Guvernul Ungariei a decis prelungirea măsurilor de plafonare a preţurilor la alimente de bază şi carburanţi, relatează Budapest Business Journal. Măsurile, ce urmau să expire pe 1 octombrie, vor fi prelungite până la finalul acestui an.
De asemenea, măsura de îngheţare a dobânzilor creditelor ipotecare este prelungită cu 6 luni, până la finalul lunii iunie 2023.
Nu este uşor să găseşti modalităţi de a economisi bani la cumpărăturile săptămânale, dar încă mai poţi găsi chilipiruri dacă ştii unde să cauţi.
Cele mai multe supermarketuri au un raion „secret”, plin de alimente de bază care sunt, de obicei, mai ieftine decât în alte părţi ale magazinului.
Raionul „secret” din supermarket-uri unde alimentele sunt cu până la 50% mai ieftine.
Orice supermarket are un raion „secret”, plin de alimente de bază care sunt, de obicei, mai ieftine decât în alte părţi ale magazinului.
Raioanele cu produse alimentare din întreaga lume au, de obicei, opţiuni la preţuri foarte avantajoase pentru ierburi şi condimente, precum şi produse esenţiale, cum ar fi conservele de roşii şi năut, la costuri mai mici.
Articolele găsite în acest raion sunt în esenţă aceleaşi, doar că sunt etichetate puţin diferit şi cu mărci cu care suntem mai puţin familiarizaţi. Dar cei mai mulţi dintre noi se fac vinovaţi de faptul că ratează acest raion „ascuns” atunci când fac cumpărăturile săptămânale.
Iar în condiţiile în care costul cumpărăturilor din supermarket a crescut cu 11,6%, experţii în consum spun că economiile din acest raion nu ar trebui să fie neglijate.
„Raionul de produse alimentare din întreaga lume – deşi oferă mărci deosebite şi rafinate, este în mod regulat trecut cu vederea ca fiind un loc care nu este în totalitate relevant pentru cumpărăturile tale specifice. Cu toate acestea, dacă scopul este de a economisi bani, aceasta este o mentalitate pe care ar trebui să o revizuieşti.”
Fără carne, fără lapte, fără ouă, fără făină albă şi fără zahăr. Aşa arată meniul localului Dumbrawa, pe care Marius Indrieş l-a deschis în Oradea în urmă cu un an şi jumătate, din dorinţa de a urma o dietă cât se poate de curată. Mulţi ajung să se întrebe cu ce opţiuni alimentare a rămas, după eliminarea atâtor ingrediente, însă Marius spune că variantele nu sunt deloc puţine.
O problemă de sănătate a primului său copil în 2016, pe vremea când avea doi ani, l-a condus pe Marius către abordarea unei diete raw vegane. „Trebuie să recunosc, la început a fost greu să gătesc fără carne, ca să nu mai amintesc de lapte, ouă, pâine din făină albă, fără zahăr”, îşi aminteşte Marius Indrieş, în vârstă de 36 de ani.
Pe măsură ce timpul a trecut, spune că a tot găsit variante, că a început să se simtă mai bine, ba chiar, cu deserturi raw vegane în rucsac, a reuşit să parcurgă un traseu de aproape 10.000 de kilometri cu bicicleta. Şi a găsit, în acelaşi timp, şi energie pentru a lucra la proiectul Dumbrawa. „Este pentru cei care doresc să facă o schimbare în viaţa lor, a familiei lor. Ştiu foarte bine cât de greu îţi este să găseşti alternative la deserturile din comerţ pline de zahăr şi coloranţi, la ciocolată, la batoane, la sucuri, la pâine. Şi eu am trecut prin exact aceleaşi lucruri. Şi mie mi-a fost greu la început.” Tot ce se găseşte în meniul Dumbrawa este preparat de Marius şi de soţia lui. El se ocupă de deserturi, iar partenera lui – de preparatele culinare. Niciunul nu are experienţă în domeniu, niciunul nu a mai lucrat pe această nişă şi nu are nici cursuri de profil la bază. Sunt autodidacţi, iar ideile de meniuri le creează tot pe cont propriu.
Pentru a pune pe picioare localul din Oradea au investit aproape 30.000 de euro. „Am deschis în martie 2021 ca laborator de prăjituri, cu o medie de trei clienţi pe zi.În formatul actual, de mic bistro vegan, suntem din decembrie 2021. În lunile octombrie şi noiembrie am avut închis pentru modificări aduse spaţiului plus aşteptarea avizelor necesare.” Aşa că astăzi, în meniul Dumbrawa, se regăsesc preparate diverse, de la ovăz la burgeri. O felie de tort, de pildă, costă 22 de lei, o supă-cremă este 14 lei, un smoothie – 15 lei, iar un burger vegan – 22 de lei. Carnea, laptele, ouăle, făina albă şi zahărul nu-şi găsesc locul în niciunul dintre preparate. „Cred că undeva la 50-60% dintre clienţii noştri sunt cei cu diverse probleme de sănătate, intoleranţa la lactoză fiind cea mai comună problemă. Problemele sunt fie ale lor, fie ale celor din jurul lor sau din familie. Restul clienţilor îl reprezintă cei care mai ţin post, în vreme ce alţii încearcă produsele şi revin pentru că le plac. Alţii vin doar pentru supe creme, de exemplu”, spune Marius Indrieş despre clientela de la Dumbrawa. Din această toamnă, businessul se concentrează pe livrările la domiciliu, prin intermediul platformelor de profil, în vreme ce un alt plan are în vedere diversificarea meniului în ceea ce priveşte oferta de mâncare. „Vedem o cerere pe partea aceasta şi vrem să profităm de acest lucru.” Fiind încă la început, Dumbrawa nu este, deocamdată, un business care să se susţină singur de la o lună la alta. Unele luni vin cu rezultate mai bune, altele cu vânzari mai slabe, însă Marius Indrieş şi soţia lui îl văd crescând în viitor.
Marius Indrieş, fondator, Dumbrawa: „Ştiu foarte bine cât de greu îţi este să găseşti alternative la deserturile din comerţ pline de zahăr şi coloranţi, la ciocolată, la batoane, la sucuri, la pâine. Şi eu am trecut prin exact aceleaşi lucruri. Şi mie mi-a fost greu la început.”
O felie de tort, de pildă, costă 22 de lei, o supă cremă este 14 lei, un smoothie – 15 lei, iar un burger vegan – 22 de lei.
Cinci idei de afaceri de la zero
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Petra Handmade in Romania – brand de genţi şi obiecte vestimentare (Bucureşti)
Fondatoare: Rodica Ţîrdă şi Ramona Leescu
Investiţie iniţială: 1.000 de euro
Cifră de afaceri în 2021: 2.500 de euro
Prezenţă: online
Bubuland – mobilier pentru copii (Sibiu)
Fondatori: Alexandra şi Andrei Deac
Investiţie iniţială: 140.000 de lei
(28.000 de euro)
Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 200.000 de lei (40.000 de euro)
Prezenţă: naţională
Viewtopia – unitate de cazare (Munţii Apuseni)
Fondatori: Dina şi Florin Tuns
Prezenţă: Valea Drăganului, judeţul Cluj
Clear Mind – clinică integrată de psihologie a sănătăţii (Ploieşti)
Fondatoare: Alexandra Militaru
Investiţii: 100.000 de euro
Prezenţă: în Ploieşti şi online
Caf’tory – cafenea de specialitate (Bucureşti)
Fondatori: Ramona şi Alexandru Gheorghe
Investiţie iniţială: 40.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 150.000 de euro
Prezenţă: zona Arcului de Triumf din Bucureşti
ZF, Banca Transilvania şi Vodafone au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
Mâncăm ce arată bine, ce am fost învăţaţi de mici că este bun/sănătos/nutritiv, dar studiile arată că un anumit tip de dietă „la îndemână” creşte riscul de cancer colorectal (cancer al colonului şi al rectului), pe lângă alte boli „moderne”.
Cancerul colorectal este al treilea tip de cancer ca frecvenţă atât la bărbaţi, cât şi la femei.
