Deşi sunt cele mai sărace din Europa şi cele mai multe dintre ele depopulate, statele din Balcanii de vest au pieţe imobiliare aparent supraîncinse, cu preţuri în creştere. În multe părţi ale Uniunii Europene terenurile şi mai ales locuinţele sunt la mare căutare, iar oferta este deficitară, ceea ce duce la preţuri mai mari.
Doar că în Balcani tendinţa are o componentă mai specială: spălarea de bani. Iar fenomenul nu putea lua o asemenea amploare dacă nu era ocrotit şi hrănit de oameni sus-puşi, de autorităţi şi politicieni.
Pe 12 mai, procurorii din Macedonia de Nord l-au acuzat pe fostul prim-ministru Nikola Gruevski de spălare de bani, scrie The Economist. Ei spun că politicianul a scos din ţară prin Belize fonduri donate partidului său pentru a cumpăra ilegal proprietăţi şi pentru a ascunde că el este proprietarul. Politicianul susţine că acuzaţiile aduse împotriva sa sunt motivate politic. Între timp, în Jahorina, o populară staţiune de schi bosniacă, gangsterii şi oficialii pe care i-au corupt investeau în hoteluri. Acolo, corupţia este ceva generalizat. În Albania, un expat, care a reuşit să construiască doar o jumătate de bloc în apropierea casei sale din Vlora, în sudul ţării, se plânge că nu mai poate continua proiectul pentru că refuză să plătească mită pentru a obţine permisele necesare.
De-a lungul şi de-a latul Balcanilor, banii murdari sunt spălaţi prin proprietăţi, denaturând piaţa şi umflând preţurile – spre furia vânătorilor de case obişnuiţi. În Tirana, Pristina şi Belgrad se ridică noi turnuri dubioase. În economiile balcanice, puternic afectate de pandemia de Covid-19, preţurile proprietăţilor au sfidat gravitaţia. În Tirana, acestea s-au dublat din 2017. În toată Albania, valoarea tranzacţiilor imobiliare a crescut cu 6,7% anul trecut. Sectorul construcţiilor şi cel al terenurilor sunt folosite pentru spălarea banilor obţinuţi ilicit din traficul de droguri şi carne vie, se arată într-un raport al Iniţiativei Globale contra Crimei Organizate Transnaţionale. Spălarea banilor în umbra afacerilor de construcţii şi imobiliare „este populară, deoarece rămâne relativ uşor de făcut şi poate absorbi cantităţi mari de capital”, explică analiza, intitulată „Preţuri la vedere: analiza fluxurilor de oameni, droguri şi bani în Balcanii de Vest”.
Proprietatea „poate fi un loc unde se pot înmagazina cantităţi semnificative de capital, îşi poate mări valoarea şi poate îmbunătăţi calitatea vieţii infractorului”, se arată în raport. Acesta trece în revistă şi rezultatele unor cercetări anterioare, concluzionând că investiţiile în construcţii şi imobiliare „au o istorie lungă de absorbţie a veniturilor ilegale în Balcanii de Vest, dat fiind că sectorul este atât important în ceea ce priveşte ponderea economică, dar şi slab reglementat”. „Proprietatea rezidenţială este, în general, recunoscută ca având un risc mai mare decât cea comercială datorită potenţialului său de a aduce profit”, spun autorii raportului.
„De fapt, multe pieţe imobiliare din regiune au fost distorsionate de spălarea de bani deoarece preţurile sunt crescute artificial de infractorii care doresc să îşi spele fondurile ilegale. Deşi preţurile imobiliarelor au scăzut în 2020 din cauza pandemiei… în multe locuri activele sunt mai scumpe decât în 2017”. În Albania, jurnaliştilor de investigaţie de la BIRN (Balkan Investigative Reporting Network) le-a atras atenţia un caz special. În 2019, când Skender Methasani, care lucrează la Agenţia pentru Administrarea Proprietăţilor Sechestrate sau Confiscate din Albania, a preluat managementul fermei de păsări «Rens 2015» din regiunea Shkodra, din nord, a constatat că găinile erau prea bătrâne pentru a mai face ouă. Cu toate acestea, cineva a cheltuit sute de mii de euro pentru cumpărarea terenului, construirea hambarelor, pavarea drumurilor şi creşterea primului lot de găini înainte ca Rens 2015 să atragă atenţia anchetatorilor specializaţi în crimă organizată, conform documentelor judecătoreşti văzute de BIRN. O fermă de păsări ar putea să pară un paravan aproape perfect pentru un traficant de droguri care încearcă să spele bani, însă Jetmir Kastrati se gândea şi la reputaţia sa, potrivit unor conversaţii telefonice înregistrate de anchetatori danezi la sfârşitul anului 2018. „Este ceva bun pentru mine”, se aude Kastrati spunându-i interlocutorului. „Vreau PR bun.” Kastrati, localnic din Shkodra, a fost arestat în Danemarca, unde şi-a luat numele de Sokol Krasniqi, în iunie 2019 în timpul unei operaţiuni cu numele de cod Goldfinger în care au fost implicate aproximativ 30 de persoane acuzate că au traficat cel puţin 1,65 tone de cocaină din Olanda în Danemarca şi Suedia.
