Tag: Austria

  • Banii de la groapa de gunoi

    „Scopul final este să ajungem ca până în 2020 să reciclăm 70% din deşeurile colectate în zona noastră de operare, cu mult peste targetul de 50% stabilit de Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, Sighişoara şi zonele limitrofe vor fi singurele din România pregătite să respecte normele impuse de UE la acest capitol”, descrie Silviu Dumitrescu, managing director al Saubermacher, potenţialul de dezvoltare a domeniului reciclării în regiunea în care activează.

    Printre principalele activităţi ale companiei cu origini austriece se numără colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere, colectarea, neutralizarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase, colectarea, transportul şi valorificarea deşeurilor industriale, precum şi depozitarea deşeurilor nepericuloase la depozitul ecologic din Sighişoara.

    Fondată în 1979, Saubermacher operează în prezent în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est prin intermediul a 2.800 de angajaţi, numărul celor din România ridicându-se la 250. Pe piaţa locală a intrat în 2005, iar trei ani mai târziu a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni a două societăţi de salubrizare din judeţele Sibiu şi Mureş.

    În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a companiei a fost constantă. Pentru anul curent reprezentanţii Saubermacher estimează că aceasta va fi similară cu cea de anul trecut, în jurul a 2,57 de milioane de euro. „Totuşi, comparativ cu ţările occidentale cifra de afaceri este una mică, având în vedere preţurile foarte mici şi competiţia mare din piaţa românească. Cifra de afaceri în Austria şi Germania este cu aproximativ 60% mai mare pentru o companie de o dimensiune asemănătoare şi cu o gamă de servicii similară”, spune Dumitrescu. El precizează că în estul Europei singura ţară cu care România se poate compara din punct de vedere al preţutilor de salubrizare este piaţa din Bulgaria, dar şi acolo „cifrele de afaceri sunt mai mari faţă de media locală deoarece şi rata de abonaţi este mai mare.”

    Marja de profit a companiei a ajuns anul trecut la 22%, aceasta fiind cea mai mare realizată de către oricare dintre firmele din grupul Saubermacher. Rezultatul este parte a strategiei de creştere a companiei, care a mizat în ultimii trei ani nu pe extindere, ci pe eficientizarea colectării şi valorificării deşeurilor, spune Dumitrescu. „Consider că în cazul în care implementezi o strategie pe termen mediu cu soluţiile potrivite, poţi ajunge la rezultatele scontate.”

    Valoarea totală a investiţiilor companiei, de la intrarea pe piaţa locală până în prezent, a ajuns la 7,5 milioane de euro. Potrivit managing directorului companiei, cele mai multe investiţii au fost direcţionate „către tehnologii care asigură o mai bună protejare a mediului înconjurător şi, implicit, o stare de sănătate mai bună a populaţiei”.

    El adaugă că „investiţiile variază de la un an la altul, în funcţie de durata de viaţă a echipamentelor, dar media anuală este de 500.000 – 700.000 de euro pe an”. Spre exemplu, anul trecut, compania a investit 700.000 euro în echipamente de colectare mai performante şi într-o staţie de epurare care să adapteze procesarea deşeurilor la standarde europene.

    Pentru anul viitor însă, reprezentanţii Saubermacher au în plan o investiţie de 25 de milioane de euro într-un nou proiect de extindere a depozitului de deşeuri menajere din Sighişoara şi în implementarea unei tehnologii corespunzătoare cu ajutorul căreia speră să rezolve o mare parte a problemei de gestionare a deşeurilor în zona în care compania operează. Investiţia presupune, printre altele, cumpărarea echipamentelor de colectare, sortare şi transport al deşeurilor. Dumitrescu estimează piaţa de salubrizare din România la o valoare cuprinsă între 600 şi 800 de milioane de euro.

    Totuşi, spune că, în ciuda faptului că pe piaţă există loc şi pentru alţi jucători, anumite deficienţe ale sistemului local îi împiedică pe marii investitori din piaţa europeană să fie interesaţi de piaţa din România.