O mulţime de studii ample, efectuate pe perioade lungi de timp, au arătat că o dietă cu multe alimente ultraprocesate creşte riscul de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare, depresie şi moarte prematură.
Majoritatea acestor alimente ultraprocesate, cum ar fi băuturile răcoritoare, gustările ambalate dulci şi sărate, margarina, pâinea produsă în cantităţi industriale, tăiţeii instant (supa la plic), cârnaţii, hot dog, mâncărurile prefierte/pregătite pentru încălzire, îngheţata, prăjiturile, produsele de patiserie, amestecurile pentru prăjituri, iaurtul îndulcit, sunt bogate în calorii, grăsimi nesănătoase, zaharuri adăugate şi sodiu, fiind în acelaşi timp sărace în fibre, vitamine şi minerale, de care organismul are nevoie.
Acum, un studiu recent, publicat în jurnalul ştiinţific British Medical Journal, face legătura între un consum ridicat de alimente ultraprocesate şi un risc mai mare de cancer colorectal la bărbaţi.
Alimente minim procesate, procesate şi ultraprocesate
Sistemul NOVA de clasificare a alimentelor clasifică toate alimentele în patru grupe, în funcţie de gradul de procesare a acestora. Prima grupă include „alimente neprocesate (naturale) şi minim procesate”, care sunt alimente naturale modificate prin procese naturale precum uscarea, zdrobirea, filtrarea, prăjirea, fermentarea, pasteurizarea şi congelarea.
Alimentele din grupa a doua sunt „ingrediente culinare prelucrate”, inclusiv uleiuri, untură, zahăr şi sare.
Grupa a treia sunt „alimente prelucrate”, cum ar fi conservele de legume, conservele de fructe în sirop, conservele de peşte în ulei, unele alimente de origine animală prelucrate (şuncă, bacon, pastramă, peşte afumat) şi brânza naturală cu adaos de sare. Aceste alimente sunt obţinute prin adăugarea de ingrediente culinare procesate la alimentele neprocesate şi minim procesate.
Grupa a patra, „alimentele ultraprocesate”, sunt formulări de ingrediente, create de obicei printr-o serie de tehnici industriale. Acestea sunt realizate prin „ruperea” alimentelor întregi, alterarea lor şi apoi recombinarea lor cu aditivi pentru a le face convenabile, atractive şi hipergustoase.
Ce arată cel mai nou studiu realizat pe mai mult de 200.000 de persoane, pe 28 de ani
Pentru acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Harvard şi Universitatea Tufts au examinat asocierea dintre alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer colorectal în rândul a 206.248 de bărbaţi şi femei a căror alegeri alimentare şi stare de sănătate au fost monitorizate timp de 28 de ani.
Participanţii au completat chestionare privind dieta la fiecare patru ani şi au oferit informaţii despre starea de sănătate şi stilul de viaţă la fiecare doi ani. Cercetătorii au repartizat alimentele consumate de participanţi unui grup alimentar NOVA.
În timpul studiului au apărut 3.216 cazuri de cancer colorectal.
În general, bărbaţii a căror dietă conţinea cele mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 29% mai mare de a dezvolta cancer colorectal decât cei a căror dietă conţinea cea mai mică cantitate. Nu a existat nicio legătură între alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer la femei.
Cercetătorii au analizat subgrupurile de alimente ultraprocesate şi au descoperit că produsele alimentare gata de consum preparate din carne, carne de pasăre şi fructe de mare, precum şi băuturile îndulcite cu zahăr, au fost legate de un risc mai mare de cancer colorectal la bărbaţi.
Nu este clar de ce nu a fost observată o asociere între alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer de colon la femei. Este posibil ca femeile să facă alegeri de alimente ultraprocesate diferite de cele ale bărbaţilor. Este posibil ca şi hormonii sexuali să joace un rol.
Riscul de cancer colorectal atribuit alimentelor ultraprocesate a fost în mare măsură independent de factori de risc precum indicele de masă corporală şi calitatea slabă a dietei, sugerând că alte aspecte ale alimentelor ultraprocesate sunt de vină în dezvoltarea cancerului de colon.