În Jahorina, o populară staţiune de schi bosniacă, gangsterii şi oficialii pe care i-au corupt investeau în hoteluri. Acolo, corupţia este ceva generalizat.
Potrivit documentelor instanţei de judecată, Kastrati a introdus prin contrabandă cel puţin patru milioane de euro în numerar în Albania între 2013 şi 2019, investind banii în proprietăţi imobiliare din staţiunea de litoral Shipodja de lângă Velipojë şi în Rens 2015. Procurorii îl investighează şi pe cumnatul lui Kastrati, Astrit Beqiri. Ancheta menţionează un al bărbat, Dhimiter Shkodrani, ca având legătură cu banii. În interceptările telefonice, Kastrati se laudă cu adăugarea ilegală a unui etaj întreg la o vilă cu trei apartamente construită pe malul mării înainte de a-şi legaliza cumva actele.
„Atât timp cât ţi se permite, totul se duce în clădiri, clădiri…”, spune Kastrati. „Este frumos”, povestea el despre complexul de apartamente. „Aş putea cumpăra totul.”
Aventurile lui Kastrati nu sunt unice. Albania este considerată deosebit de vulnerabilă la spălarea de bani, traficul de droguri fiind principala sursă de «bani murdari» care pătrunde în economia, altfel, slabă a ţării, potrivit Direcţiei Generale pentru Prevenirea Spălării Banilor din Albania. Însă lanţul banilor spălaţi nu se termină pur şi simplu cu apartamente pe plajă şi ferme de păsări. Veniturile organizaţiilor de crimă organizată finanţează şi corupţia politică, influenţează alegeri şi câştigă protecţie împotriva urmăririi penale, spun experţii, ceea ce subminează grav dezvoltarea unei economii normale bazate pe statul de drept. „Nicio persoană, familie, afacere sau ţară nu poate prospera şi nu se poate dezvolta economic dacă tolerează profiturile de natură penală din economie şi politică”, spune Arben Malaj, profesor de economie şi fost ministru de finanţe. „Influenţa lor criminală în economie merge mână cu mână cu accesul lor la corupţia politică”, a afirmat el pentru BIRN. „În unele cazuri, atinge nivelul la care statul devine unul captiv.”
Iar Albania nu iese învingătoare din lupta împotriva spălării banilor, arată statisticile. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, Albania nu a făcut „progrese semnificative” în 2020 în direcţia contracarării spălării banilor şi a criminalităţii financiare. Agenţia de prevenire a spălării banilor din Albania spune că între 2015 şi 2019 a trimis 1.462 de cazuri de suspiciune de spălare de bani pentru investigaţii la poliţie, dar doar 30% dintre acestea sau 429 de cazuri, au fost înaintate procurorilor. Agenţia a trimis aproximativ 400 de cazuri direct procurorilor. „Aproximativ 28% din cazuri sunt rezultatul producerii şi traficului de droguri, în timp ce aproximativ 13% se referă la evaziune fiscală“, a declarat directorul agenţiei Elvis Koci. Numărul cazurilor de spălare de bani înregistrate de procurori în 2020 a fost de 131, în scădere faţă de 269 în 2018. Cu toate acestea, anul trecut, doar trei persoane au fost condamnate pentru astfel de infracţiuni, potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA. De asemenea, la sfârşitul anului 2020, doar 15% din cele 466 de active administrate de Agenţia pentru Administrarea Activelor Sechestrate şi Confiscate, AAPSK – care intră sub incidenţa ministerului de interne albanez – au fost de fapt confiscate în baza unei hotărâri definitive de către instanţe. Restul au fost supuse procedurilor legale în curs. Activele valorează în total aproximativ şase miliarde de leke (50 miliarde de euro), dar ajung să coste scump AAPSK, potrivit şefului său, Artur Kala. „Există proprietăţi care nu numai că nu aduc venituri, dar costă bani pentru întreţinere“, a declarat Kala pentru BIRN, citând, de exemplu, facturile la electricitate şi salariile agenţilor de pază. „Dacă instanţele au nevoie de doi până la cinci ani pentru a decide în astfel de cazuri, atunci avem o problemă”, a spus el.
