Tag: atragere

  • Mare şi luxos

    Creatorul londonez Theo Fennell, de exemplu, scrie Financial Times, a lansat, în colaborare cu sculptorul Willard Wigan, un inel care reprezintă Colosseumul de la Roma. Inelul are în partea superioară un capac care se ridică, dând la iveală un gladiator căzut în arenă, şi se vinde împreună cu un pandantiv sub formă de lupă, cu pietre preţioase. Casa Chaumet a lansat recent o colecţie în cinstea redeschiderii principalului său magazin din Place Vendôme din Paris, inelele incluse în aceasta fiind impunătoare şi gândite ca o interpretare a unor monumente sau clădiri importante din mai multe culturi. 

  • Cum să-ţi creşti clienţi pentru licitaţii

    Pentru a-i atrage pe colecţionarii tineri, casa de licitaţii Philips, specializată pe arta secolelor XX şi XXI, le propune artişti din generaţia lor, în timp ce Sotheby’s, care urmărea să le vândă milenialilor lucrări ale vechilor maeştri (pictori europeni de până spre anul 1800), a apelat la Victoria Beckham, care a expus tablouri ale acestora în magazinul ei de la Londra. Pe de altă parte, Christie’s s-a asociat cu producătorul de skateboarduri şi îmbrăcăminte Supreme, scoţând la licitaţie trei skateboarduri create de Damien Hirst şi o maşină de pinball. 

  • Cu sticla la protest

    Aceasta, scrie The Independent, şi-a închis recent timp de trei zile magazinele de la Londra, umplându-le cu peste 90.000 de sticle de plastic, pentru a atrage atenţia asupra poluării cu obiecte din acest material. Numărul de sticle a fost ales special, spune creatoarea, deoarece exact atâtea se cumpără în lume la fiecare şase secunde. În completarea acestui demers, Anya Hindmarch a lansat şi o serie de genţi I Am A Plastic Bag confecţionate din sticle şi parbrize de plastic, cu bordură şi baiere de piele. 

  • Slobozia a atras fonduri europene de 24 mil. lei pentru modernizarea transportului public

    Primăria Slobozia a atras un proiect european de peste 28 mil. lei, din care 24 mil. lei reprezintă contribuţia din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, pentru modernizarea transportului public din municipiu. Proiectul prevede crearea de benzi de circulaţie destinate exclusiv transportului public, pe o lungime de peste 8.000 de metri liniari, şi piste de biciclete pe o suprafaţă de peste 9.000 de metri pătraţi. Totodată, va fi modernizat spaţiul pietonal, pentru creşterea siguranţei pietonilor pe traseele pietonale, şi va fi amenajat un spaţiu verde pe o suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi.

    Administraţia locală din Slobozia beneficiază de finanţare nerambursabilă prin Regio (Programul Operaţional Regional 2014-2020), în cadrul Axei prioritare 4 – „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile’’, Prioritatea de investiţii 4e – „Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilităţii urbane multimodale durabile şi a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare’’.

      

     

     

     

  • Cum au reuşit două surori din România să facă o afacere din dorinţele bărbaţilor cu bani mulţi

    Într-o vreme în care singurele cadouri de lux pentru bărbaţi erau băuturile fine, trabucurile sau cămăşile şi cravatele „de firmă”, surorile Elena Miu şi Corina Cristian s-au gândit să se nişeze pe segmentul de cadouri de lux dedicat publicului masculin, aducând însă un alt plus: serviciul de gift concierge. Astăzi au ajuns la venituri de peste jumătate de milion de lei şi continuă să atragă sute de clienţi noi an de an.

    „Modelul nostru de business constă într-un magazin de cadouri diferite de tot ce se află pe piaţă, cu exclusivitate pe tot ceea ce vindem, care a început cu o colecţie dedicată bărbaţilor şi mai apoi s-a extins şi către femei. Suntem prezenţi atât online, ca e-commerce, cât şi fizic, printr-un showroom, astfel încât clienţii să poată vedea produsele. Fiecare produs are o poveste şi este ideal să o ştii pe fiecare. Doar aşa poţi să recomanzi un cadou potrivit pentru povestea pe care clientul o are pentru tine”, spune Elena Miu, cofondatoarea magazinului de cadouri de lux MyMan.

    Elena Miu a urmat Finanţe-Bănci şi, după absolvire, a început o carieră în imobiliare. Ulterior a decis să intre, în paralel, în lumea antreprenoriatului alături de sora sa, Corina. „Chiar de atunci am simţit că viitorul comerţului va fi online, aşa că ni s-a părut o idee numai bună să clădim ceva al nostru, în paralel cu joburile noastre.” MyMan a fost lansat în 2007 şi „a apărut dintr-o pasiune personală pentru produsele pe care azi le avem în magazin”, spune antreprenoarea.

    Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în 2018 compania a înregistrat venituri de circa 545.000 de lei şi un profit de aproape 50.000 de lei. Miu spune că cifra de afaceri este în creştere an de an – „ne situăm pe la 30% creştere anuală”. Pentru anul acesta speră însă la o creştere de minimum 50%. Echipa businessului este încă mică: o foarte mare parte din vânzare şi consiliere este făcută de ea şi sora sa, cele două gift concierge ale showroomului, iar zona de site este acoperită de o echipă de development şi promovare care lucrează în regim remote, contabilitatea şi marketingul fiind, de asemenea, externalizate.

    Miu povesteşte că pe vremea când a lansat afacerea cadourile de lux nu erau o nişă bine acoperită. „Îmi aduc aminte că am făcut un research şi singurele cadouri mai speciale, mai ales pentru bărbaţi, erau băuturile fine sau trabucurile, cravatele sau cămăşile de brand.” De altfel, aşa a pornit şi MyMan: cum a dat tonul piaţa – cu băuturi fine, pipe, trabucuri, accesorii şi vinuri vechi româneşti. „Însă lucrurile acestea au devenit banale şi am vrut să mergem într-o direcţie mai creativă, să abordăm producători de produse de lux de altă natură.” Au căutat mult timp producători în România, însă atunci când găseau produse care să le placă era foarte greu de colaborat cu aceştia. „Aşa am ajuns la ideea de a începe să căutăm în Europa produse care nu se găsesc în România şi care ar fi apreciate de clienţi.”

    Deşi la început nu le-a fost deloc uşor, cum „niciun lucru care merită în viaţă nu este”, spune că nopţile nedormite au dat roade şi proiectul a prins încă de la început, aşa că au fost şi mai motivate să meargă înainte şi să dezvolte şi mai mult businessul. Aşadar, cu toate că iniţial compania a funcţonat doar în online, ulterior, „ca o etapă nouă, venită natural din cererea clienţilor”, în vara lui 2017 s-au hotărât să deschidă şi un showroom fizic, pe bulevardul Ferdinand I, cu o investiţie de 25.000 euro. Deschiderea noii unităţi a impulsionat creşterea numărului de clienţi, anul trecut acesta evoluând cu 1.200 de persoane. „Numărul clienţilor a crescut an de an, însă creşterea semnificativă a fost din momentul în care am deschis showroomul. Practic, acest pas în dezvoltarea magazinului a dus la creşterea încrederii în brandul nostru.”
    Potrivit Elenei Miu, clientela afacerii este diversă. „Având decoraţiuni speciale şi machete sau miniaturi, precum şi mici obiecte de mobilier pentru casă sau birou, s-a conturat şi un profil de clientelă de colecţionari. Totodată, unii clienţi îşi cumpără pentru propria plăcere, pentru propriul cămin un obiect de decor care ţine fie de o pasiune, fie de o completare inedită a spaţiului de acasă sau de la birou”, descrie cofondatoarea businessului preferinţele clienţilor MyMan. Ca interval de vârstă, „25-45 de ani este majoritar, iar ca proporţie domni versus doamne, doamnele sunt predominante ca procent pentru că ele sunt, de obicei, cele desemnate, fie de colegii de muncă, fie de familie, să aleagă cadoul pentru sărbătorit”.

    O parte dintre clienţi vin din zona corporate, unde Miu spune că s-a căutat mereu factorul unicitate, deosebit, altfel. „Pentru noi a fost un succes zona aceasta – pentru că avem şi serviciul de Gift Concierge, dar şi produse de import care să iasă din paleta clasică de cadouri, prin design şi raritate. Suntem importatori unici pentru 90% dintre produsele noastre, de peste 10 ani deja. Restul cadourilor le producem în România, iar lucrurile prind contur, clienţii sunt încântaţi.” Până acum spune că au oferit cu succes servicii de Gift Concierge unor companii medii şi mari din domeniul pharma, asigurări, finanţe, real estate, industria uşoară şi grea şi unor companii de stat. „Un exemplu de proiect de decorare pentru un client din real estate a constat în decorarea unei vile de pe malul lacului Snagov, unde am livrat o selecţie rară de decoraţiuni nautice, în temă cu locul în care se afla imobilul.”