Alimentele ultraprocesate – aport valoric zero pentru organism
Alimentele ultraprocesate conţin aditivi, cum ar fi emulgatorii şi îndulcitorii artificiali, dintre care unii pot modifica compoziţia microbiomului intestinal într-o direcţie care favorizează inflamaţia.
Potenţiali agenţi cancerigeni se pot forma, de asemenea, în timpul procesării alimentelor. Acrilamida (compus chimic), de exemplu, poate fi produsă atunci când alimentele sunt încălzite la temperaturi ridicate (de exemplu cartofi prăjiţi, chipsuri de cartofi, produse din cereale), a fost asociată cu creşterea stresului oxidativ şi a inflamaţiei în organism.
Alimentele ultraprocesate pot conţine, de asemenea, contaminanţi care sunt transferaţi din ambalajul lor din plastic, cum ar fi bisfenol A. Apoi, în timpul procesării, aceste alimente sunt lipsite de fitochimicale protectoare şi de substanţele nutritive care se găsesc în alimentele integrale.
Ce e de făcut
Cele mai recente descoperiri se adaugă la studiile tot mai numeroase care arată că atât calitatea nutriţională, cât şi gradul de procesare a alimentelor trebuie luate în considerare atunci când se evaluează relaţia dintre alimentaţie şi sănătate şi când se revizuieşte dieta. Se înregistrează unele progrese în anumite ţări. Ghidul alimentar al Canadei, de exemplu, actualizat în 2019, recomandă limitarea aportului de alimente puternic procesate.
E recomandat să faceţi o listă cu alimentele ultraprocesate pe care le consumaţi în mod regulat. Puneţi în aplicare strategii pentru a le cumpăra mai rar şi a le înlocui cu alimente sănătoase şi gustoase.
Apoi, puteţi alege să faceţi în casă ce cumpăraţi de obicei din comerţ: sos pentru salate (e nevoie de ulei de măsline, zeamă de lămâie, puţin muştar Dijon şi un sirop dulce precum cel de curmale sau agave – le puneţi într-un borcan şi agitaţi energic), clătite, legume/carne la cuptor în loc de tigaia cu ulei etc.
Nu în ultimul rând, alegeţi gustări integrale şi minim procesate, cum ar fi popcorn, fructe uscate integrale şi neîndulcite, nuci şi iaurt simplu. Cât mai des posibil, alegeţi alimente cu ingrediente pe care le-aţi găsi în propriul dulap şi frigider.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna august la 15,3%, după ce în luna iulie a fost de 15% şi în iunie la 15,05%, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Stratistică (INS).
Cele mai mari scumpiri din ultimul an au fost consemnate la alimente, de 18,22%, urmate de mărfuri, cu 15,9%, şi servicii, cu 8,26%.
Faţă de luna iulie 2022, în august preţurile de consum au crescut cu 0,6%, după majorarea cu 1,82% a preţurilor la mărfuri alimentare, cu 0,19% la mărfurile nealimentare şi cu 0,37% la servicii.
Iar de la începutul anului (august 2022 comparativ cu decembrie 2021) rata inflaţiei este de 11,6%.
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) este 11%.
(Sursa: INS)
Potrivit datelor INS, cele mai mai creşteri de preţ la mărfuri în perioada august 2021-august 2022 au fost înregistrate la gaze (plus 70,64%), combustibili (31,48%) şi energia termică (22,98%), în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 16,37%.
Dintre servicii, cel mai mult s-au scumpit biletele de avion, cu 33,9%, urmate de serviciile de salubritate, cu 21% şi serviciile CFR, cu 20,9%.
Pe zona de alimente, cele mai mari creşteri au fost la cartofi (54,3%), ulei (49,6%), făină şi mălai (34,2-31,1%), pâine (25,2%), margarină (25,9%), ouă, unt şi brânză (20-22%), lapte (21%).
În acelaşi timp, Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a ajuns în august la 13,3%.
Faţă de luna iulie, indicele este de 100,44%.
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) determinată pe baza IAPC este 9,5%.