    „Mare parte a jucătorilor din România se consideră operatori de salubrizare după ce cumpără un camion şi participă la o licitaţie oferind un preţ de dumping. Mulţi nu investesc în sisteme tehnologice de colectare şi reciclare, ci folosesc un sistem rudimentar”, descrie Silviu Dumitescu una dintre problemele industriei în care activează.

    Potrivit managing directorului de la Saubermacher, un alt motiv care îi determină pe operatori să fie prudenţi în participarea la licitaţii este şi rata mică de abonaţi ai companiilor de salubrizare de pe piaţa locală, care include doar 60-70% din populaţie, „deşi legea obligă orice persoană fizică sau juridică să aibă contract de salubrizare”.

    Reprezentantul Saubermacher susţină că piaţa locală este foarte diferită faţă de cele din regiune şi în special faţă de vest, caracteristicile deşeurilor diferind foarte mult de de la o regiune la alta, la fel şi soluţiile utilizate. „De pildă, în Austria fracţia biodegradabilă a deşeurilor este de maximum 25%, însă în România aceasta ajunge şi la 65% în mediul rural, iar acest lucru demonstrează că românii aruncă foarte multă mâncare şi mai puţine ambalaje.” 

    El spune că la aceste caracteristici se mai adaugă lipsa de disciplină, deoarece oamenii aruncă deşeurile la întâmplare, fără să suporte consecinţele, în timp ce în ţările din vest astfel de practici sunt descurajate prin amenzi drastice şi chiar consecinţe penale.

    Dumitrescu crede că principalele motive pentru care românii reciclează atât de puţin sunt lipsa de informare, dar şi lipsa de implicare a autorităţilor locale, precum şi neimplementarea preţurilor diferenţiate. „În Austria, în cazul în care fracţia biodegradabilă este contaminată cu plastic, carton, hârtie sau sticlă, acel abonat o să plătească de până la zece ori mai mult faţă de un abonat care a realizat sortarea corespunzător.”

    De altfel, Dumitrescu spune că principalele provocări cu care s-a confruntat din poziţia pe care o ocupă sunt cele legate de colaborarea cu autorităţile locale, care „consideră că operatorul trebuie să fie cel care rezolvă aceste probleme şi nu doresc să îşi asume obligaţii, ci preferă să paseze mai departe responsabilităţile. Noi, în calitate de operator, nu avem puterea de a implementa litera legii fără sprijinul autorităţilor”, spune el.

    Potrivit reprezentantului Saubermacher, piaţa este afectată şi de o criză a forţei de muncă, care s-a remarcat începând cu anul trecut, „nu doar în sectorul nostru, ci la nivel naţional. Această problemă îi afectează pe jucătorii din piaţă. Singura soluţie pentru criza forţei de muncă este fidelizarea angajaţilor, având în vedere că oferta este foarte mare, dar angajaţii sunt puţini. În cazul nostru, fluctuaţia de personal a fost minimă tocmai printr-un comportament corect faţă de angajat”, spune el.

    Potrivit ZF, în topul companiilor locale de salubrizare se numără Romprest Service, Rosal Grop, Urban, Supercom şi Polaris M. Holding.

  • Acest senator PSD a comparat aliaţii şi partenerii României, printre care SUA şi Germania, cu nişte GÂNDACI. Explicaţia lui este halucinantă: „Mi s-a părut foarte…”

    „Mi s-a părut foarte, foarte interesantă (imaginea – n.r.), de aceea am pus-o. Mesajul a fost preluat de pe un site de socializare. Nu am interpretat poza din punct de vedere al animalelor care apar în poza, doar mesajul domnului preşedinte Iohannis m-a impresionat”, a declarat senatorul PSD Liviu Pop.

    El susţine că nu a intenţionat să compare ţările respective cu gândaci.

