BusinessMagazin

Tag: americani

  • Ipocrizie de oameni bogati: de la celebrităţi bogate care îi îndeamnă pe oameni să stea acasă din casele lor luxoase sau de pe iahturi, la cei care s-au testat de COVID înaintea tuturor

    Clipurile în care celebrităţi bogate îndeamnă din casele lor luxoase, din ranch-uri uriaşe sau din izolarea pe iahturi oamenii să stea acasă sunt ipocrite pentru unii. Financial Times a scris despre acest lucru, la fel şi The Guardian. Sunt ziare puternice, cu public fidel şi numeros. The New York Times a făcut un studiu în SUA, o economie unde inegalitatea este la ea acasă, în care se arată că „a sta acasă în timpul coronavirusului este un lux”.

    Bogaţii şi-au permis să se retragă mai devreme – limitându-şi astfel expunerea la virusul care provoacă pandemia – decât oamenii de rând, obligaţi să rămână activi mai mult timp pentru a-şi câştiga traiul. Ziarul a tras această concluzie pe baza datelor privind locaţia persoanelor furnizate de serviciile de telefonie mobilă.

    De asemenea, oamenii cu bani şi-au permis să se testeze de COVID din timp. Asupra acestui lucru atrage atenţia The Atlantic. Tot în SUA, când testul pentru SARS-CoV-2 al jucătorului vedetă de baschet Rudy Gobert a ieşit pozitiv, s-a simţit un scurt moment de panică naţională. Mijlocaşul clubului de baschet Utah Jazz a fost în contact strâns cu coechipierii, personalul şi fanii care căutau autografe.

    Atinsese mânerele uşilor, mingiile, microfoanele, dispozitivele de înregistrat – ar fi putut transmite virusul la sute de oameni. Asociaţia Naţională de Baschet (NBA) a acţionat agresiv. După doar câteva ore, statul Oklahoma testase deja 58 de jucători şi membri ai personalului de la Utah Jazz şi Oklahoma City Thunder. Jucătorilor de la Raptors din Toronto, care au jucat cu Jazz cu două zile înainte, li s-au făcut şi lor teste, din precauţie.

    Unul dintre coechipierii lui Gobert, Donovan Mitchell, a fost găsit pozitiv. Restul testelor au fost negative. NBA a suspendat totuşi sezonul. Acţiunea rapidă a contrastat puternic cu răspunsul la nivel de stat. Spre exemplu, în perioada 6 – 12 martie, statul Alabama – care a anunţat primul caz confirmat de COVID-19 – a efectuat doar 12 teste. În Oklahoma, Utah Jazz a consumat 20% din întregul stoc de kiturilor de testare ale statului.

    „Oamenii vor să vorbească despre acest virus ca despre un agent patogen care nu face discriminare, dar nu este chiar aşa”, spune Ashwin Vasan, profesor de sănătate publică la Universitatea Columbia. „Virusul atacă direct prin fisurile societăţii noastre.”

    În Financial Times, Angus Deaton, autor alături de Anne Case al cărţii „Moarte şi disperare şi viitorul capitalismului”, scrie că oamenii din păturile superioare ale societăţii sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 pare că oferă o excepţie de la regulă – este o infecţie care nu-i iartă pe liderii mondiali, pe politicienii de rang înalt sau chiar pe membrii caselor regale şi nici pe celebrităţi.

    Pe măsură ce bursele de acţiuni se prăbuşesc, boala loveşte la fel de feroce portofelele precum atacă plămânii. Companiile din industria farma lucrează din greu pentru a dezvolta teste, pe care le vor furniza gratuit, şi investesc în dezvoltarea rapidă a unui vaccin. În SUA, o industrie scumpă arată lumii un chip mai blând. În Marea Britanie, un sistem naţional de sănătate cronic subfinanţat se confruntă cu un tsunami de cazuri de îmbolnăviri şi decese. Poate că pandemia de COVID-19 va inversa inegalitatea crescândă din ultimele decenii. Dacă da, este puţin probabil ca aceste efecte ale virusului să dureze. Istoria arată că în epidemiile anterioare, în fazele incipiente, când bolile sunt noi sau slab înţelese, cei bogaţi şi puternici nu sunt scutiţi.

