BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • O veste bună pentru investitori: Banca Centrală Europeană ar putea lăsa anumite bănci să plătească dividende după luna decembrie

    Banca Centrală Europeană (BCE) va revizui în decembrie recomandarea transmisă către băncile din zona euro, prin care le-a cerut să nu plătească dividende momentan, şi ar putea trece la o abordare mai flexibilă, de la caz la caz, a transmis Yves Mersch, membru al boardului BCE, citat de Reuters.

    „Această recomandare este şi trebuie să rămână una excepţională şi temporară”, a spus Yves Mersch, şeful adjunct al diviziei de supraveghere din BCE.

    Analiza de la finalul anului trebuie să decidă dacă proiecţiile de capital ale băncilor sunt cufundate încă în incertitudine sau dacă există o anumită claritate în piaţă.

    „O vom revizui în decembrie şi dacă nu vom ajunge la concluzia că asupra proiecţiilor de capital ale băncilor planează încă o incertitudine ridicată, ne vom întoarce la practicile obişnuite de supraveghere şi vom analiza distribuirea dividendelor de la bancă la bancă”, a explicat Mersch.

  • Cea mai puternică bancă centrală a lumii se recunoaşte învinsă de inflaţie

    Banca centrală americană (Fed) a anunţat o schimbare majoră de politică la finalul săptămânii trecute, declarând că este dispusă să permită inflaţiei să crească peste normal pentru a putea susţine piaţa muncii şi economia în general, scrie CNBC.

    Într-o mişcare caracterizată de preşedintele acesteia Jerome Powell drept o „updatare robustă“ a politicii Fed, banca centrală a adoptat oficial o politică de „ţintire a inflaţiei medii“, însemnând că aceasta va permite inflaţiei să treacă „moderat de ţinta de 2% „pentru ceva timp“ după perioade în care aceasta s-a situat sub obiectivul respectiv.

    Practic, Fed-ul va fi mai puţin înclinat să majoreze dobânzile când şomajul scade, atâta timp cât inflaţia nu creşte în acelaşi timp. În mod tradiţional, oficialii băncii au considerat că şomajul scăzut duce în mod periculos la niveluri mai crescute de inflaţie şi au acţionat preventiv pentru a evita acest lucru.

    Potrivit oficialilor Fed, schimbarea de abordare „poate părea subtilă, dar aceasta reflectă poziţia noastră că o piaţă robustă a muncii poate fi susţinută fără a cauza o creştere puternică a inflaţiei“.

    Fed-ul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pandemiei asupra celor mai puţini capabili să-i facă faţă, astfel că schimbarea de limbaj reprezintă o încercare de a soluţiona această situaţie pe măsură ce economia se redresează.

    În pofida rezistenţei economiei, milioane de muncitori americani rămaşi fără un loc de muncă vor întâmpina dificultăţi în a-şi găsi unul nou şi au nevoie de susţinere constantă din partea guvernului, a declarat Powell, avertizând că redresarea pieţei muncii ar putea fi un proces de durată, care s-ar putea întinde pe mai mulţi ani, potrivit Reuters.

    După criza financiară din 2008, Fed-ul s-a lansat într-un ciclu de majorări de dobânzi pentru normalizarea poziţiei sale de politică monetară şi evitarea unei potenţiale creşteri a inflaţiei. Cu anunţul recent, banca centrală americană a semnalizat că dacă ar putea întoarce timpul, ar fi acţionat diferit, scrie Financial Times.

    Schimbarea de abordare echivalează implicit cu o recunoaştere a faptului că majorările de dobânzi din ultimul deceniu nu au fost în ton cu realitatea economică, evidenţiind în acelaşi timp determinarea Fed de a menţine dobânzile în apropiere de zero pentru a ajuta economia să-şi revină.

    Noul plan al Fed este privit cu scepticism de către economişti în condiţiile în care banca centrală se confruntă cu multiple forţe care ţin inflaţia scăzută, scrie Bloomberg.

    „Fed-ul trebuie să precizeze foarte clar cum intenţionează să-şi atingă noul obiectiv. Altfel, sunt simple cuvinte pe hârtie care nu înseamnă nimic“, arată Aneta Markowska, de la Jefferies.

    Totuşi, James Bullard, preşedinte St. Louis Fed, a venit în apărarea noii strategii, arătând că aceasta ar putea contribui la creşterea aşteptărilor privind inflaţia în rândul investitorilor, un factor despre care economiştii spun că influenţează masiv traiectoria inflaţiei.