    ”Doamne fereşte, nu am comparat pe nimeni cu gândaci. Eroare cred că este mesajul preşedintelui Iohannis. Nu putem compara partenerii cu animalele, de fapt pe nimeni nu putem compara cu animale. Nu cred că e nevoie de o reacţie pentru că repet nu am intenţia şi nu o să am intenţia de a compara o ţară cu un animal sau o persoană cu un animal. Nu, mi-a plăcut partea de sus a postării, dar nu puteam să tai că eram acuzat de plagiat şi atunci trebuia să las jos de unde am preluat, scrie în partea de jos de unde am preluat postarea”, a susţinut Pop.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe locul doi în topul ţărilor unde se cheltuieşte cel mai puţin pe vacanţe

    La polul opus se află Luxemburg, unde rezidenţii de acolo ajung să plătească până la 768 de euro pentru un sejur, Malta cu 646 de euro pe persoană şi Austria, unde rezidenţii ajung să scoată din buzunare până la 607 euro pe persoană pentru un sejur.

    Potrivit datelor centralizate de Eurostat, în 2016, durata şederii în unităţile de cazare luată în calcul pentru acest studiu a fost de o noapte sau mai mult, pentru timpul petrecut cu familia şi prietenii într-o staţiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viena, oraşul cu cele mai bune condiţii de viaţă. Pe ce loc se situează Bucureştiul

    Viena pune astfel capăt supremaţiei oraşului australian Melbourne, care a fost liderul acestui top în ultimii şapte ani.

    Aceasta este pentru prima dată când un oraş european se situează pe primul loc în acest top realizat anual de Economist Intelligence Unit, divizie a The Economist Group.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politicieni din Austria critică situaţia din România,exprimă dubii privind Preşedinţia ConsiliuluiUE

    Tensiunile politice din România ar putea avea consecinţe pe plan european, în contextul în care România va prelua din ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului UE, notează Der Standard.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DRAMATIC: Peste jumătate dintre români ar vrea să lucreze în altă ţară

    România se află pe acelaşi palier cu state precum Austria, Germania, Italia, Irlanda, Belgia sau Danemarca în ceea ce priveşte dorinţa de mobilitate a forţei de muncă (între 50% şi 60% dintre respondenţi).

    În ceea ce priveşte top 10 ţări unde şi-ar dori să lucreze, românii au ales state precum Germania, Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Statele Unite, Canada, Austria, Spania, Belgia şi Italia. În acelaşi timp, România a fost şi ea nominalizată în top 5 state în care şi-ar dori să lucreze respondenţii din Israel, Coreea de Sud, Italia, Turcia, Ghana, Nigeria, Egipt, Norvegia, Grecia sau Qatar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român a rămas fără maşina de 12.000 de euro la vamă. Explicaţia dată poliţiştilor

    Un român care se întorcea acasă în concediu a rămas, vineri, fără maşină la vamă, după ce poliţiştii de frontieră au descoperit că maşina era căutată de autorităţile din Austria.

    La verificări, politiştii de frontieră au descoperit că maşina figurează în baza lor de date ca fiind căutată pentru confiscare, alertă introdusă de autorităţile austriece încă din luna noiembrie a anului trecut.

    Luat la întrebari, şoferul a susţinut că a cumparat maşina la începutul anului 2017 de la un prieten din Serbia şi că nu ştia că autoturismul este căutat de autorităţi, scrie opiniatimisoarei.ro.

    Poliţiştii au confiscat maşina în valoare de 12.000 de euro, iar autorităţile fac acum cercetări pentru infracţiunea de tăinuire.

  • Un român de 40 de ani, promovat de gigantul Coca-Cola la vârful businessului din regiunea Caucaz

     Cele trei au împreună peste 16 milioane de locuitori, de circa două ori mai mulţi decât are Austria, unde românul Adrian Cernăuţan a lucrat anterior. Puterea de cumpărare însă este de câteva ori mai mică în statele din Caucaz faţă de Austria.
     
    „În această nouă funcţie mă voi ocupa de coordonarea activităţilor Coca-Cola în regiune, împreună cu cei trei parteneri regionali. Caucaz este o zona absolut unică, în care suntem în parteneriat cu trei companii: Coca-Cola Hellenic, Coca-Cola Icecek şi un îmbuteliator local în Georgia“, a declarat Adrian Cernăuţan pentru ZF. 
     
  • 3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne şi Transgaz face o conductă separată să ducă gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria şi Austria. Ce fel de strategie energetică şi de dezvoltare are România?