    Cu timpul, situaţia se schimbă. În Anglia modernă timpurie, ciuma şi bolile epidemice erau încă un flagel frecvent. Speranţa de viaţă a fluctuat sălbatic, scăzând brusc atunci când variola sau ciuma cuprindea ţara. Speranţa de viaţă la naştere era aceeaşi în 1800 ca în 1550. În cea mai mare parte a timpului, aristocraţia nu s-a descurcat mai bine; ducii şi familiile lor bogate trăiau la fel de mult (sau de puţin) ca lucrătorii, slujitorii sau iobagii. Nimeni, bogat sau sărac, nu a înţeles cum să evite ciuma şi nici cum să se protejeze de variolă.

    O schimbare esenţială a venit odată cu variolizarea – o formă incipientă de imunizare împotriva variolei – şi mai târziu cu vaccinarea. Inocularea s-a extins printre păturile sociale, dar începând cu familia regală. A ajuns la mulţime mult mai târziu şi mai lent. Ducii au început să trăiască mai mult în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar creşterea longevităţii generale nu s-a manifestat serios până în anii 1850. Cei bogaţi şi puternici s-au descurcat mai bine, odată ce şi-au dat seama ce să facă – sau după ce cineva şi-a dat seama pentru ei. De atunci, sănătatea mai bună a celor avuţi este documentată anecdotic şi în statisticile naţionale, fie ele şi înscrise în piatră.

    Pietrele funerare dintr-un cimitir din Glasgow sunt mai mari şi mai ostentative atunci când datele arată că defunctul a ajuns la bătrâneţe. În ultimii ani, pe măsură ce speranţa de viaţă la nivel naţional s-a apropiat de stagnare, mortalitatea în Anglia a crescut în zonele mai defavorizate din nord şi a scăzut în sud-estul mai activ economic. Americanii zilelor noastre aflaţi în al patrulea deceniu de viaţă trăiesc mai mult cu 15 ani dacă declaraţiile lor fiscale arată că au un venit din top 1% comparativ cu cei 1% de la nivelul cel mai de jos al societăţii. Începând cu mijlocul anilor 1990, decalajul educaţional în ceea ce priveşte vârsta morţii s-a lărgit. Numărul celor care „mor din disperare” – prin sinucidere, supradozaj de droguri şi boli hepatice cauzate de alcool – s-a ridicat în SUA de la 65.000 în 1995 la 150.000 în 2018, sprijinit de utilizarea la scară largă şi de abuzul de OxyContin şi alţi opioizi.

    Aproape toată creşterea a fost în rândul americanilor mai puţin educaţi. O diplomă universitară de patru ani a reprezentat un certificat de exceptare aproape infailibil. În aceeaşi perioadă, de creşterea de şase ori a preţurilor acţiunilor, măsurată prin evoluţia S&P 500, au beneficiat în mod disproporţionat americanii mai înstăriţi, care sunt mai susceptibili să deţină acţiuni, direct sau prin planurile de pensie. Între timp, câştigul mediu pe oră pentru salariaţii obişnuiţi, ajustat la inflaţie, abia dacă depăşeşte nivelul anilor ’70.

    Va inversa aceste tendinţe pandemia de COVID-19? Datele sunt disponibile doar parţial. Testarea în SUA şi Marea Britanie a fost extrem de inadecvată. Poate că virusul este astăzi cum au fost variola sau ciuma bubonică din Europa înainte ca aceste boli să fie bine înţelese şi tratabile. Acest virus este nou, nimeni nu are imunitate şi, în afară de autoizolare, oamenii de azi sunt la fel de neputincioşi ca oraşul italian Pistoia în anii 1630-31, când autorităţile au blocat porţile împotriva ciumei şi au expulzat străinii.

    Desigur, comercianţii săi pofticioşi după bani au insistat pe o deschidere temporară pentru toţi cei de veneau acolo pentru a facilita exportul vinului. Unii directori de firme fac astăzi presiuni mari pentru un sfârşit prematur al distanţării sociale. Dar 400 de ani au făcut o diferenţă. ARN-ul coronavirusului a fost decodificat rapid – nu va trebui să aşteptăm secole pentru un vaccin sau un tratament. Cu toate acestea, şansele sunt ca, odată ce vom şti să controlăm virusul, nu toată lumea va beneficia în egală măsură de succes.

