BusinessMagazin

Tag: actionari

  • Miliardarul rus Dimitri Pumpianski tot mai aproape de delistarea TMK Artrom de la BVB: ASF şi-a dat acordul pentru retragerea acţionarilor din companie

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat luni pe Bursă că aprobă anunţul prin care TMK Europe, acţionarul majoritar al producătorului de ţevi industriale TMK Artrom (ART), îşi exprimă intenţia privind iniţierea procedurii retragerii acţionarilor societăţii, la preţul de 6,0398 lei pe acţiune.

    “În termen de cel mult trei zile lucrătoare de la data aprobării, anunţul este adus la cunoştinţa publicului prin intermediul pieţei pe care se tranzacţionează acţiunile emitentului. Acţiunile industriale TMK Artrom vor fi suspendate de la tranzacţionare începând cu a treia zi lucrătoare de la data publicării anunţului”, transmit reprezentenaţii ASF.

    În luna februarie, TMK Artrom (ART), companie cu 662 mil. lei capitalizare, a publicat la Bursa de la Bucureşti un raport în care arată că acţionarul majoritar, respectiv TMK Europe, cu o participaţie de 98,8%, companie controlată la rândul său de miliardarul rus Dimitri Pumpianski, vrea să iniţieze procedura de retragere a acţionarilor.

    În toamna anului trecut SIF Oltenia şi-a vândut deţinerea la TMK Artrom, iar ulterior producătorul de ţevi industriale a desfăşurat o ofertă de preluare a restului acţiunilor, încheiată la finele lunii ianuarie din 2020. Oferta a fost intermediată de IFB Finwest. Astfel Dimitri Pumpianski a plătit 43 mil. lei pentru 7,1 mil. acţiuni, adică 84% din numărul de acţiuni care au făcut obiectul ofertei, respectiv 6,1% din capitalul social.

    Miliardarul rus a ajuns la o deţinere de 98,8% din companie, adică peste pragul de 95% pe care legislaţia îl permite pentru iniţierea procedurilor de delistare.

     

  • Cine sunt oamenii care au preluat controlul Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România: 65% din acţiuni sunt controlate direct şi indirect de către români

    ♦ Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România în funcţie de valoarea activelor gestionate, adică circa 87 mld. lei la final de 2019 ♦ La bursa de la Bucureşti, instituţia de credit are o capitalizare de aproximativ 10 mld. lei ♦ Recent, fondurile de pensii ale NN au raportat o deţinere de 10% ♦ BERD are 8,6% din bancă.

    Un procent de 65% din ca­pitalul social al Băn­cii Transilvania (sim­bol bursier TLV) este deţinut de investitori români, precum investitori de retail, SIF-uri, fonduri de pensii private, arată datele din raportul consiliului de administraţie al băncii aferent anului 2019.

    Spre comparaţie, în 2018, ponderea deţinută de investitori români (retail plus instituţionali) la banca de la Cluj era de 59%, ceea ce înseamnă că pe par­cursul anului 2019 investitori români au cumpărat acţiuni TLV, iar cei străini au vân­dut. Astfel, pon­de­rea pe care o deţin in­ves­titorii străini la cea mai mare bancă din România s-a dimi­nuat de la 32,4% la 26,8%, arată datele ZF.

    Banca Europeană de Recon­struc­ţie şi Dez­vol­tare (BERD), cel mai mare in­ves­titor instituţional în economia românească, are o deţinere de 8,6% din Banca Transil­vania, arată datele din ra­portul consiliului de administraţie. Deţinerea BERD la banca de la Cluj a rămas ne­modificată pe parcursul anului 2019.

    Banca Transil­va­nia este cea mai ma­re bancă din România în funcţie de va­loarea acti­velor gestionate, adică circa 87 mld. lei la final de 2019. La Bursa de la Bucu­reşti, instituţia de cre­dit are o capita­lizare de aproximativ 10 mld. lei.

    Săptămâna trecută fondurile de pen­sii ale NN au raportat o deţinere de 10% din Banca Transilvania, echi­valentul unei investiţii de circa 1 mld. lei, arată calculele realizate de ZF pe baza informaţiilor publicate la bursă.

    Banca Transilvania şi-a bugetat pentru anul 2020 un profit net de 514 mil. lei şi venituri totale de 3,4 mld. lei, se arată în bugetul supus votului acţionarilor la finele lunii aprilie.

    „Lipsa predictibilităţii în ceea ce priveşte răspândirea COVID-19 şi impactul său general nu ne afectează fo­cu­sul, şi anume continuarea ser­vi­sării clienţilor băncii în condiţii opti­me. Stabilitatea financiară a Băncii Transil­vania, împreună cu sistemele noastre electronice dezvoltate sunt pilonii pe care ne sprijinim în aceste momente de incertitudine şi agitaţie“, se arată în raportul consiliului de administraţie al băncii, care include şi bugetul pentru 2020.