    Despre ce fel de dezvoltare economică putem vorbi şi despre ce fel de educaţie când condiţiile minime de desfăşurare a orelor de clasă şi de funcţionare civilizată a unei unităţi de învăţământ nu sunt îndeplinite?
     
    Cum poate fi acceptat faptul ca într-o ţară care produce 9 miliarde de metri cubi pe an de gaz, adică 90% din consumul propriu, pe locul patru în Uniunea Europeană la producţia de gaz, jumătate din şcoli şi grădiniţie să se încălzească cu lemne?
     
    Doar într-o ţară fără cap, aşa cum este astăzi, unde  de fapt nici nu poţi să afli din două click-uri sau printr-o întrebare la Statistică sau la Ministerul Învăţământului, exact câte şcoli au gaz metan din total.
     
    Ce ştim este doar că din 320 de oraşe şi municipii, doar 246 au gaz metan şi din 2.861 de comune, doar 671 sunt conectate la reţeaua de gaze.
     
    Ce indice de dezvoltare mai bun poate fi decât conectarea locuinţelor la reţeaua de apă, canalizare şi gaz metan a locuinţelor, a şcolilor, grădiniţelor, liceelor, a dispensarelor şI spitalelor?
     
    Dispunem de reţele hidrografice cum nicio altă ţară din Europa de Est nu are, suntem cvasiindependenţi la consumul de gaz, exportăm energie electrică, dar copiii României merg în şcoli din secolul XIX.
     
    Se tot discută asupra redevenţelor care vor fi încasate ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră, dar realitatea este că poţi să faci bani cu adevărat din exploatarea de resurse de pe propriul teritoriu decat dacă le exploatezi prin propriile companii naţionale.
     
    Redevenţele nu sunt practic decât o invenţie pentru ca marile companii din statele fără resurse să îşi poate întinde reţeaua în toată lumea.
     
    Astăzi, ni se spune că România va încasa miliarde de euro din redevenţele din gazul din Marea Neagră, pentru care Transgaz  face o conductă distinctă care să îl transporte direct în Ungaria şi în Austria.
     
  • Planul Ungariei pentru a ajunge la fel de bogată ca Austria

    Analiza nu are concluzii optimiste despre rezultatele de până acum. „În pofida mai multor încercări, Ungaria, ca multe alte state din Europa Centrală şi de Est, nu poate ajunge din urmă vestul din punctul de vedere al economiei“, se arată în lucrarea citată. Documentul stabileşte ţinte macroeconomice ambi­ţioa­se pentru 2030 care pot fi atinse prin urmarea celor 180 de paşi.
     
     De ase­menea, studiul demonstrează că, prin prisma comparaţiei cu statisticile inter­na­ţionale, progresul economic al Un­gariei ar trebui să se bazeze mai degrabă pe o creştere calitativă decât pe o creş­tere cantitativă. Prin reforma com­peti­ti­vităţii se va putea îmbunătăţi pro­duc­tivitatea, iar în 10 ani salariile no­minale se pot dubla.
     
    Dacă se ajunge la ocuparea integrală a forţei de muncă, se va putea menţine permanent o creştere a PIB de 4-4,5%. Banca centrală a făcut 14 propuneri pentru diferite sectoare, dintre care multe sunt în acord cu pla­nurile guvernului. Guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy este prieten bun cu premierul Viktor Orban. Sectoarele vizate includ impozitarea, demografia şi reforma pieţei muncii. Banca centrală propune, printre altele, reducerea şi mai mult a taxelor legate de muncă. Concepţia de stat mic şi eficient pre­zentă în planurile băncii este, de ase­menea, în ton cu politicile guvernului.
     
    Ţintele propuse de banca centrală ar putea fi atinse prin transformarea celor două sisteme principale de stat – de sănătate şi de educaţie. Investiţiile în capitalul uman ar juca un rol esenţial. De fapt, un sfert din propuneri vizează educaţia publică, învăţământul superior şi problemele de sănătate. În aceste domenii, Ungaria are performanţe slabe în comparaţie nu doar cu ţările occidentale, dar şi cu Europa Centrală.