    Odată ce pandemia se va termina, scenariul cinic este ca producătorii farma şi spitalele din SUA să devină mai puternici şi mai bogaţi ca niciodată până acum. Sau poate că nu. Dacă americanii vor fi indignaţi de costurile tratamentului sau de un tratament preferenţial pentru doar câţiva, ei cel puţin ar putea să solicite ca asistenţa medicală să ajungă sub controlul comunităţii. În Marea Britanie, indignarea privind pagubele produse NHS, sistemul naţional de sănătate, de anii de restructurare a serviciilor pentru a spori eficienţa va îngreuna subfinanţarea serviciului – cel puţin pentru un timp.

  • Ce fac americanii cu banii primiţi gratis de la stat: Cumpără mâncare, combustibil şi îşi plătesc datoriile acumulate de când a început criza

    Americanii au început să primească cecurile cu bani de la stat – care se ridică până la 1.200 dolari – iar datele arată că aceştia aveau nevoie de bani pentru a-şi acoperi nevoile zilnice

    Datele agregate de banca digitală Current arată că cetăţenii care beneficiază de aceste plăţi au cheltuit în ultimele cinci zile 16% din bani pe mâncare, inclusiv livrări, încă 9% pe alimente din supermarket şi 10% pe combustibil, potrivit CNBC.

    „Este clar că mâncarea reprezintă o problemă, iar oamenii se chinuie. Ei doar încearcă să supravieţuiască şi cred că acesta a fost şi scopul stimulului”, a spus Stuart Sopp, CEO-ul băncii digitale Current.

    Aceste cifre arată modul în care americanii vor folosi banii primiţi de la guvern, în contextul în care pandemia a închis multe businessuri şi a lăsat milioane de oameni fără loc de muncă.

    Legislaţia aprobată de Congeres la finalul lunii martie prevede o plată singulară de până la 1.200 de dolari pentru a-i ajuta pe aceştia să traverseze criza economică generată de pandemie.

    Trezoreria americană a anunţat săptămâna aceasta că zeci de milioane de americani vor beneficia de astfel de plăţi până miercuri.

    Conform datelor Current, principalele direcţii ale banilor de la stat, pe lângă mâncare, alimente şi combustibil sunt reprezentate de: retrageri de la bancomat – 9%; jocuri video – 5%; facturi – 4% şi transferuri de bani – 14%, ceea ce arată că oamenii îşi plătesc datoriile pe care le-au acumulat pentru a trăi, de când a început riza.

    Majoritatea băncilor tradiţionale vor începe să transfere banii direct în conturile clienţilor săptămâna aceasta, dar anumite fintech-uri au reuşit să accelereze plăţile.

  • Cu cartea la distanţă

    Unora dintre americanii blocaţi în casă le-a venit astfel ideea de a ţine cluburi de carte online, prin intermediul aplicaţiilor de videoconferinţă ca Zoom. Un asemenea club este Quarantine Book Club, prin intermediul căruia autorii pot ajunge la publicul izolat. Cei care doresc să participe la clubul de carte trebuie să plătească o mică taxă şi să aleagă autorul cu care să se întâlnească în mediul virtual. Scriitorii sunt deja interesaţi, dat fiind că au trebuit să-şi anuleze turneele de promovare. Alte cluburi de carte pur şi simplu s-au mutat online, cum ar fi cele de tipul Silent Book Club, unde oamenii se întâlneau în cafenele să citească împreună, fiecare cu cartea lui.

  • Economia americană se cutremură: 6,6 milioane de americani au aplicat pentru şomaj în criza COVID-19

    Numărul americanilor care au depus actele pentru ajutor de şomaj a atins un nivel record pentru a doua săptămână consecutivă, întrucât măsurile luate pentru a opri răspândirea coronavirusului au îngheţat mai multe sectoare economice, potrivit unui raport lansat de Departamentul pentru Muncă.

    Astfel, numărul celor aflaţi în şomaj se ridica la 6,6 milioane oameni în data de 28 martie, potrivit datelor oficiale, citate de FT – depăşind simţitor estimările analiştilor, de 3,7 milioane persoane.

    Raportul a revizuit şi cifrele pentru săptămâna anterioară la 3,31 milioane persoane, faţă de cifrele provizorii care arătau 3,28 milioane persoane.