     

     

  • Optimism de la Christine Lagarde, preşedintele BCE: „Probabil am depăşit cel mai rău moment al crizei”

    Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), crede că lumea a trecut deja de cel mai dur moment al crizei coronavirusului, însă crede că revenirea la normalitatea anterioară pandemiei este puţin probabilă, potrivit CNBC.

    „Probabil am depăşit cel mai rău moment al crizei şi spun asta cu nelinişte pentru că ar putea exista un al doilea val”, a spus Christine Lagarde, într-o intervenţie online, în cadrul Northern Light Summit.

    BCE a estimat că PIB-ul zonei euro a căzut cu 16% în primele două trimestre din 2020. Cu toate acestea, banca centrală se aşteaptă la revenirea creşterii economice în următoarele luni, pe măsură ce economiile din zona euro se redeschid.

    După o contracţie de 8,7% pentru întreg anul 2020, BCE previzionează o revenire de 5,2% în 2021 şi de 3,3% în 2022.

    Lagarde a avertizat că revenirea „va fi incompletă şi ar putea fi transformaţională”, considerând că lumea nu va mai fi la fel după pandemie.

    Anumite modele de business se vor chinui să supravieţuiască şi să se adapteze noii lumi, în timp ce alte companii vor fi create pentru a adresa această realitate schimbătoare, a spus ea.

    Lagarde consideră că într-o lume în care proximitatea ar putea deveni noul trend, „este posibil ca schimburile comerciale să se reducă semnificativ”.

    „Trebuie să fim foarte atenţi la cei mai vulnerabili dintre noi”, a adăugat şefa BCE.

    BCE a anunţat luna aceasta o expansiune a programului de achiziţie de obligaţiuni, întrucât banca centrală s-a obligat la un program de achiziţie de datorie de 1.350 miliarde euro până în iunie 2021.

  • Rusia taie ratele dobânzilor la un nivel nemaiîntâlnit de la dizolvarea Uniunii Sovietice încoace

    Banca Centrală a Rusiei a tăiat ratele dobânzilor cu 100 de puncte de bază până la 4,5%, cel mai scăzut nivel de căderea Uniunii Sovietice încoace, în condiţiile în care economia ţării continuă să fie afectată de pandemia de coronavirus, conform CNBC.

    Banca Centrală tăiase deja ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază în luna aprilie, sugerând că va continua să reducă din costurile de creditare pe măsură ce riscul inflaţiei va rămâne scăzut, iar economia va continua să se contracte. Produsul intern brut (PIB) al ţării a scăzut cu 28% în luna aprilie.

    Rusia este în prezent a treia cea mai afectată ţară de coronavirus, cu 569.000 de cazuri confirmate. Banca Centrală a declarat că măsurile de distanţare socială au afectat activitatea economică mult mai mult decât estimările iniţiale ale autorităţilor, PIB-ul urmând să se contracte într-un ritm la fel de alert şi în al doilea trimestru.

    „Spre deosebire de 2008 şi 2014-2016, rubla a rămas în 2020 relativ stabilă în raport cu dolarul american, înregistrând o scădere de doar 15% anul acesta, în conformitate cu celelalte monede emergente”, a declarat Erik Norland, senior economist în cadrul CME Group.

    „Există un contrast puternic faţă de scăderile din 2008-2009 şi 2014-2016 când moneda a scăzut cu 35% şi, respectiv, cu 60% în raport cu dolarul american, cauzând o creştere rapidă a inflaţiei, care a fost întâmpinată de creşterea ratelor dobânzilor.”

    Economia Rusiei se bazează în continuare pe exporturi, petrol şi alte resurse naturale, însă Norland subliniază faptul că ţara are unul dintre cele mai joase nivele de datorie în ceea ce priveşte marile puteri globale.

    „În Rusia, datoria din sectorul public şi cel privat reprezintă doar 80% din PIB, comparativ cu 250%+ în China, Europa, Japonia şi Statele Unite”, a declarat Norland, adăugând că decizia Băncii Centrale reflectă încredere în politicile monetare lansate de autorităţi.

     

  • Economia olandeză va înregistra o scădere record în 2020: banca centrală

    Economia olandeză va înregistra o scădere record pentru o perioadă de pace, deoarece restricţiile au întrerupt producţia şi exporturile şi urmează să aducă şomajul la cel mai înalt nivel din ultimii ani, a declarat banca centrală olandeză luni, citată de Reuters.