    Cu toate că o parte din produsele din portofoliul companiei pot fi achiziţionate drept cadou unisex, de curând cele două surori au lansat, cu o investiţie de 5.000 de euro, o nouă linie de produse, de data aceasta dedicată femeilor – MyWoman – care include, printre altele, genţi, rucsacuri, portofele şi seturi de scris.

    Dacă la începuturile businessului cele două surori-antreprenoare s-au axat exclusiv pe zona de produse high end, cu articole de lux precum seturi de şah persan cu preţuri de peste 2.300 de lei, pe parcurs au introdus şi produse accesibile, mergând chiar spre pragul de 50-100 de lei. „Spre exemplu, avem acum o linie de accesorii din plută, cum ar fi brăţările, care intră în această categorie.” După ce o vreme a activat doar pe segmentul de retail, în 2017 compania a început să dezvolte uşor şi partea de distribuţie, businessul intrând în lanţul de librării Eminescu cu o parte dintre produse, cele mai apreciate de clienţii librăriei fiind seturile de scris cu pană şi statuetele.

    Unii clienţi ştiu din start ce doresc, spune Miu, în timp ce alţii aleg la faţa locului. „Rolul nostru, ca gift concierge, este să ascultăm povestea clientului şi să ştim câteva caracteristici ale sărbătoritului. Apoi, facem sugestii de cadou care să se potrivească şi cu bugetul alocat. În cazul în care clientul nu îl cunoaşte aşa de bine bine pe sărbătorit, recomandăm cadouri care ne-au dovedit, în timp, că se potrivesc şi celor mai pretenţioşi.” În opinia antreprenoarei, România este la început inclusiv în zona de servicii concierge. „Însă, cu un efort susţinut, creştem, evoluăm, atât noi cât şi clienţii noştri. Chiar şi aşa, credem că românii sunt pregătiţi financiar pentru serviciile de gift concierge şi cadourile de lux. Clienţii au mereu în vedere raportul calitate/preţ. Nu putem oferi, totuşi, o statistică, dar din observaţiile noastre clienţii sunt orientaţi către calitate şi sunt conştienţi că acest atribut are nişte costuri mai ridicate.”

    Miu spune că în prezent nu au un competitor direct, pentru că vând produse unice în România, care nu se găsesc în alte magazine, şi deocamdată serviciul de gift concierge pentru produse de lux poate fi găsit doar la MyMan. „Putem spune că avem, mai degrabă, competitori indirecţi, pentru că orice produs poate fi oferit ca şi cadou, deci aici ne referim la magazinele online de cadouri. Însă poziţionarea noastră este diferită prin tipul de produse rare sau unice, prin disponibilitatea showroomului în care poţi veni şi vedea produsele online şi, mai ales, prin serviciul de gift concierge.”

    Despre 2020 spune că va fi un an cu provocări. „Vom merge atât pe dezvoltarea zonei de distribuţie a produselor noastre, cât şi pe creşterea vizibilităţii brandului MyMan.” Iar când vine vorba de cele mai mari provocări cu care s-a confruntat de-a lungul anilor de activitate, antreprenoarea menţionează categoric inovarea şi învăţarea: „De la cum să alegi cei mai buni furnizori de produse până la cum să mulţumeşti clienţii mai pretenţioşi, care par să le aibă pe toate”. Însă, indiferent de provocările apărute, spune că s-au străduit să le rezolve cât mai bine cu putinţă. „Practic, nu lăsăm clienţii să plece nemulţumiţi de la noi, indiferent că vin în magazin sau cumpără de pe site. Ne plac şi clienţii pretenţioşi, pentru că atunci când reuşim să le oferim o soluţie şi cumpără cadouri de la noi, odată ce i-am «cucerit», devin clienţii noştri fideli.”

  • Oraşul din România care vine tare din urmă şi depăşeşte Clujul sau Oradea la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltare

    Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a declarat, marţi, că oraşul a reuşit să atragă cei mai mulţi bani din fonduri europene pe cap de locuitor din regiunea de Nord-Vest şi se află pe primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte sumele atrase pentru reabilitarea termică a blocurilor.

    Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă în care a prezentat proiectul de buget pentru anul 2020, că în oraş sunt în implementare proiecte cu fonduri europene în valoare de peste 95 de milioane de euro, ceea ce situează Bistriţa pe primul loc în regiunea de dezvoltare în Nord-Vest, surclasând cele două mari oraşe din regiune-Oradea şi Cluj Napoca.