    Statele americane şi oraşele au închis businessurile non-esenţiale, ceea ce a dus la un colaps al veniturilor retailerilor şi restaurantelor, iar aceastea au concediat oameni – temporar, sau nu.

    Cele mai afectate state până acum sunt California, Pennsylvania, New York şi Florida, înturcât aceastea au luat cele mai dure măsuri pentru a opri răspândirea virusului.

    Statele americane au transmis că măsurile de carantină generală au afectat şi sectorul de servicii, dar şi cele de sănătate, asistenţă socială, producţie, construcţii şi comerţ cu amănuntul.

  • Prima ţară care a interzis accesul americanilor pe teritoriul său, din cauza COVID-19

    Guatemala este prima ţară din lume care a interzis accesul cetăţenilor americani pe teritoriul său, transmite Breitbart News. 

    Preşedintele Alejandro Giammattei a anunţat că americanii nu vor mai putea intra în ţară începând de luni.

    „Am luat decizia că cetăţenii din Statele Unite şi Canada nu pot intra în ţară”, a declarat şeful statului din America Centrală.

    Pe listă sunt şi câteva ţări din Europa şi Asia.

    Totodată, Giammattei a cerut Mexicului să oprească deportările de cetăţeni din Guatemala care încearcă să ajungă în SUA.

    Primul caz de coronavirus a fost confirmat vineri în statul din America Centrală.

  • Americanii, prinşi între nevoia de răspuns la şocul economic şi jocuri politice: Trump vrea să reducă taxarea pe muncă; Democraţii se opun

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat că vrea să reducă taxarea pe muncă în SUA până la finalul anului, în ciuda nemulţumirilor din tabăra Democraţilor, în contextul în care administraţia a început discuţiile cu Congresul pentru un pachet masiv de stimuli care ar trebui să protejeze economia în faţa epidemiei de coronavirus.

    Larry Kudlow, directorul Consiliului Economic Naţional, a spus că Trump pregăteşte un plan prin care vrea să reducă impozitele pe venit pentru muncitori – acasta fiind principala măsură pe care vrea să o ia Administraţia Trump pentru a stimula activitatea economică, potrivit FT.

    În timpul unei şedinţe de la Casa Alba de marţi, Kudlow a spus că oficialii din administraţie lucrează încă la detaliile pachetului fiscal, însă a subliniat că această relaxare fiscală va fi „probabil cea mai importantă componentă”, care va livra „un rezultat de creştere foarte mare”.

    Trump nu a apărut marţi la conferinţa senatorilor Republicani, deşi a spus luni că se va duce şi va anunţa acolo un pachet „semnificativ” de măsuri de urgenţă.

    Propunerile administraţiei Trump s-au lovit imediat de nemulţumirile Democraţilor – ceea ce ridică îngrijorări cu privire la abilitatea Washingtonului de a da un răspuns prompt şi semnificativ pentru a proteja cea mai mare economie din lume.

    „Cel mai bun mod de a preveni afectarea economiei este să oprim răspândirea virsului. Preşedintele Trump nu se poate eschiva de la criza care se conturează în sistemul de sănătate prin reduceri de taxe”, spune Ron Wyden, cel care conduce grupul Democraţilor în comisia de Finanţe din Senat.

    Wyden mai spune că o reducere de taxe nu îi va ajuta pe muncitorii care nu au primit concediu medical plătit sau care şi-au pierdut turele şi odată cu ele şi bacşişurile din care trăiau.

    Taxele pe venit sunt plătite în SUA atât de angajat, cât şi de angajator, pentru ca guvernul să aibă bani de pensii şi pentru sistemul de sănătate. Taxele pe muncă generează venituri de 1.200 miliarde dolari pe an la buget.

    Un astfel de stimul a mai fost folosit şi de Administraţia Obama după criza financiară, dar mulţi Democraţi consideră că sunt şi alte metode de a stimula economia.

     

     

     

     

     

  • Cercetătorii americani, aproape de descoperirea unui vaccin universal, împotriva tuturor virusurilor

    Cercetătorii de la Spitalul din Massachusetts spun că au descoperit „călcâiul lui Ahile” al majorităţii virusurilor. Vulnerabilitatea majorităţii virusurilor constă într-o simplă proteină. Studiul a fost realizat pe şoareci.

