în pozţia de consultant pe piaţa de fuziuni şi achiziţii la banca de investiţii Bear Stearns.

    Moştenitorul imperiului bancar a absolvit Şcoala Superioară de Comerţ Extern şi a fost pregătit pentru a ajunge să conducă grupul bancar. Pe lângă poziţia actuală de vicepreşedinte al Rothschild, s-a alăturat anul trecut consiliului de administraţie al conglomeratului Bouygues, care are cote de piaţă masive în sectoarele de construcţii, telecom şi furnizare servicii de televiziune.

    Schimbarea conducerii vine în cadrul unei nevoi de repoziţionare şi realiniere la piaţă, grupul de consiliere fiscală încercând să îşi diversifice activitatea, pentru a rămâne profitabil chiar şi atunci când efervescenţa de pe pieţele de fuziuni şi achiziţii este scăzută. De când s-a alăturat băncii, Alexandre de Rothschild a ajutat la consolidarea şi supervizarea businessului de investiţii.

    David de Rothschild, cel care predă acum conducerea grupului, a jucat, de asemenea, un rol important în consolidarea afacerii. El a supravegheat şi a gestionat fuziunea subsidiarelor din Franţa şi Marea Britanie în 2012, într-o mutare care a fost proiectată pentru a unifica cele două braţe ale familiei Rothschild şi pentru a ajuta la creşterea încasărilor. Înainte de această mutare, David a condus subsidiara din Marea Britanie din 2004, când vărul său, Evelyn de Rothschild, s-a retras. La nivelul întregii lumi, pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, în ultimii doi ani, Rothschild s-a situat pe locul cinci, după JPMorgan, Goldman Sachs, Lazard şi Bank of America Merrill Lynch. Până în luna septembrie a anului trecut, banca a avut încasări de 852 de milioane de euro în 2017, potrivit publicaţiei americane Business Insider. Grupul are aproximativ 2.800 de angajaţi în 40 de ţări.

    Dincolo de datele financiare, Rothschild este un nume care a marcat istoria. Familia a primit titluri nobiliare în toată lumea, de la Marea Britanie, unde mai mulţi membrii ai dinastiei au primit titlul de Sir, până la Imperiul Roman. Împăratul Franz I al Austriei a acordat stema regală baronilor Rothschild în 1822.

    Motto-ul familiei Rothschild este ”Concordia, Integritas, Industria“ (lb. latină: Armonie, Integritate, Industrie). Cu accent pe ”industrie“, bancherii au investit în domenii variate, de la servicii financiare şi imobiliare la minerit, energie, agricultură, producţie de vin şi organizaţii nonprofit. În secolul XIX, familia Rothschild a deţinut cea mai mare avere privată din istoria modernă a lumii. Averea a fost împărţită între mai mulţi membri ai familiei, iar banii lor sunt investiţi astăzi în domenii variate. 

    Printre oamenii de seamă din Franţa a căror carieră şi viaţă s-a intersectat cu bancherii Rothschild se numără actualul preşedinte ales al Franţei, Emmanuel Macron, potrivit Financial Times. Macron s-a alăturat băncii la 30 de ani, cu vagi cunoştinţe în lumea finanţelor. Cariera la Rothschild, unul dintre cele mai mari grupuri de consiliere financiară din lume, i-a adus numele de ”Mozart al finanţelor“, pentru rolul jucat în consilierea Nestlé în privinţa achiziţiei unei divizii a Pfizer în 2012, o tranzacţie de 12 miliarde de dolari. Cu peste 50 de ani înaintea lui Macron, şi Georges Pompidou a lucrat în cadrul băncii timp de opt ani; el a devenit apoi premier şi chiar succesorul lui Charles de Gaulle în anii 1960.

    În România, bancherii l-au recrutat pe românul Alexandru Rus pentru a coordona activitatea de pe piaţa locală de M&A, cu scopul de a câştiga o felie din piaţa locală. România nu este străină pentru legendarii bancheri, încât aceştia au fost deja implicaţi din umbră în două dintre cele mai mari tranzacţii locale.

    Una dintre ele este achiziţia BCR de către grupul austriac Erste, mutare care a reprezentat cea mai mare tranzacţie din România de până acum, valaorea fiind de peste 4 miliarde de euro. Bancherii de la Rothschild sunt de altfel consilierii de casă ai lui Andreas Treichl, şeful grupului Erste Bank, ei fiind cei cu care Treichl a lucrat în toate mutările pe care grupul austriac le-a făcut în regiuna Europei Centrale şi de Est.