    „O latură obligatorie pentru orice autoritate publică locală este dezvoltarea şi asta o putem face pe bani europeni. Echipele care se ocupă la Primăria Municipiului Bistriţa de atragerea banilor europeni sunt fruntaşe în regiunea de Nord-Vest şi la nivel de ţară. Suntem pe locul întâi pe regiune la sumele atrase raportat la numărul de locuitori. Am depăşit cu puţin municipiul Oradea, am depăşit cu ceva mai consistent Clujul şi Zalăul şi am surclasat cu totul Satu Mare şi Baia Mare”, a spus Ovidiu Creţu.

    Bistriţa a reuşit să se claseze pe locul întâi la nivel naţional în ceea ce priveşte fondurile atrase pentru realitarea blocurilor, a mai anunţat Ovidiu Creţu.

    „Cu un total de 74 de blocuri de locuinţe cu aproximativ 3.200 de apartamente, municipiul Bistriţa se situează de departe – raportându-ne tot la numărul de locuitori – pe primul loc în ţară în accesarea fondurilor pentru reabilitarea termică a blocurilor. Vom merge înainte pe această linie pentru că este un avantaj extrem de important pentru cetăţeni: factura la gaz să scadă la jumătate la apartamentele care sunt reabilitate şi de asemenea, oraşul are un aspect plăcut” a mai spus primarul oraşului Bistriţa.

  • Parcurile industriale deţinute de primăria Oradea au atras investiţii de peste 40 mil. euro în 2019

    Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), companie publică deţinută de primăria municipiului Oradea, a atras în 2019 investiţii totale de aproximativ 40,7 mil. euro în cele patru parcuri industriale pe care le administrează, potrivit unui comunicat de presă al primăriei din Oradea. Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea SA administrează patru parcuri industriale amplasate pe Calea Borşului (130,02 ha) – Parcul Industrial Oradea I, strada Ogorului (83,5 ha) – Parcul Industrial Oradea II, strada Uzinelor – Parcul Industrial Oradea III (17,8 ha), respectiv strada Corneliu Baba – Parcul Industrial Oradea IV (6,5 ha).

    Anul trecut s-au organizat 11 sesiuni de licitaţie pentru terenurile din parcurile industriale în urma cărora au fost atribuite 10 parcele de teren în suprafaţă totală de 62.420 mp, şi au avut loc şapte proceduri de negociere directă cu două companii străine din Germania, o companie din Franţa şi patru companii româneşti, ocupându-se patru parcele de teren în parcul industrial EBP I, în suprafaţă totală de 46.913 mp şi două parcele de teren în parcul industrial EBP II, în suprafaţă de 33.277 mp, potrivit comunicatului de presă transmis de primăria Oradea.

    ’’Valoarea totală a investiţiilor atrase în parcurile industriale pe anul 2019 este de peste 40 de milioane euro, dintr-un total de 387 milioane de euro atrase până în prezent, acestea urmând a genera un număr total de 8.500 de locuri de muncă până în anul 2021. Investiţia mare atrasă prin negociere directă în anul 2019 în parcurile industriale din Oradea are o valoare totală de 5 milioane de euro, aceasta urmând a genera un număr de 100 de locuri de muncă. Investiţia, constând în hale de închiriat va fi realizată de Global Invest Project Development pe o suprafaţă de 22.484 metri pătraţi de teren în Parcul Industrial Oradea I de pe strada Borşului. Partea operaţională va fi asigurată de compania Iwis Engine System, cu o investiţie în utilaje şi echipamente în valoare de 9 milioane de euro’’, a declarat Alina Silaghi, directorul ADLO.

    Printre investiţiile atrase recent de parcurile industriale deţinute de primăria Oradea se află şi proiectul companiei clujene Braintronix, care activează în domeniul cercetare-dezvoltare, care va investi 5 mil. euro într-o unitate de producţie a roboţilor industriali în parcul industrial Eurobusiness II Oradea, pe o suprafaţă de teren de 20.000 mp. Proiectul presupune construirea unei hale de producţie/linii tehnologice/birouri în suprafaţă totală de aproximativ 12.000 mp, unde se vor produce roboţi (piese şi asamblare). Proiectul iniţiat de compania Braintronix este susţinut de International Technology Solutions, firma de investiţii în tech a antreprenorului Adrian Diaconu, şi de milionarul George Haber, un antreprenor de succes din Sillicon Valley, care este originar din Oradea.