De-a lungul şi de-a latul Balcanilor, banii murdari sunt spălaţi prin proprietăţi, denaturând piaţa şi umflând preţurile – spre furia vânătorilor de case obişnuiţi. În Tirana, Pristina şi Belgrad se ridică noi turnuri dubioase. În economiile balcanice, puternic afectate de pandemia de Covid-19, preţurile proprietăţilor au sfidat gravitaţia. În Tirana, acestea s-au dublat din 2017. În toată Albania, valoarea tranzacţiilor imobiliare a crescut cu 6,7% anul trecut.
Majoritatea activelor confiscate sunt proprietăţi imobiliare, dar vânzarea lor nu este o sarcină uşoară. „Au existat proprietăţi imobiliare precum apartamente, terenuri, clădiri sau întreprinderi comerciale scoase la vânzare de mai multe ori, dar niciun cumpărător nu s-a prezentat“, a spus Kala. Experţii spun că spălarea banilor denaturează piaţa imobiliară din Albania. Şi politica şi, până la urmă, şi voturile. În ianuarie, în timpul represiunii împotriva spălării banilor şi sindicatului de crimă organizată Ndrangheta din Calabria, sudul Italiei, procurorii antimafie au constatat că grupul a găsit în boomul construcţiilor din capitala albaneză, Tirana, o posibilă oportunitate şi căuta conexiuni politice s-o exploateze. Într-o interceptare telefonică, doi dintre cei arestaţi au discutat despre un dezvoltator din Albania care deţinea trei autorizaţii de construcţie pentru clădiri în valoare de 180 de milioane de euro, dar care avea doar 10 milioane de euro la îndemână. „Noii zgârie-nori vor fi vânduţi cu 3.000 – 4.000 de euro pe metru pătrat”, spune unul dintre suspecţi. „Şi ştii cât au fost costurile de construcţie ? 510 euro.”
Este clar că ceva nu este în regulă, a spus Zef Preci, directorul Centrului pentru Cercetări Economice din Albania, un think-tank din Tirana. „Dacă te uiţi la piaţa imobiliară, cu greu ai putea rata faptul că a existat o creştere cu 40% a preţurilor începând cu 2015, deşi există puţine vânzări şi doar în zone limitate”, a spus Preci. „Vedeţi că permisele pentru clădirile înalte din Tirana nu au nicio legătură cu dezvoltarea urbană. Nu creează locuri de muncă, dar sunt capabili să corupă cele mai înalte eşaloane ale puterii.”
Potrivit lui Preci, veniturile din infracţiuni se duc mai departe de construcţii, exercitând o influenţă nejustificată asupra achiziţiilor publice pentru proiecte de infrastructură şi acordurilor de concesiune. El crede că afectează şi curenţii politici.
Agenţia de prevenire a spălării banilor din Albania spune că între 2015 şi 2019 a trimis 1.462 de cazuri de suspiciune de spălare de bani pentru investigaţii la poliţie, dar doar 30% dintre acestea, sau 429 de cazuri, au fost înaintate procurorilor. Agenţia a trimis aproximativ 400 de cazuri direct procurorilor.
„În ultimii câţiva ani am văzut multe cazuri de afaceri suspectate ca paravane pentru spălarea banilor care intră în parteneriat cu politicieni de la nivel înalt, în timp ce banii murdari sunt folosiţi pentru a denatura voinţa alegătorilor la vot“, a spus Preci.
Mafiotul Kastrati povestea în 2018 interlocutorului său telefonic că intenţionează să-şi asigure subvenţii de stat pentru ferma sa de păsări, dar pentru a face acest lucru va trebui să împartă „plăcinta”.
„Nu poţi obţine nimic dacă nu-şi primesc partea lor din plăcintă şi nu e nimic de făcut în acest sens”, spunea el. „Ar trebui să le dau 50 şi să păstrez 150 sau 200 (milioane de leke) pentru mine.”
Rens 2015 este acum închiriată de stat cu 300.000 de leke, aproximativ 2.500 de euro pe lună.
Malaj, profesor de economie şi fost ministru de finanţe, spune că „banii murdari denaturează pieţele, de exemplu, preţurile caselor şi tarifele pentru colectarea deşeurilor menajere, preţurile forţei de muncă şi materialelor de construcţii”. În final, omul sărac ajunge să piardă cel mai mult.
Raportul Iniţiativei Globale citează un agent imobiliar care spune că în Tirana dacă cineva este interesat de un apartament de lux este probabil mafiot.
În Muntenegru, Initiativa Globală estimează că clanurile Kavac şi Skaljari deţin proprietăţi estimate, conservator, la 27 de milioane de euro. Piaţa imobiliară din Bosnia, în special din Saraievo, „nu a atras doar actori criminali locali, ci şi grupuri de trafic de droguri care operează la nivel internaţional şi investitori arabi.” Kosovo a văzut un boom al construcţilor în câteva oraşe între 2016 şi 2019.