    ”Scutul roşu“ (lb. germană: Rothschild) a fost şi alegerea antreprenorului Ion Ţiriac în urmă cu mai mulţi ani, când a negociat cu HVB Bank (Bank Austria Creditanstalt) şi a cedat pachetul majoritar al Băncii Ţiriac. Mai mult, familia Rothschild este implicată în România şi în afaceri imobiliare, iar de anul trecut a început din nou să parieze pe proiecte imobiliare locale după ce luase o pauză pe perioada crizei.

  • Cum doi bancheri au realizat primul atac cibernetic din istorie în Franţa în 1834

    Prima reţea naţională de date a fost construită în Franţa în anii 1790. Această reţea era un sistem telegrafic mecanic, alcătuit din lanţuri de turnuri, fiecare având un sistem de braţe de lemn mobile. Diferite configuraţii ale acestor braţe corespondeau anumitor litere, numere. Operatorii din fiecare turn ajustau braţele pentru a se potrivi cu configuraţia turnului apropiat (era folosit un telescop pentru asta). Astlfe se crea o secvenţă de caractere. Mesajele puteai fi trimise mult mai repede decât scrisorile şi reţeaua era rezervată doar autorităţilor, scrie The Economist.

    În 1834, doi bancheri, Francois şi Joseph Blanc, au găsit o modalitate de a folosi reţeaua pentru propriul câştig.

    Fraţii Blanc tranzacţionau obligaţiuni de stat la bursa din Bordeaux unde informaţiile despre piaţă ajungeau în câteva zile de la Paris. Drept urmare, cei care aveau acces la informaţii mai repede puteau câştiga bani anticipând mişcările pieţei. Franţii Blanc au mituit un operator din oraşul Tours pentru a introduce deliberat greşeli în mesaje.

    Sistemul de codificare al mesajelor conţinea un simbol “backspace” care îi spunea scribului să ignore semnul anterior. Cei doi au exploatat asta prin adăugarea unui caracter fals, care indica direcţia pieţei din ziua precedentă. Acel caracter, urmat de un backspace, nu era luat în considerare la destinatarul final al mesajului. Un alt complice al fraţilor Blanc observa acel caracter şi transmitea informaţia către cei doi. Totul a fost descoperit în 1836 după ce acel operator s-a îmbolnăvit şi l-a rugat pe altcineva să-i ţină locul, mărturisindu-i ce avea de făcut.

    Fraţii Blanc au fost judecaţi, dar nu şi condamnaţi deoarece nu exista nicio lege împotriva utilizări abuzive a reţelelor de date. Abuzul celor doi este considerat ca fiind primul atac cibernetic din lume.
     

  • Legea plafonării dobânzilor a deschis cutia Pandorei: Bancherii dau vină pe români că au aşteptări ”iraţionale” de la bănci.

    ARB susţine că nemulţumirea românilor faţă de dobânzile la credite porneşte de la un  populism alimentat de promisiuni false şi de la o educaţie financiară precară, clienţii având aşteptări nerealiste de la bănci.
     
    ”Cercul vicios al populismului pleacă de la promisiuni false care duc automat la aşteptări nerealiste, nemuţumiri, situaţii conflictuale, procese în instanţă finalizate cu dezamăgire. Aceasta duce la lipsă de încredere în sistemul bancar şi la autoexcludere financiară de tipul <nu mă mai ating de credite>”, a declarat Sergiu Oprescu, Preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor şi Preşedinte executiv Alpha Bank, în cadrul unui eveniment desfăşurat luni la Institutul Bancar Român, întrebat care ar fi o variantă viabilă a plafonării dobânzilor, în contextul actual al populismului.
     
    El spune că, pe fondul unei educaţii financiare precare, aşteptările iraţionale „duc la nemulţumiri faţă de ceea ce există în prezent”.
     
    Bancherul lansează un ”avertisment” la adresa clienţilor nemulţumiţi de condiţiile primite, dând chiar exemplul legii dării în plată, unde încă sunt ”multe cazuri încă în instanţă”.
     
    „Situaţiile conflictuale sunt rezolvate în instanţă cu o mare dezamăgire pentru cei care le iniţiază. Dacă discutaţi cu cei care au iniţiat aceste lucruri, veţi observa o nemulţumire foarte mare. Această dezamăgire duce la accentuarea lipsei de încredere în sistem. Ea duce la un fel de autoexcludere financiară de tipul – nu mă mai ating de credite. În secolul 21 nu e atât de bine să faci asta”.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 februarie 2018

    COVER STORY: Tehnologia care ar putea schimba lumea

    “Dacă mă sună cineva să vândă bitcoin, eu te sun, te duci, îi dai banii ăştia, eu primesc bitcoin”, i-am spus tatălui meu. El nu înţelegea ce făceam şi la un moment dat mi-a zis: “George, dar tu eşti sigur de ceea ce faci? Că eu tot dau, 500 de euro, 300 de euro, 400, 1.000, 2.000 de euro şi nu-mi dau nimic înapoi băieţii ăia”, îşi aduce aminte George Rotariu, fondatorul Bitcoin România, cum a început să tranzacţioneze bitcoin în urmă cu câţiva ani.

    TRANZACŢIE: Partea leului în îngheţată

    MACROECONOMIE: Ce riscuri planează asupra României

    RESURSE UMANE: Când ar trebui ca un angajat să plece dintr-o companie?

    SPECIAL: Mâinile care îl hrănesc pe Kim Jong-Un

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 februarie 2018

    COVER STORY: “Miza pe miliardele din aburi”

    Ce înseamnă produsele de ultimă generaţie în domeniul tutunului în strategia pe termen lung şi cel rol joacă România în portofoliu grupului BAT povesteşte Asli Ertonguc, director de marketing pentru South Central Europe Area la British American Tabacco, cel mai mare producător de ţigarete de pe plan local.

    ENERGIE: Marele divorţ

    RETAIL: Viaţa bate filmul

     

    MANAGEMENT: Lichiditate, lichiditate, lichiditate

     

    ECONOMIE: Certificat de naştere de star

     

    LIFESTYLE: Modă cu influenţe de arhitectură

    SPECIAL: Acte caritabile, comportament execrabil

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Oraşul în care poţi închiria un apartament cu 1 euro pe an. Nimeni nu are voie să mărească suma

    Pare o glumă, dar există un oraş în care poţi închiria un apartament cu mai puţin de un euro pe an. Chiriile nu s-au mai schimbat aici de sute de ani.

    Fuggerei este un cartier din Augsburg, în sudul Germaniei, construit în urmă cu aproape 500 de ani de Jakob Fugger “cel bogat”, unul dintre cei mai influenţi bancheri ai vremii. Scopul său a fost să le ofere o casă celor care nu îşi permiteau acest lucru, iar chiria impusă de el în 1520, echivalentul de astăzi a 88 de euro cenţi pe an, nu a fost niciodată modificată.

    Una din condiţiile puse celor 142 de locuitori din Fuggerei este să se roage, de trei ori pe zi, pentru sufletul şi bunăstarea bancherilor. Porţile cartierului se închid la 10 seara, iar cine întârzie trebuie să plătească o amendă cuprinsă între 50 de euro cenţi şi un euro.

    Jakob Fugger a pus bazele unui fond caritabil care să finanţeze cheltuielile acestui complex rezidenţial; 500 de ani mai târziu, cea mai mare sursă de venituri este reprezentată de biletele de 4 euro achiziţionate de turiştii care vor să vadă cu ochii lor Fuggerei.

    Jakob “cel bogat” a fost, din multe puncte de vedere, varianta medievală a bancherului de succes de pe Wall Street. El a bătut monede pentru Vatican, a condus comerţul cu mai multe condimente şi a finanţat campania prin care regele spaniol Carlos al V-lea a devenit împăratul Imperiului Roman în 1519.

    La mijlocul secolului al XIV-lea, Jakob Fugger era unul dintre cei mai bogaţi oameni din Europa. El a lăsat moştenire familiei peste 7 tone de aur şi mai multe afaceri, unele dintre acestea existând şi astăzi.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 ianuarie 2018

    COVER STORY: “Parcurs de manager global”

    Marcel Martin este group supply chain director al Coca-Cola Hellenic Bottling Company, cu afaceri de peste 6 miliarde de euro anual, în 28 de ţări. El povesteşte paşii din cariera sa, care sunt tendinţele în industria băuturilor răcoritoare la nivel mondial şi cum se vede piaţa locală din rolul actual.

     

    RETAIL: Afacere din meşteritul altora

     

    IDEI DE AFACERI: Selfie-ul de 1000 de euro

     

    BĂNCI: Cât mai cresc dobânzile

     

    LEADERSHIP: Francezul care nu crede în viitorul lui Descartes

    SPECIAL: De la otravă la “tinereţe fără bătrâneţe”

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.