     

  • În contextul crizei coronavirus. Raiffeisen Bank România a decis să nu mai acorde dividende acţionarilor în 2020. Bugetul de investiţii pentru 2020, mai mic cu 24% faţă de 2019

    ♦ Acţionarii Raiffeisen discută la finele lunii aprilie folosirea profitului din 2019, de aproape 780 mil. lei, pentru consolidarea fondurilor proprii, în condiţiile crizei coronavirus ♦ Bugetul de investiţii pentru 2020, de 176,3 mil. lei, este în scădere cu 23,7% faţă de investiţiile realizate în 2019 ♦ Martin Gruell a demisionat din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen.

    Acţionarii Raiffeisen Bank România, pla­sa­tă în top cinci al băn­cilor locale după ac­tive, vor discuta spre sfârşitul lunii aprilie decizia ma­nage­mentului băncii de a nu mai acor­da dividende în 2020 din profitul net obţinut în 2019, de 779,4 mil. lei, suma ur­mând să fie folosită pentru consoli­da­rea fondurilor proprii având în ve­de­re înrăutăţirea condiţiilor macro­eco­nomice şi potenţiala scădere a creditării, din cauza crizei coronavirus.

    Acţionarii Raiffeisen Bank vor discuta în 29 aprilie în cadrul AGA şi Raportul privind propunerea de repartizare a profitului net aferent exerciţiului financiar al anului 2019.

    „Ipotezele şi estimările macro­eco­nomice s-au schimbat dramatic în rău în contextul recentei pandemii Covid-19, Raiffeisen Bank va fi de asemenea afec­tată de aceste evoluţii, iar perspec­ti­vele băncii pentru 2020 vizează o înce­tinire a creditării şi a activităţii tran­zacţionale din cauza încrederii scă­zute a consumatorilor în viitorul eco­no­miei şi a unui mediu macro­eco­nomic grav deteriorat, ceea ce va con­duce la un venit operaţional mai mic de­cât se previziona iniţial. Pe lângă im­pactul negativ asupra veniturilor, ne aşteptăm şi la o înrăutăţire a pro­filului de risc într-o economie testată sever, însă amploarea acestei dete­riorări este încă dificil de estimat“, anti­cipează Raiffeisen.

    În acest context, având în vedere posibilitatea apariţiei unor şocuri neanticipate care pot afecta situaţia financiară a băncii pe termen scurt se propune Adunării Generale a Acţio­na­rilor Raiffeisen consolidarea fon­durilor proprii prin includerea profitu­lui net realizat de bancă în exerciţiul finan­ciar 2019 în sumă totală de 779.455.558 lei, în rezultatul reportat al băncii.

    Raiffeisen Bank, subsidiara de pe pia­ţa locală a grupului austriac cu ace­laşi nume, a raportat pentru 2019 un profit net de peste 779 mil. lei, în scă­dere faţă de câştigul record din 2018, de 881 mil. lei.

    Scăderea profitului a fost influen­ţa­tă de introducerea taxei pe activele ban­care, urmată de o uşoară înce­tinire a ac­ti­vitţăii economice, în prima parte a anu­lui trecut, dar şi de evenimente ne­recurente cum ar fi schimbările meto­do­logice de provizionare a ris­cu­lui de credit, provizioane făcute de ban­că pen­tru litigii şi reglementări, dar şi provi­zio­narea participaţiei în sub­si­diara Aedi­fi­cium Banca pentru Locu­inţe, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

    În 2019, acţionarii Raiffeisen Bank România au decis să acorde acţio­narilor dividende de 444 mil. lei, reprezentând jumătate din profitul net de 881,09 mil. lei din 2018, diferenţa urmând să fie inclusă în rezultatul reportat. Grupul austriac Raiffeisen este principalul beneficiar al dividen­de­lor plătite de subsidiara din România, în condiţiile în care con­trolează peste 99% din bancă.

    Raiffeisen Bank are pe ordinea de zi a AGA aprobarea unui buget de investiţii de 176,3 mil. lei pentru 2020, în scădere cu circa 23,7% faţă de nivelul investiţiilor realizate efectiv în 2019. În 2019, Raiffeisen a făcut investiţii de 231,1 mil. lei.

    Investiţiile băncii ar urma să se axe­ze în special pe digitalizarea serviciilor oferite clienţilor prin platformele online şi smartmobile, precum şi pe dezvoltarea infra­structurii interne de IT. Cea mai mare parte a investiţiilor din 2020, respectiv 97,5 mil. lei, ar urma să fie direcţionată pentru infrastructură şi administrarea afacerii. De asemenea, o sumă de 55,2 mil. lei va fi direcţionată pentru dez­voltarea businessului şi clienţi.

     

    Schimbări în Consiliul de Supraveghere al Raiffeisen Bank

    Acţionarii Raiffeisen Bank România trebuie să voteze la sfârşitul lunii aprilie şi anumite modificări ale structurii Consiliului de Supraveghere al băncii.