Banca Naţională a României prognozează o inflaţie de 13,9% pentru anul în curs.
Totodată rata anuală a inflaţiei este estimată să coboare până la 7,5% în decembrie 2023 şi la 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflaţiei publicat de BNR în luna august.
Fermierii şi producătorii de alimente din Europa avertizează cu privire la penurii şi scumpiri semnificative la o gamă largă de produse de bază în această iarnă, solicitând susţinere guvernamentală pentru a putea face faţă costurilor în creştere dramatică la energie, notează Financial Times.
Copa-Cogeca, sindicatul fermierilor din UE, şi FoodDrink Europe şi PFP, două asociaţii de producători de alimente, au anunţat că membrii lor au început deja să-şi închidă operaţiunile şi să-şi reducă producţia, cerând ca lanţul alimentar să nu fie inclus în orice planuri europene de raţionalizare a energiei.
„Ultimele creşteri de preţuri la energie ameninţă continuitatea ciclurilor de producţie în sectorul agroalimentar şi prin urmare capacitatea de livrare a unor produse agricole, alimentare şi de hrană a animalelor esenţiale“, se arată într-un comunicat al acestora.
Pekka Pesonen, secretar general al Copa-Cogeca, a arătat că europenii se vor confrunta cu preţuri în creştere şi penurii de multe fructe şi legume în această iarnă. „E ceva fără precedent. Nimeni nu s-a aşteptat la aşa ceva şi nu a anticipat consecinţele“.
Fermierii spun că creşterea costurilor accelerează puternic. Mulţi cultivatori de fructe şi legume îşi reduc deja plantările pentru următoarea recoltă. Cel mai mare cultivator de roşii din Suedia, Nordic Greens, a anunţat că nu va planta nimic pe perioada iernii pentru că nu-şi poate permite electricitatea.
Serele din Olanda, al doilea cel mai mare exportator agricol al lumii după valoare după SUA, se închid la rândul lor.
Grupul Glastuinbouw Nederland spune că până la 40% din cei 3.000 de membri ai săi au probleme financiare, potrivit Reuters. Acest lucru ar putea însemna mai puţine fructe, legume şi flori în supermarketurile europene şi relocarea producţiei în ţări mai calde.
Cei care produc în exterior intenţionează să-şi restrângă producţia pentru că nu-şi permit să-şi refrigereze produsele, notează Financial Times.
În Marea Britanie, recoltele de produse cultivate în sere încălzire, cum ar fi castraveţii şi ardeii, vor fi sub jumătate din nivelul actual din cauza preţurilor ridicate la energie.
Lee Stiles, secretar al Lea Valley Growers Association, arată că producătorii ar recolta în mod normal până în octombrie sau noiembrie se opresc din recoltare acum, în timp ce plantările pentru anul viitor vor depinde de negocieri extrem de dure referitoare la preţuri cu supermarketurile.
Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!
Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.
La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.
La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”
Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.
Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop
„Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”
AER este acronimul pe care Ioana Cerescu l-a obţinut din formula „Autentic.Etic.Reutilizabil”. După o experienţă de peste zece ani în Bucureşti, s-a întors în oraşul natal – Piatra Neamţ – pentru că a simţit nevoia să fie parte din comunitatea locală şi să arate că şi oraşele mici, de provincie, se pot dezvolta frumos şi sustenabil.
„Ideea a pornit acum aproximativ cinci ani, când doream să ofer familiei mele un stil de viaţă cât mai sănătos şi apropiat de natură. Astfel, după mai multe proiecte de impact dezvoltate pentru ecosistemul de start-up-uri din regiunea de Nord Est (Rubik Hub), a luat naştere AER_Autentic.Etic.Reutilizabil.” De la un magazin zero waste, AER a devenit o comunitate care promovează consumul responsabil, sprijină micii producători locali şi furnizează soluţii alternative, durabile şi etice la produsele din plastic. O pondere de 85% din portofoliul businessului o reprezintă produsele româneşti, de provenienţă străină fiind doar acelea care nu se găsesc în România.
„Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat”, spune Ioana Cerescu. La nivel naţional, ea contribuie la dezvoltarea iniţiativei Alianţa Magazinelor Fără Risipă din România. Dacă acum cinci ani nu exista nici un magazin de acest gen pe plan local, spune ea, acum se găsesc peste nouă magazine fizice în toată ţara, în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Oradea, Sibiu, Piatra Neamţ, şi mult mai multe magazine online.
Ioana Cerescu, fondatoare, AER – Autentic.Etic.Reutilizabil
„Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat.”
„Dorinţa noastră este să încurajăm să risipim/consumăm mai puţin şi să ne inspirăm din felul în care bunicii noştri au rezolvat tot felul de probleme – hrănirea familiilor lor, curăţarea hainelor şi îngrijirea corpului, a minţii şi a spiritului. Şi mai simplu, susţinem ideea că oamenii pot trăi simplu şi bine.”
AER a eliminat până acum peste 25.000 de ambalaje de unică folosinţă, prin comercializarea produselor în sistem vrac. A creat contextul circular de a reutiliza ambalaje, modelul fiind similar cu cel de la Naked Shop – clienţii pot veni cu propriul recipient pentru a-şi achiziţiona produsele, de la cereale şi lapte, la unturi, seminţe, detergenţi. În plus, AER a redus lanţul de aprovizionare pe anumite zone de produse – precum legume, patiserie, decoraţiuni – alegând susţinerea micilor producători locali. „Principalul nostru grup-ţintă sunt familiile cu copii, pentru că sunt orientaţi spre mese plănuite şi cu ingrediente locale şi sănătoase. Dar în acelaşi timp, îi avem alături şi pe cei tineri (prin livrări la domiciliu, livrând, de exemplu, lădiţa săptămânii), dar şi persoanele vârstnice, punând accent pe nostalgia consumului de mâncare reală, cu ambalaje minime, aici fiind un exemplu sticla de lapte.”
Produsele-vedetă în magazinul AER sunt pâinea cu maia, produsă chiar de echipa acestui proiect, legumele proaspete de la producători locali, untul de arahide proaspăt şi lădiţa săptămânii, care include produse locale, prietenoase cu mediul. „În 2022, avem în plan să lansăm şi varianta online a shopului. Pe viitor, ne gândim să iniţiem varianta de cooperativă AER la nivel local, la care să adere atât membrii din comunitatea locală a producătorilor, oameni din zona antreprenoriatului local, cât şi clienţii care vor să susţină acest stil de viaţă, fără deşeuri şi local.”
În Bucureşti, Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă. Până la deschidere, investise în jur de 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiţie proprii, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. În baza bonurilor pe care le scosese până în vara anului 2021, ea estima un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în acest sistem de la magazinul Zero Waste.
La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi. „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toţi avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate”, povestea Ana Maria Răducanu. Anterior deschiderii magazinului Zero Waste, ea a locuit în Marea Britanie, unde a lucrat în primul astfel de loc deschis acolo. Piaţa britanică s-a dezvoltat însă mult mai rapid, acolo existând acum circa 400 de astfel de magazine deschise în ultimii trei ani.
Ana Maria Răducanu, fondatoare, Zero Waste
„Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate.”
Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, se înscrie şi ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste”. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august 2019 a deschis un magazin online. În portofoliul companiei a adăugat produse de care a avut ea nevoie, în primul rând, căutând producători români care le realizează şi în varianta fără plastic, dar şi aducându-le din afară, din ţări precum Anglia sau Belgia, unde antreprenoriatul sustenabil a câştigat teren mai repede decât pe plan local. „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor”, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell. În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).
Raluca Răileanu, fondatoare, Terrawell.
„Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor.”
Dincolo de clienţi, magazinele zero waste au devenit o atracţie şi pentru micii antreprenori care se identifică cu principiile din aceste puncte de desfacere. Un exemplu este Endea, un brand de produse cosmetice care este deja prezent în mai multe asemenea magazine din România şi care vrea să ajungă şi pe rafturile celor din străinătate. Andrea Revesz şi Răzvan Paută, fondatorii Endea, spun că oamenii din vestul Europei reacţionează foarte bine la produsele lor. Pasionat de mersul pe bicicletă, Răzvan mărturiseşte că se vede livrând în continuare pe două roţi, aşa cum o face deja, tot în spiritul sustenabilităţii, dar şi că speră că va duce brandul Endea în magazinele zero waste din vestul Europei şi la târgurile internaţionale.