    Cea de-a cincea economie a zonei euro urmează să scadă cu 6,4% în acest an, chiar dacă eliminarea restricţiilor induse de epidemia de coronavirus continuă în lunile următoare.

    Ceşterii va fi reluată în 2021 şi 2022, cu 2,9, repsectiv 2,4%.

    Dar un al doilea val de infecţii cu coronavirus şi o reînchidere a unor părţi importante ale economiei, fie în Olanda, fie în străinătate, ar putea duce cu uşurinţă la un scenariu mult mai slab, a spus DNB.

    “O contracţie de 6,4% este deja de două ori mai mare decât am văzut în timpul crizei financiare”, a declarat directorul DNB Olaf Sleijpen, într-o conferinţă video. „Dar există multă incertitudine. Profunzimea recesiunii şi puterea revenirii depind de evoluţii care sunt greu de estimat în acest moment”.

    În scenariul său cel mai sumbru, DNB a anticipat că economia olandeză va scădea 11,8% în acest an şi va rămâne departe de nivelurile sale pre-coronavirus până în 2023.

    În toate scenariile, şomajul, aflat la un minus istoric în ultima vreme, va creşte rapid pe parcursul acestui an şi al următorului an, atingând un nivel între 6% şi 9% în 2021.

  • Ce se întâmplă cu economia nemţilor: Bundesbank estimează că economia Germaniei va cădea cu 6% în 2020, faţă de o previziune iniţială de minus 7,1%

    Economia Germaniei se va contracta cu 6% în acest an, reprezentând o cădere mai puţin abruptă în comparaţie cu alte ţări mari din zona euro, ceea ce se datorează în principal pachetelor de stimuli lansate de Berlin de la începutul pandemiei, conform previziunilor Bundesbank, banca centrală a nemţilor, citate de FT.

    Bundesbank a publicat previzunile revizuite, despre care a menţionat că au fost conturate înainte ca guvernul să anunţe, miercuri, o nouă rundă de reduceri de taxe pentru a revitaliza economia, într-un pachet de 130 miliarde euro.

    Iniţial, banca centrală a modelat un scenariu de bază în care previziona o cădere de 7,1% pentru economia germană în 2020. Mai mult, economia ar fi urmat să îşi revină pe o creştere de 3,2% în 2021 şi 3,8% în 2022.

    Cu toate acestea, Bundesbank arată că pachetul de 130 miliarde euro anunţat miercuri ar adăuga încă un punct procentual economiei germane în acest an şi încă o jumătate de punct procentual pentru 2021 – ceea ce înseamnă o cădere de 6% pentru 2020 şi o creştere de 3,7% pentru 2021.

    Planurile guvernului de a reduce TVA-ul, într-o ambiţie care va costa 20 miliarde euro, ar duce inflaţia aproape de zero, faţă de o estimare iniţială a băncii centrale de 0,8% pentru 2020.

    Banca Centrală Europeană a publicat previziunile săptămâna aceasta, iar acestea arată un declin de 8,7% pentru zona euro în 2020, cu Franţa înregistrând o contracţie de 11%.

  • Un bancher norvegian pregătit de serviciile secrete pentru interogări, cu o avere de 500 de milioane de euro, a preluat conducerea celui mai mare fond de investiţii din lume, de peste 1 trilion de dolari, pe un salariu de „doar” 670.000 de euro pe an

    Nicolai Tangen, 53 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuţi manageri de fonduri speculative din Londra şi prima alegere pentru conducerea celui mai mare fond suveran de investiţii din lume – Fondul Suveran al Norvegiei, care a pierdut 124 de miliarde de dolari din cauza crizei generate de coronavirus, scrie Financial Times.

    Tangen şi Oystein Olsen, guvernatorul băncii centrale din Norvegia, au semnat un contract săptămâna trecută prin care plănuiesc să reglementeze potenţialele conflicte de interese, fiind întâmpinaţi cu scepticism de opoziţie şi de presă.

    Cel mai mare producător de petrol din Europa de vest se confruntă cu două crize, cea generată de COVID-19 şi cea a scăderii preţului combustibililor. Anul acesta, Norvegia va primi o sumă record de bani prin intermediul fondului, care a început pentru prima dată să vândă active.