    Un alt proiect este cel al companiei Atnom, care activează în domeniul inginerie şi consultanţă tehnică, deţinută de antreprenorul Octavian Mircea Crişan, care va investi peste 6 mil. euro, din care 4,6 mil. euro reprezintă finanţarea europeană, într-o fabrică de acumulatori pentru maşini electrice, avioane şi aplicaţii industriale (telekom, UPS, energie regenerabilă) pe o suprafaţă de teren de 20.000 mp din parcul industrial Eurobusiness II din Oradea. Alături de această fabrică, Atnom mai are în plan şi construcţia unui centrul de cercetare-dezvoltare, tot în parcul industrial din Oradea, investiţie estimată la 2 mil. euro.

    Totodată, dezvoltatorul de soluţii plas­tice tehnice Reinert Kunststof­ftechnik, achiziţionat la finalul anului trecut de germanii de la CCBA Verwal­tungs, a anunţat la începutul acestui an că va investi 5 mil. euro în extin­derea fabricii de mase plastice din parcul industrial Eurobusiness Oradea, unde activează din 2015.

     

     

  • Ce locuri de muncă au căutat românii în prima lună a anului

    Dată fiind stagnarea activităţii din perioada Sărbătorilor de iarnă, luna ianuarie a adus un volum record (+80%) de aplicări la joburi comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

    Potrivit unui sondaj al BestJobs, cele mai multe căutări de joburi din luna ianuarie au fost în domenii precum: transport – peste 37.000 de căutări, financiar contabil – peste 34.000 de căutări, inginerie – peste 21.000 de căutări şi vânzări – peste 20.000 de căutări. Surpriza lunii ianuarie vine din domeniul medical şi farma, unde angajaţii specializaţi au înregistrat peste 19.000 de căutări de joburi, fiind mai preocupaţi de perspectiva unui job nou decât cei din domenii precum BPO sau resurse umane.

    În luna ianuarie a acestui an, primele zece companii care au primit cele mai multe aplicări la joburile postate pe BestJobs au fost Regina Maria (2.337 aplicanţi), Rompetrol (2.277 aplicanţi), Deichmann (2.120 aplicanţi), Enel (1.842 aplicanţi), DRÄXLMAIER (1.792 aplicanţi), Continental Automotive Group România (1.715 aplicanţi), Takko Fashion (1.695 aplicanţi), Hella România  (1.649 aplicanţi), Pepco Retail (1.571 aplicanţi) şi Banca Transilvania (1.556 aplicanţi).

    Companiile care au primit cei mai mulţi aplicanţi direcţi, pe pagina companiei de pe BestJobs.ro, în luna ianuarie, sunt: Takko Fashion, cu 167 aplicanţi direcţi,  Deichmann, – 88 aplicanţi direcţi, Rompetrol – 84 aplicanţi direcţi, BCR – 81 aplicanţi direcţi, British American Tobacco – 78 aplicanţi direcţi, Hella România – 73 aplicanţi direcţi, Penny Market – 71 aplicanţi direcţi, DRÄXLMAIER – 70 aplicanţi direcţi, Flanco – 75 aplicanţi direcţi şi Braun Medical – 61 aplicanţi direcţi.

     


     

     

  • Dincolo de artă

    Mai nou, aceştia sunt invitaţi să urmărească restauratorii la lucru, scrie New York Times.
    În mod normal neaccesibile publicului, laboratoarele de restaurare sunt acum deschise vizitelor celor interesaţi. În Europa, un muzeu din Amsterdam, Rijksmuseum, a demarat anul trecut acţiunea de restaurare a picturii lui Rembrandt intitulată „Rondul de noapte”, la care publicul poate asista pe bază de rezervare. Pe continentul american, la Chicago, un centru de restaurare de opere de artă, The Conservation Center, primeşte pe bază de programare grupuri de curioşi care vor să-i vadă pe experţi cum restaurează tablouri, hârtie sau piese de mobilier. Dallas Museum of Art le permite vizitatorilor să vadă restauratorii la lucru, precum şi o expoziţie dedicată cercetărilor întreprinse în vederea conservării operelor de artă, pe diverse proiecte. The Penn Museum din Philadelphia, care găzduieşte colecţii arheologice, a deschis The Artifact Lab, unde vizitatorii pot urmări munca restauratorilor şi chiar discuta cu aceştia despre proiectele la care lucrează. Printre primele instituţii care au venit cu ideea de a arăta publicului cum se realizează conservarea operelor de artă şi a diferitelor obiecte se numără Smithsonian American Art Museum, al cărui Lunder Conservation Center s-a deschis în urmă cu treisprezece ani şi care, pe lângă vizite şi activităţi pentru familii, organizează ateliere pe tema restaurării ori a impactului schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural.