BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • Fraţii Pavăl de la Dedeman şi alţi acţionari ai Vrancart Adjud sunt convocaţi să aprobe un dividend cu un randament de 5,2%. Vrancart vrea să împartă 10 mil. lei cu investitorii, adică aproape jumătate din profit

    Producătorul de carton ondulat Vrancart Adjud (VNC), din acţionariatul căruia fac parte Pavăl Holding – al fraţilor Pavăl de la Dedeman, dar şi SIF Banat Crişana, fonduri de pensii şi alţi investitorii, convoacă acţionarii pe 27 aprilie 2021 pentru a aproba printre altele repartizarea unui dividend brut de 0,0097 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de 5,2%.

    Astfel compania vrea să împartă cu investitorii 10 mil. lei din profitul pe 2020, adică circa 54%, arată calculele ZF.

    “Aprobarea datei de 12 august 2021, ca dată de înregistrare, dată care defineşte acţionarii asupra cărora se răsfrâng hotărârile luate în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor din data de 27/28 aprilie 2021. Aprobarea datei de 31 august 2021, ca data plăţii, aşa cum este definită de prevederile Regulamentului ASF nr. 5/2018”, potrivit convocatorului Vrancart.

    La 31 decembrie 2020, cele mai recente date, din acţionariatul Vrancart făceau parte SIF Banat Crişana (75%), Pavăl Holding (17%), potrivit datelor BVB. Vrancart are 196 mil. lei capitalizare.​

  • Autorităţile americane au anunţat că vaccinul cu doză unică produs de Johnson & Johnson este sigur şi prezintă o eficienţă de 85%. Când poate fi aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentelor

    Vaccinul cu doză unică al companiei Johnson & Johnson oferă o protecţie puternică împotriva formelor severe de COVID-19, spune Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA), conform The New York Times.

    FDA a declarat că vaccinul este eficient în proporţie de 66% în ceea ce priveşte prevenirea mai multor variante ale bolii, citând un studiu global în care au fost implicaţi aproximativ 44.000 de oameni.

    Totuşi, dozele J&J prezintă o eficienţă de 85% pentru prevenirea cazurilor grave de COVID-19 şi pot fi depozitate la temperaturi normale de refrigerare, spre deosebire – de exemplu – de Pfizer/BioNTech, iar analiştii se aşteaptă ca FDA să aprobe vaccinul în câteva zile.

    Statele Unite au depăşit săptămâna aceasta pragul de 500.000 de decese cauzate de coronavirus, iar programul de vaccinare s-a mişcat mai încet decât se estimase iniţial, fiind afectat de o serie de probleme logistice şi de vremea imprevizibilă din sudul şi centrul ţării.

    Până acum, 44,5 milioane de americani au primit cel puţin una dintre dozele create de Pfizer şi Moderna şi circa 20 de milioane de cetăţeni au primit a doua doză, care implică o protecţie totală împotriva virusului.

    Testele arată că vaccinurile Pfizer şi Moderna sunt eficiente în proporţie de 95% împotriva COVID-19.

    Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a primit săptămâna trecută o solicitare din partea companiei Janssen (filiala belgiană a Johnson & Johnson) pentru autorizarea vaccinului anti-coronavirus.

    Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) din cadrul EMA crede că evaluarea s-a putea încheia la jumătatea lunii martie, însă termenul ar putea fi scurtat întrucât Agenţia a început să analizeze rezultatele J&J încă din luna decembrie.

     

  • Autorităţile americane au anunţat că vaccinul cu doză unică produs de Johnson & Johnson este sigur şi prezintă o eficienţă de 85%. Când poate fi aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentelor

    Vaccinul cu doză unică al companiei Johnson & Johnson oferă o protecţie puternică împotriva formelor severe de COVID-19, spune Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA), conform The New York Times.

    FDA a declarat că vaccinul este eficient în proporţie de 66% în ceea ce priveşte prevenirea mai multor variante ale bolii, citând un studiu global în care au fost implicaţi aproximativ 44.000 de oameni.

    Totuşi, dozele J&J prezintă o eficienţă de 85% pentru prevenirea cazurilor grave de COVID-19 şi pot fi depozitate la temperaturi normale de refrigerare, spre deosebire – de exemplu – de Pfizer/BioNTech, iar analiştii se aşteaptă ca FDA să aprobe vaccinul în câteva zile.

    Statele Unite au depăşit săptămâna aceasta pragul de 500.000 de decese cauzate de coronavirus, iar programul de vaccinare s-a mişcat mai încet decât se estimase iniţial, fiind afectat de o serie de probleme logistice şi de vremea imprevizibilă din sudul şi centrul ţării.

    Până acum, 44,5 milioane de americani au primit cel puţin una dintre dozele create de Pfizer şi Moderna şi circa 20 de milioane de cetăţeni au primit a doua doză, care implică o protecţie totală împotriva virusului.