    Un suporter al lui Tangen spune că fluxul de controverse care s-a strâns în jurul lui este un caz clasic de Janteloven, un cod social scandinav a cărei primă regulă este că „nu trebuie să crezi că eşti special”. Un alt susţinător blamează „oamenii care nu au experienţă şi vorbesc despre lucruri pe care nu le înţeleg. Se lasă duşi de nas de prima pagină a ziarelor. Norvegia este o ţară prea mică pentru un fond atât de mare”.

    Controversele au început în toamna anului trecut când Tangen a organizat un seminar în Statele Unite. A adus prieteni, miniştrii şi investitori din Norvegia şi Marea Britanie pentru a participa la un eveniment de trei zile în cadrul căruia a avut loc un concert al cântăreţului Sting. De asemenea, Yngve Slyngstad – şeful actual al fondului – a participat la eveniment, fiind de acord să zboare înapoi în Norvegia cu un avion privat plătit de Tangen.

    Slyngstad, care a condus fondul în ultimii 12 ani, a primit anul trecut un salariu de 6,7 milioane de coroane norvegiene (632.000 de dolari). Prin comparaţie, Tangen va câştiga de 672.400 de dolari pe an, potrivit Bloomberg.

    Viitorul şef al celui mai mare fond suveran din lume ştie că trebuie să îşi schimbe stilul de viaţă, exprimându-şi regretele cu privire la faptul că seminarul – pe care l-a pregătit timp de câţiva ani – a fost atât de extravagant.

    Tangen a început să câştige bani încă din adolescenţă, când colecta sticlele de plastic rămase în urma meciurilor de fotbal pentru depozitele de reciclare din Kristiansand. La 16 ani, a început să lucreze în cadrul unei bănci locale şi a început să viseze că într-o zi va investi în piaţa de capital. Ulterior, Tangen a fost antrenat în cadrul sectorului de interogări şi traduceri al serviciilor secrete norvegiene.

    Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei este unul dintre cei mai importanţi investitori din lume, controlând în medie echivalentul a 1,4% din fiecare acţiune listată la nivel global, şi este condus mai degrabă ca un fond pasiv de indice, cu participaţii în aproape 9.000 de companii.

    În ceea ce îl priveşte pe Tangen, acesta nu a oferit niciun indiciu în ceea ce priveşte felul în care intenţionează să conducă fondul, iar dezbaterile cu privire la numirea sa în funcţie abia au început: politicienii care supraveghează banca centrală a Norvegiei îşi vor exprima părerea în cursul lunii iunie.

  • Euro, sub umbra pandemiei

    BCE a indicat că dobânzile de politică monetară, deja la niveluri minime, pot fi duse mai jos decât sunt acum dacă va fi nevoie. De asemenea, instituţia condusă de franţuzoaica Christine Lagarde va plăti băncile pentru ca acestea să se împrumute de la ea şi să-şi întărească în acest mod capacitatea de a credita economia şi guvernele. BCE a fost obligată să facă ceva, măcar pentru a demonstra pieţelor că nu şi-a epuizat resursele. BCE nu s-a angajat  în manevre noi de amploare, dar a transmis un semnal puternic că îşi va folosi tot armamentul din dotare şi va improviza pentru a permite guvernelor europene să-şi scoată economiile din criză. O improvizaţie ar fi aruncarea în luptă a unui program destinat băncilor numit de BCE „PELTROS“ – operaţiuni de refinanţare de urgenţă pe termen mai lung pe timp de pandemie.

    „Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace. Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru.”

    Christine Lagarde, preşedintele BCE, citată de Le Figaro

  • Una dintre cele mai bogate ţări europene anunţă unele dintre ce cele mai mari pierderi din istorie după ce pandemia a şters peste 36 mld. euro din valoarea rezervelor

    Banca Naţională a Elveţiei a înregistrat cel mai prost trimestru din istoria de 113 ani a băncii centrale, după ce impactul pandemiei de Covid-19 asupra pieţelor globale a şters peste 36 mld. euro din valoarea rezervelor băncii, în primele trei luni din 2020, potrivit FT.

    Deţinerile valutare masive ale băncii centrale – care au crescut semnificativ în ultimii ani ca parte a unor intervenţii menite să ţină jos valoarea francului elveţian – au scăzut cu 39 mld. euro în primele trei luni din acest an, conform datelor transmise joi de banca centrală.

    Pierderile au fost atenuate doar de aurul pe care îl deţine banca, a cărui valoare a crescut cu 2,6 mld. euro, în contextul în care panica din pieţe i-a determinat pe investitori să se reorienteze spre ceea ce sunt considerate a fi active sigure.