    O echipă de cercetători americani a descoperit o vulnerabilitate pe care o au majoritatea virusurilor umane şi speră să dezvolte un vaccin universal.
    Cercetătorii de la Spitalul din Massachusetts spun că au descoperit „călcâiul lui Ahile” al majorităţii virusurilor cu care se confruntă omenirea, inclusiv al celor care provoacă cel mai mare număr de decese, şi că, foarte curând, vor dezvolta un vaccin universal, potrivit rt.com.

    Cercetările, dezvoltarea şi testarea vaccinurilor durează foarte mult, iar timpul este crucial, după cum o demonstrează actuala epidemie cu noul coronavirus din China, care a ucis deja peste o mie de persoane şi a infectat alte 43.000. Iar acest lucru se întâmplă pentru că cercetătorii îşi dedică, de obicei, timpul unui singur tip de virus.

    „Cheia este înţelegerea modului în care acţionează sistemul imunitar pentru a crea tratamente care funcţionează în cazul unei grupe de virusuri, nu al unuia singur în mod particular”, a spus Kate Jeffrey, coordonatorul studiului, într-un comunicat.

    Potrivit cercetătorilor, vulnerabilitatea majorităţii virusurilor constă într-o simplă proteină numită AGO4, care ar avea un efect antiviral unic în celulele mamiferelor. Doar celulele cărora le lipseşte AGO4 s-au dovedit a fi foarte sensibile la infecţii precum virusul gripal.

  • Iranienii pun o recompensă de 80 de milioane dolari pe „capul” lui Donald Trump după asasinarea generalului Qassem Soleimani

    Unul dintre fanii generalului iranian Qassem Soleimani, pe care americanii l-au asasinat la începutul anului, anunţă o recompensă de milioane de dolari pentru „capul” preşdintelui american Donald Trump, încât naţiunea iraniană continuă perioada de doliu în numele fostului comandant al Trupelor Quds, potrivit Newsweek.

    „Suntem 80 de milioane de iranieni. Dacă fiecare dintre noi pune deoparte câte un singur dolar american, vom avea 80 de milioane de dolari americani pe care îi vom da oricui ne va aduce capul (n.r: lui Trump) pentru această sumă”, a spus unul dintre fanii lui Qassem Soleimani în oraşul iranian Mashhad, pe unde a trecut înmormântarea generalului irnanian.

    Străzile Teheranului au fost luate cu asalt, luni, pentru înmormântarea celui de-al doilea cel mai important om din Iran, după Ayatollahul Ali Khamenei, care a fost asasinat de americani, vineri, într-un atac cu drone din Bagdad, Irak.

    Nu există dovezi că o asemenea recompensă ar fi susţinută de regimul de la Teheran. Până acum, guvernul iranian a promis că se va răzbuna pentru asasinarea lui Soleimani, dar niciun oficial al statului nu l-a ameninţat personal pe preşedintele american Donald Trump.

     

     

     

  • Liderii politici şi pieţele financiare au intrat în alertă după ce americanii l-au omorât pe generalul iranian Qassem Soleimani: Petrolul, aurul şi argintul cresc, bursele scad, iar Iranul promite să se răzbune

    Uciderea lui Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds din Iran, de către americani, a declanşat o stare de alertă la nivel politic şi pe pieţele financiare, în contextul în care preşedintele de la Teheran, Hassan Rouhani, promite răzbunare pentru asasinat.

    Pieţele au reacţionat imediat, aşa-numitele active „sigure” – aur, argint – înregistrând creşteri vineri, în timp ce preţul petrolului a sărit spre 70 de dolari, iar analiştii cred că va continua să crească pe parcursul zilei. Bursele au început să înregistreze scăderi la începutul anului, pe fondul situaţiei tensionate.

    Bursele europene au început să scadă

    Bursele europene înregistrează scăderi uşoare vineri, după s-au apropiat de maxim record, după atacul în care americanii l-au ucis pe Qassem Soleimani. Indicele STOXX 600 a înregistrat o scădere de 0,8% în prima parte a zilei, iar majoritatea burselor înregistrează scăderi.

    Indicele european pentru sectorul de turism .SXTP a scăzut cu 1,8% în prima parte a zilei, condus de scăderi operatorilor aerieni – care suferă din cauza preţului petrolului care a înregistrat creşteri de aproape 3%.