    Testele arată că vaccinurile Pfizer şi Moderna sunt eficiente în proporţie de 95% împotriva COVID-19.

    Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a primit săptămâna trecută o solicitare din partea companiei Janssen (filiala belgiană a Johnson & Johnson) pentru autorizarea vaccinului anti-coronavirus.

    Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) din cadrul EMA crede că evaluarea s-a putea încheia la jumătatea lunii martie, însă termenul ar putea fi scurtat întrucât Agenţia a început să analizeze rezultatele J&J încă din luna decembrie.

     

  • Premierul Florin Cîţu, la BVB: Proiectul de lege care dezgheaţă listările este în parlament şi va fi aprobat în curând. Eliminăm acea tâmpenie populistă adoptată anul trecut prin care companiile nu mai aveau acces la piaţa de capital

    Am aprobat proiectul de lege care elimină acea tâmpenie populistă adoptată anul trecut de parlamentul socialist de atunci, prin care companiile de stat nu mai puteau să acceseze capital, nu mai aveau acces la investitori, a declarat premierul Florin Cîţu la festivitatea de premiere ”Performerii anului 2020”, organizată de Bursa de Valori Bucureşti.

    ”Avem nevoie de reformarea companiilor de stat, avem nevoie de investitori, avem nevoie de investiţii, nu putem să susţinem doar de la buget. Acel proiect de lege este in Parlament şi va anula legea care îngheaţă  listările. El va fi aprobat în curând. Avem nevoie şi de tehnologia şi de know-how-ul investitorilor străini pentru a reforma economia. Sunt 30 de ani pe care i-am pierdut, dar putem să recuperăm”, a spus premierul.

    Guvernul liberal condus de Florin Cîţu a adoptat pe 3 februarie 2021 un proiect de lege care abrogă prevederile privind înstrăinarea timp de doi ani prin Bursa de Valori Bucureşti a unor pachete ale companiilor de stat, ceea ce în­seamnă că de exemplu Hidroelectrica „perla“ statului român are din nou cale liberă spre listare.

    Proiect de lege, aflat acum în Parlament, propune abrogarea prevederilor art. 1 – 3 ale Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pen­tru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, cu modifi­cările ulterioare, valorificarea acţiunilor ne­tre­buind să fie privită ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regăsească în recapitalizare, modernizare, investi­ţii, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte eficienţa economică.

  • Guvernul a aprobat ieri ordonanţa pentru reducerea cheltuielilor şi în şedinţa de astăzi trece Legea Bugetului. Pensiile nu cresc în 2021, este eliminat sporul de 30% pentru angajaţii din prefecturi, dispare transportul gratuit pentru studenţi. Economiile la buget depăşesc 10 mld.lei

    Guvernul a aprobat în şedinţa de ieri Ordonanţa de Urgenţă care stabileşte reducerea unor cheltuieli bugetare, actul fiind publicat în Monitorul Oficial, iar în şedinţa de vineri Executivul va aproba Legea bugetului.

    ”Am aprobat Ordonanţa de Urgenţă de care avem nevoie în perspectiva aprobării bugetului pentru acest an. Nu introducem taxe în perioada următoare, vom arăta că dezvoltăm economia şi reducem evaziunea fiscală, prin transformarea digitală şi prin reforma administraţiei publice. Este nevoie de reformă şi este nevoie să legăm performanţa administraţiei de nivelul veniturilor”, a declarat premierul Florin Cîţu,

    Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare prevede:

    -eliminarea sporului de 30% pentru personalul instituţiilor prefectului implicat în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepţia prefectului şi subprefectului. Această măsură a creat o situaţie discriminatorie comparativ cu celelalte categorii de personal  din instituţii publice implicate în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 şi a generat nemulţumiri în rândul acestora.

    – menţinerea valorii punctului de pensie la 1.442 de lei în 2021, ceea ce înseamnă o economie la bugetul de stat de aproape 9 miliarde de lei

    -prorogarea până la 1 aprilie 2022 a intrării în vigoare a Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, prin care angajaţii puteau primi drepturi de natură salarială şi de asistenţă socială, de circa 978 milioane lei.

    – instituie un cadru legal necesar pentru ca sumele rămase necheltuite din alocările pentru facilităţile de transport studenţi să poate fi utilizate către universităţi în anii următori şi pentru acordarea de burse pentru studenţi;

    – modifică Legea educaţiei naţionale în sensul stabilirii dreptului studenţilor să beneficieze de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport şi abrogarea prevederilor prin care se reglementa ca studenţii să beneficieze de gratuitate

    – în cazul voucherelor de vacanţă au fost amânate pentru decontarea serviciilor pentru 2022. Deja în circulaţie sunt voucherele de vacanţă aprobate, prelungite din 2019 şi din 2020

    Potrivit notei de fundamentare a ordonanţei, modificarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii determină o reducere a necesarului de finanţare în anul 2021 de 8,92 miliarde lei, respectiv 0,8% din PIB.

    Neacordarea voucherelor de vacanţă în anul  2021 determină o reducere a deficitului bugetar cu 1,65 miliarde lei, respectiv  0,15% din PIB.

    Abrogarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri, determină o reducere a necesarului de finanţare în anul 2021 de 23,8 milioane lei.

     

    Vedeti aici textul integral al OUG

  • Structura anului şcolar 2021-2022. Când începe şcoala şi când sunt vacanţele elevilor. Dispare vacanţa intersemestrială

    Structura anului şcolar 2021-2022 cuprinde data la care începe şcoala, precum şi vacanţele stabilite şi aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit Ministerului Educaţiei, cursurile noului an şcolar încep luni, 13 septembrie şi se întind pe respectiv 34 de săptămâni.

    Conform Ordinului nr. 3.243/2021 al Ministerul Educaţiei şi Cercetării, privind structura anului şcolar 2021-2022, anul şcolar 2021-2022 începe la data de 1 septembrie 2021, se încheie la data de 31 august 2022 şi are 34 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2021-2022 începând la data de 13 septembrie 2021.

    Conform noii structuri, elevii nu vor mai avea parte de vacanţa intersemestrială.

    Anul şcolar 2021-2022 se structurează pe două semestre, după cum urmează

    Semestrul I are 14 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 13 septembrie 2021-22 decembrie 2021.

    Cursuri – luni, 13 septembrie 2021 – miercuri, 22 decembrie 2021

    În perioada 25-31 octombrie 2021, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

    Vacanţa de iarnă – joi, 23 decembrie 2021 – duminică, 9 ianuarie 2022

    Semestrul al II-lea are 20 de săptămâni de cursuri dispuse în perioada 10 ianuarie 2022-10 iunie 2022

    Cursuri – luni, 10 ianuarie 2022 – joi, 14 aprilie 2022

    Vacanţă de primăvară – vineri, 15 aprilie 2022 – duminică, 1 mai 2022

    Cursuri – luni, 2 mai 2022 – vineri, 10 iunie 2022

    Vacanţa de vară – sâmbătă, 11 iunie 2022 – data din septembrie 2022 la care încep cursurile anului şcolar 2022-2023.

    Programul naţional „Şcoala altfel“ se va desfăşura în perioada 8-14 aprilie 2022.

    Prin excepţie, anumiţi elevi vor începe cursurile în alte perioade în viitorul an şcolar, după cum urmează:

    1)   pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 27 mai 2022;

    2)    pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022;

    3)    pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la lit. a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 1 iulie 2022.

  • Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, despre programele de imunizare ale continentului: UE a aprobat prea târziu vaccinurile anti-COVID-19 şi a avut prea multă încredere în faptul că îşi va atinge obiectivele de producţie

    UE s-a mişcat prea greu în ceea ce priveşte autorizarea vaccinurilor anti-COVID-19 şi a avut prea multă încredere în faptul că îşi va atinge obiectivele de producţie, a recunoscut preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, potrivit BBC.

    Programul de imunizare din Europa a fost criticat în mod constant de-a lungul ultimelor săptămâni, întrucât ţări precum Marea Britanie, Statele Unite şi Israel şi-au vaccinat deja un procent important din populaţie.

    Creatorii vaccinurilor de combatere a coronavirusului, precum AstraZeneca/Oxford şi Pfizer/BioNTech au întâmpinat probleme în timpul proceselor de producţie. Astfel, Uniunea Europeană a reuşit să atingă o rată de vaccinare de doar 4,18% pentru o singură doză, în timp ce doar 1,3% din populaţia blocului comunitar a primit a doua doză a vaccinului.

    „Am autorizat prea târziu vaccinurile. Am fost prea optimişti când a venit vorba de producţie”, a declarat von der Leyen.

    România ocupă locul 17 la nivel mondial în ceea ce priveşte de numărul de vaccinuri administrate, cu peste un milion de doze, în timp ce rata de vaccinare la 100 de oameni este de 5,1, peste Germania, Franţa şi Italia.

     

  • Erste Group nu va plăti dividendul condiţionat aprobat de acţionari în noiembrie 2020

    Erste Group (simbol bursier EBS), grup financiar austriac care controlează BCR, a anunţat luni la bursa de la Bucureşti că nu va plăti dividendul condiţionat de 0,75 de euro pe acţiune din profitul pe 2019, aprobat de acţionari pe 10 noiembrie 2020.