    Portofoliul de 760 mld. euro al băncii centrale transformă Banca Naţională a Elveţiei într-unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din lume. Deţinerile acesteia includ mai multe companii bluechip din SUA. La un moment dat, Banca Naţională a Elveţiei deţinea mai multe acţiuni Facebook decât Mark Zuckerberg.  

    Banca Naţională a Elveţiei nu operează aceste deţineri cu scopul de a face profit. În schimb, acestea fac parte dintr-o politică monetară neobişnuită, gândită pentru a menţine competitivitate economiei interne a Elveţiei. Alături de dobânzile negative, Banca Naţională a Elveţiei vinde în mod regulat franci elveţieni în pieţele internaţionale şi cumpără active denominate în valută la schimb. Ambele politici sunt gândite pentru a diminua presiunea pusă pe francul elveţian.

  • Economiştilor din întreaga lume le-a căzut cerul în cap: Anglia, ţara care a inventat capitalismul, va tipări bani ca să finanţeze direct prin banca centrală cheltuielile extraordinare ale guvernului. Analiştii spun că aceasta este o cale sigură spre hiperinflaţie, ca în Zimbabwe

    Marea Britanie a devenit prima ţară care recurge la finanţare monetară pentru cheltuielile extraordinare ale guvernului în lupta cu criza COVID-19, întrucât Banca Angliei va împrumuta temporar guvernul în mod direct, potrivit FT.

    Decizia va permite guvernului să evite piaţa titlurilor de stat până trece peste pandemia de COVID-19, astfel încât banca centrală va tipări bani ca să îl finanţeze – cu toate acestea, decizia atrage critici pentru că o astfel de mutare generează hiperinflaţie, ca în cazul Zimbabwe.

    Prin urmare, situaţia arată nevoia masivă de bani a guvernului din ultimele săptămâni, care nu poate fi acoperită de pe pieţele financiare.

    Într-o declaraţie lansată joi, guvernul a spus că va extinde contul guvernului la banca centrală – prin facilitatea cunoscută istoric drept „Ways and Means” (n.eng: Moduri şi Mijloace – care în mod normal se situează la circa 370 milioane lire sterline.

    Practic, guvernul se poate împrumuta fără vreo limită anume deoarece decizia le permite miniştrilor să cheltuie pe termen scurt fără să fie nevoiţi să se împrumute pe piaţa titlurilor de stat.

    În 2008, după o decizie similară, aceasă facilitate s-a ridicat la 20 miliarde lire sterline.

    De data aceasta, însă, este probabil ca nivelul să fie mult mai ridicat. Guvernul şi-a triplat în doar o lună necesarul de finanţare de pe pieţele financiare. Astfel, în aprilie guvernul voia să atragă 45 miliarde lire sterline, faţă de 15 miliarde lire sterline în luna martie.

    Deşi piaţa titlurilor de stat a resimţit presiuni la mijlocul lunii martie pe măsură ce criza COVID-19 s-a adâncit, guvernul nu a avut dificultăţi în a atrage finanţare, mai ales după ce Banca Angliei a anunţat că va printa 200 miliarde lire sterline pentru a-i pompa în titlurile de stat emise de trezorerie pentru a se asigura că există destulă cerere şi pentru buna funcţionare a pieţei.

    Finanţarea monetară directă a cheltuielilor guvernului va fi „temporară şi pe termen scurt”, a transmis Trezoreria.

    Aceasta a mai transmis că orice finanţări atrase prin această facilitate vor fi achitate cât mai repede posibil, până la finalul anului.

    În urmă cu mai puţin de o lună, Banca Angliei a spus că sunt şanse mici ca această facilitate să fie utilizată, ceea ce arată cât stres suplimentar a venit pe umerii guvernului în ultimele săptămâni.

    Într-o discuţie cu jurnaliştii care a avut loc în data de 18 martie, Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, a spus că facilitatea este doar „o variantă istorică”.

    „Nu cred în acest moment că ne confruntăm cu o inabilitate a guvernului de a se finanţa deci, da, facilitatea există, dar nu este printre principalele instrumente la care ne uităm”, a spus atunci Bailey.

    Săptămâna aceasta, acelaşi Andrew Bailey a semnat o opinie în Financial Times în care spunea că nu va trece la finanţare monetară, dar că nu exclude operaţiuni temporar – despre care a spus că nu vor genera presiuni inflaţioniste.

    „Operaţiunile pe termen scurt joacă un rol important în stabilizarea condiţiilor din piaţă”, a scris Bailey.