    Vineri la ora 12.15, acţiunile Lufthansa înregistrau o scădere de aproape 7%, cele ale Air France scădeau cu 7,5%, iar acţiunile EasyJet înregistrau o scădere de peste 3%.

    Preţul petrolului creşte iar analiştii spun că va continua să crească

    Potrivit CNBC, preţul petrolului a crescut cu peste 3% în prima parte a zilei. Petrolul Brent s-a scumpit cu 3%, până la 68,25 dolari per baril, în timp ce petrolul crud a crescut cu 2,86% până la 62,93 dolari per baril.  

    Pe lângă bursele europene, şi bursele americane par a fi afectate ca urmare a acestor evoluţii, astfel încât indicele Dow Jones ar putea deschide şedinţa de tranzacţionare de vineri cu o scădere de 200 de puncte.

    Petrolul ar putea ajunge la 80 de dolari per baril dacă tensiunile geopolitice care escaladează vor afecta distribuţa de petrol din Orientul Mijlociu, consideră analiştii grupului de consultanţî Eurasia Group, citaţi de CNBC.

    Aurul şi argintul cresc

    În contextul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinii din Orientul Mijlociu, unii investitori se refugiază în aşa-numitele active „sigure”, precum aurul şi argintul.

    Aurul a crescut cu 0,9% la maximul ultimelor patru luni vineri dimineaţă după ce americanii l-au ucis pe unul dintre cei mai puternici generali iranieni, potrivit Bloomberg.

    Vineri la ora 12.30, preţul aurului era în creştere cu 1,49%, potrivit GoldPrice. În acealaşi timp, argintul înregistrează o creştere de 1%.

    Preşedintele Iranului spune că îl vor răzbuna

    Preşedintele de la Teheran, Hassan Rouhani, afirmă că “Iranul şi alte ţări din regiune dornice de libertate îl vor răzbuna” pe Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, ucis într-un atac aerian american, relatează site-ul agenţiei Reuters. 

    “Martiriul lui Soleimani va face Iranul şi mai hotărât să reziste expansionismului Americii şi să apere valorile noastre islamice”, a declarat Rouhani.

    “Fără niciun dubiu, Iranul şi alte ţări din regiune dornice de libertate îl vor răzbuna”, a ameninţat liderul de la Teheran.

    Ayatollahul Ali Khamenei liderul suprem al Iranului ameninţă SUA

    Ayatollahul Ali Khamenei liderul suprem al Iranului, a ameninţat vineri că asasinarea liderului Forţelor Quds, generalul Qassem Soleimani, va dubla motivaţia rezistenţei împotriva Statelor Unite şi Israelului, relatează site-ul agenţiei Reuters, citând televiziunea iraniană de stat.

    “Toţi duşmanii ar trebui să ştie că jihadul rezistenţei va continua cu o motivaţie dublată şi că o victorie certă îi aşteaptă pe luptători angrenaţi în războiul sfânt”, a afirmat Khamenei într-un discurs la televiziunea.

    Liderul iranian a cerut declararea a trei zile de doliu naţional în legătură cu asasinarea lui Soleimani.

    Regimul din Iran se referă adesea la ţările şi forţele opuse Israelului şi Statelor Unite ca front de “rezistenţă”.

    Ministrul de Externe condamnă asasinatul

    Ministrul de Externe de la Teheran, Mohammad Javad Zarif, a condamnat vineri asasinarea liderului Forţelor Quds, generalul iranian Qassem Soleimani, afirmând că această acţiune reprezintă “o escaladare nesăbuită şi extrem de periculoasă”, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “SUA poartă răspunderea pentru toate consecinţele aventurismului său neprincipial”, a afirmat şeful diplomaţiei iraniene într-o postare pe Twitter.

    Uciderea lui Qassem Soleimani

    Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds din Iran, a fost ucis într-un atac aerian care a fost lansat de trupele americane asupra convoiului în care acesta se afla pe aeroportul din Bagdad, a anunţat vineri Pentagonul.

    „Acest atac avea drept scop descurajarea planurilor viitoare de atac iraniene”, a transmis Pentagonul într-un comunicat.

    Soleimani, care a condus aripa internaţională a Gărzilor Revoluţionare şi a avut un rol cheie în războaiele din Siria şi Irak, a dobândit statutul de celebritate acasă şi în străinătate.