    “Pe 15 decembrie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a solicitat băncilor să se abţină sau să limiteze dividendele până la 30 septembrie 2021. Limitele au fost stabilite la cel puţin 15% din profiturile cumulate din 2019-2020 sau 20 de puncte de bază din 20bps din Common Equity Tier 1 ratio (capital propriu de nivel 1). Dat fiind faptul că dividendul pe acţiune preconizat de 0,75 de euro este aşteptat să depăşească cu 20 de puncte procentuale CET1 ratio, orice plată a unei astfel de sume ar contraveni recomandării BCE”, transmite Erste Bank la bursă.

    Erste Bank spune că va continua să se angajeze să recompenseze în mod corespunzător acţionarii. În consecinţă, Erste Group intenţionează să efectueze o plată a dividendelor în conformitate cu recomandările de reglementare în urma aprobării acţionarilor din AGA care va avea loc în mai 2021.

    De asemenea, banca spune că odată ce recomandarea BCR va fi retrasă, Erste Group îşi propune să remunereze acţionarii în mod corespunzător, în funcţie de performanţa capitalului şi a rentabilităţii. Mai multe detalii despre acest plan vor fi furnizate odată cu publicarea rezultatelor financiare preliminare ale anului 2020, care vor fi făcute publice pe 26 februarie 2021.

    Erste Bank are o capitalizare de 56,5 miliarde de lei. De la începutul anului, acţiunile EBS înregistrează un avans de 9,2%, pe fondul unor tranzacţii de 18,7 milioane de lei, arată datele BVB.

  • Câţi bani vor primi familiile victimelor de la Matei Balş. Suma maximă posibilă pentru o astfel de intervenţie este de un milion de lei

    Familiile victimelor incendiului de la Institutul Naţional „Matei Balş” vor beneficia de un ajutor de urgenţă în valoare de 5.000 de lei, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu, după şedinţa în care s-a aprobat hotărârea de guvern.

    Florin Cîţu a spus că s-a aprobat o hotărâre de guvern pentru a ajuta familiile victimelor tragediei de la Institutul Naţional „Matei Balş”, la fel cum s-a întâmplat şi după incendiul de la Piatra Neamţ.

    „A fost aprobată o hotărâre de guvern din partea Ministerului Muncii, un lucru pe care l-am făcut şi după tragedia de la Piatra Neamţ. A fost aprobat o hotărâre de guvern prin care se propune acordarea de ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea familiilor aparţinătoare a victimelor tragediei de la Institutul Naţional „Matei Balş”, soldat cu decesul unor bolnavi şi rănirea altora. Se propune ca familiile celor afectaţi să beneficieze de un ajutor de urgenţă în valoare de 5.000 de lei pentru fiecare persoană afectată”, a spus Cîţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria devine prima ţară din Uniunea Europeană care aprobă vaccinul anti-COVID-19 din China

    Institutul Naţional de Farmacie din Budapesta a autorizat oficial utilizarea vaccinului dezvoltat de chinezii de la Sinopharm, Ungaria devenind astfel prima ţară din UE care a aprobat un vaccin produs în China.

    Anunţul vine după ce premierul Viktor Orban a declarat că va opta pentru vaccinul chinezesc întrucât este cel în care are „cea mai mare încredere” , transmite Euronews.

    Astfel, Ungaria continuă să se distanţeze de mişcările lansate de-a lungul Uniunii Europene, unde au fost aprobate până acum doar vaccinurile create de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

    Sinopharm a generat un val de incertitudini în rândurile oamenilor de ştiinţă, după ce rezultatele din luna decembrie au prezentat o eficienţă de 79%, cu aproximativ 15% mai slabă decât serurile dezvoltate de Pfizer şi Moderna.

    Săptămâna trecută, autorităţile ungare au aprobat vaccinurile produse de AstraZeneca/Universitatea Oxford şi Institutul Gamaleia din Moscova. Mişcarea a fost blamată de UE, care este conştientă că decizia guvernului Orban este doar un alt exemplu de subminare a solidarităţii din cadrul Uniunii.

    Până în prezent au fost vaccinaţi 187.508 unguri, conform datelor colectate de Bloomberg, însă eforturile autorităţilor de popularizare a vaccinurilor din Rusia şi China au fost criticate extrem de dur de opoziţie.

    Celălalt vaccin chinez, CoronaVac, creat de compania Sinovac, a obţinut o eficienţă de 50,4% în urma studiilor clinice efectuate în Brazilia, după ce se vehiculase anterior un nivel de eficacitate de 78%.

    Serul Sinovac utilizează o formă inactivă de COVID-19 pentru a declanşa răspunsul imunitar, tehnologie ce s-ar putea contura drept o opţiune ideală pentru ţările sărace, de vreme ce vaccinul Pfizer prezintă o serie de provocări logistice, fiind trasportat la temperaturi de minus 70 de grade celsius.