Un trend din vest
Primul supermarket fără deşeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Resortul care a stat la baza acestei mişcări a fost grija tot mai mare faţă de problemele legate de managementul deşeurilor. De acolo, trendul a continuat şi s-a extins peste tot în lume, făcând primii paşi şi în România.
cora, unul dintre cei mai activi retaileri locali, anunţă că peste 15.000 de produse alimentare şi non-alimentare din hipermarketul cora şi din reţeaua magazinelor de proximitate cora Urban pot fi comandate online pe platforma Bringo.
“Dezvoltarea e-commerce este unul dintre pilonii strategiei de business a cora, iar parteneriatul cu Bringo confirmă preocuparea noastră pe acest segment”, spune Claudia Badea, e-Commerce and Cross-Channel Direct, cora România.
Serviciul poate fi accesat în toate oraşele în care cora este prezentă cu hipermarketuri, respectiv în Bucureşti, Constanţa, Cluj, Ploieşti, Bacău şi Drobeta Turnu Severin, iar timpul de livrare variază de la 30 de minute în cazul comenzilor din cora Urban, la 90 minute maximum în cazul comenzilor din hipermarketul cora, potrivit informaţiilor transmise joi de reprezentanţii companiei.
“În cei cinci ani de la lansarea pe piaţă, succesul modelului Bringo a fost continuu reconfirmat de numărul în creştere al clienţilor”, adaugă Ioana Ilie-Dobre, CEO Bringo România.
Oficialii cora precizează că statusul comenzii poate fi monitorizat în timp real prin intermediul aplicaţiei, iar modalitatea de plată este flexibilă, putând fi realizată cu cardul la livrator (POS mobil), în numerar sau online în aplicaţie.
Pentru a optimiza serviciul de comenzi online, cora a lansat anul acesta noul site www.cora.ro, o investiţie de 0,5 milioane de euro, iar oferta multicanal a fost extinsă prin adăugarea în portofoliu, pe lângă cele 10 hipermarketuri, a unui concept nou, de proximitate şi online, cora Urban, cu 5 astfel de magazine deschise în prezent.
Cercetătorii din domeniul sănătăţii de la Universitatea din Michigan au descoperit că mâncatul unui singur hot dog poate să scurteze viaţa cu 36 de minute, relatează CNN.
Înre-un studiu publicat luna aceasta în revista Nature Food, cercetătorii au analizat 5.853 de alimente din dieta SUA şi au măsurat efectele în minute de viaţă sănătoasă câştigate sau pierdute.
“Am vrut să facem o evaluare a efectelor benefice şi dăunătoare ale alimentelor în întreaga dietă”, a declarat pentru CNN Olivier Jolliet, autor principal al lucrării.
Echipa a venit cu un indice care calculează sarcina benefică sau dăunătoare pentru sănătate în minute de viaţă sănătoasă.
“De exemplu, se pierd 0,45 minute pe gram de carne procesată sau se câştigă 0,1 minute pe gram de fructe. Ne uităm apoi la compoziţia fiecărui aliment şi apoi înmulţim acest număr cu profilurile alimentare pe care le-am dezvoltat anterior”, Jolliet spus.
Unul dintre alimentele pe care cercetătorii le-au măsurat a fost un hot dog standard de vită. Cele 61 de grame de carne procesată duc la pierderea a 27 de minute de viaţă sănătoasă, a spus Jolliet – dar când au fost luate în considerare ingrediente precum sodiul şi acizii graşi trans, valoarea finală a fost de 36 de minute pierdute.
Consumul de alimente precum nuci, leguminoase, fructe de mare, fructe şi legume fără amidon, pe de altă parte, are efecte pozitive asupra sănătăţii, a constatat studiul.