    El a contribuit la răspândirea influenţei iraniene în Orientul Mijlociu, pe care Statele Unite şi duşmanii regionali ai Teheranului, Arabia Saudită şi Israel, s-au străduit să-l ţină sub control.

    El a supravieţuit mai multor tentative de asasinat împotriva lui puse la cale de agenţiile occidentale, israeliene şi arabe în ultimele două decenii.

    Forţa Quds este o unitate în Iran lui Gărzile Revoluţionare (IRGC) îndreptate pentru a desfăşura activităţi de război şi de informaţii neconvenţionale şi este responsabilă pentru operaţiunile internaţionale. Forţa Quds sprijină actorii non-statali în multe ţări, inclusiv Hezbollah în Lliban, Hamas şi Jihadul Islamic Palestinian în Fâşia Gaza şi Cisiordania, rebelii Hutti din Yemen şi miliţiilor şiite din Irak, Siria şi Afganistan.

    Analiştii nu cunosc dimensiunea exactă a Quds, dar estimează ca ar avea 10.000-20.000 de membri. Forţa Quds raportează direct liderului suprem al Iranului , ayatollahul Ali Khamenei.

    Americanii spun că irakienii dansează pe străzi

    Mike Pompeo, secretarul de Stat al SUA, a postat pe Twitter o înregistrare despre care susţine că prezintă populaţia din Irak celebrând pe străzi uciderea lui Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, relatează site-ul postului Fox News.

    “Irakienii – irakienii – dansează pe străzi pentru libertate; recunoscători că generalul Soleimani nu mai este”, afirmă Pompeo în mesajul care însoţeşte înregistrarea video ce prezintă mai mulţi oameni fluturând steaguri irakiene.

    Momentan nu este clar când şi unde a fost făcută înregistrarea prezentată de oficialul american.

    Soleimani, care a condus aripa internaţională a Gărzilor Revoluţionare şi a avut un rol cheie în războaiele din Siria şi Irak, a dobândit statutul de celebritate acasă şi în străinătate. De asemenea, a contribuit în mod semnificativ la răspândirea influenţei iraniene în Orientul Mijlociu.

    Ambasada SUA din Irak le recomandă cetăţenilor americani să părăsească „imediat” ţara

    Ambasada SUA de la Bagdad a recomandat cetăţenilor americani să să părăsească “imediat” Irakul, în contextul în care regimul de la Teheran a promis că va răzbuna asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “Din cauza tensiunii crescute din Irak şi din regiune, Ambasada SUA îndeamnă cetăţenii americani să ţină cont de atenţionarea pentru călătorii din ianuarie 2020 şi să părăsească imediat Irakul”, se arată într-un comunicat publicat vineri de reprezentanţa americană de la Bagdad.

     

     

     

  • Brian O’Neill, omul americanilor din boardul grupului austriac Erste, a murit la finalul anului trecut

    Erste Group Bank a anunţat că la finalul anului 2019 Brian D. O’Neill (64 ani), membru în board, a murit. 

    ”Brian a fost un coleg şi un prieten minunat şi un membru extrem de valoros al boardului Erste din mai 2007. A împărtăşit întotdeauna cu noi cunoştinţele vaste pe care le avea şi experienţa, iar noi am beneficiat de mintea lui extraordinară în multe discuţii şi decizii majore pentru grup”, a spus Friedrich Rödler, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Erste.

    Brian O’Neill intrat în boardul Erste în urmă cu peste un deceniu, după ce a lucrat peste 30 de ani la JP Morgan Chase, cea mai mare bancă americană. Între 2007 şi 2009 a lucrat în guvernul american, fiind adjunctul secretarului Trezoreriei (ministrul de Finanţe). A lucrat timp de 12 ani în America de Sud şi a locuit în Chile, Argentina şi Brazilia. 

    Erste a fost înfiinţată în urmă cu 200 de ani în Viena, fiind prima bancă de economii dintr-un oraş.

    Potrivit datelor din raportul financiar din 2018, acţionarii nord-americani au o pondere de 16,2% în acţionariatul Erste Group. Cea mai mare pondere în acţionariat este deţinută de investitorii instituţionali (49,4%), urmaţi de Erste Fundation (11,2%), CaixaBank (9,9%) . Compania americană BlackRock are 4%.