    Astfel acţionarii băncii româneşti cu capital austriac trebuie să aprobe demisia lui Martin Gruell din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere începând cu 16 martie 2020. În primăvara anului 2019, acţionarii Raiffeisen votaseră pentru acordarea unui nou mandat de patru ani pentru austriacul Martin Gruell în funcţia de membru în consiliul de supraveghere. El a făcut parte şi anterior din boardul Raiffeisen România, dar a ocupat şi poziţia de chief financial officer (CFO) şi membru al comitetului director al Raiffeisen Bank International.

    Acţionarii Raiffeisen trebuie să mai discute şi prelungirea mandatelor pentru Andreas Gschwenter şi Ana Maria Mihăescu, cu încă 4 ani pentru fiecare.

    Suma totală care va putea să fie acordată în 2019 pentru remuneraţia membrilor Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România, care monitorizează activitatea conducerii executive, nu va depăşi 465.000 euro, valoare brută.

    În prezent, Consiliul de Supraveghere al Raiffeisen este format din opt membri, dintre care doi sunt independenţi. Pe lângă Johann Strobl (care este CEO al grupului Raiffeisen Bank International) din boardul Raiffeisen Bank România mai fac parte Hannes Mosenbacher, Andrii Stepanenko, Peter Lennkh, Andreas Gschwenter, Anca Ileana Ioan, Ana Maria Mihăescu şi £ukasz Janusz Januszewski.

    Din conducerea executivă a Raiffeisen Bank România fac parte Steven van Groningen, James Stewart, Mihail Ion, Vladimir Kalinov, Cristian Sporiş, Mircea Busuioceanu şi Bogdan Popa.

     

     

  • Guvernul francez le spune companiilor în care e acţionar să nu mai plătească dividende în 2020: Renault, Orange şi Air-France KLM, printre companiile vizate

    Guvernul francez le cere companiilor în care este acţionar să nu plătească dividende în 2020, într-un apel la „solidaritate”, pe fondul impactului pandemiei de COVID-19, potrivit FT.

    „Pentru companiile în care statul este acţionar, chiar şi cu o participaţie minoritară, le vom cere să nu plătească dividende”, a spus Muriel Penicaud,  ministrul Muncii din Franţa, într-un interviu pentru televiziunea CNEWS.

    Decizia guvernului francez vine după ce o parte dintre aceste companii au decis pe cont propriu să reducă dividendele pentru a ţine de cash şi pentru a evita reacţiile controversate – în cazul în care vor avea nevoie de ajutor de stat pentru a fi salvate în criză.

    Un alt factor care a contribuit la decizie a fost presiunea sindicatelor care au solicitat eliminarea plăţilor către acţionari în 2020.

    Statul este acţionar direct în mai multe companii franceze mari, precum compania aeriană Air-France KLM, producătorul auto Renault şi compania de telecom Orange.

     

  • Mihai Marcu, CEO al MedLife, şi Nicolae Marcu, fratele acestuia şi unul dintre acţionari, vând 2% din MedLife pentru 3,5 milioane de euro

    Mihai Marcu, director general al furnizorului de servicii medicale private MedLife, şi Nicolae Marcu, fratele acestuia şi unul dintre acţionarii companiei, au vândut vineri 450.000 de acţiuni M pentru aproximativ 16,6 milioane de lei (3,5 mil. euro), arată datele agregate de ZF. Astfel, Mihai Marcu a ajuns de la o deţinere de 17,6% la 16,5% iar Nicolae Marcu de la 12,15% la 11,1%.

    Vineri la ora 12.17, în sistemul de tranzacţionare al Bursei de la Bucureşti au fost înregistrate două tranzacţii cu acţiuni ale MedLife (simbol bursier – M), iar vânzătorii au fost raportaţi după închiderea şedinţei de tranzacţionare. Cumpărătorii nu au fost raportaţi iar dacă aceştia nu vor trece de pragul de 5% probabil ca identitatea lor nici nu va fi publicată. Preţul la care au fost încheiate tranzacţiile este de 37 de lei pe unitate, în urcare cu 3% faţă de cel din piaţa REGS.

    De la începutul anului, acţiunile MedLife se tranzacţionează în creştere cu 9,4%, pe fondul unui rulaj de 35 milioane lei, emitentul ajungând la 824 milioane lei capitalizare. Vineri, acţiunile M s-au apreciat cu 3,6%.

     

  • Antreprenori locali. Stonevault, afacere pornită anul trecut de Ioan Iacob Floria, ţinteşte afaceri de 30 mil. lei în 2020

    Stonevault din Baia Mare, care produce casetoane de arcuri pentru sal­tele şi arcuri sinusoidale, fon­dată în 2019 de Ioan Iacob Floria şi Natalia Iacob, estimează o cifră de afaceri de 30 mil. lei (circa 6,4 mil. euro) în 2020, care este practic pri­mul an integral de func­ţionare al fabricii.

    „Producţia fabricii a început în august 2019 şi în momentul de faţă funcţionează la capa­ci­ta­te maximă atât în producţia de case­toa­ne de arcuri pentru saltele, cât şi în pro­ducţia de arcuri sinu­so­idale. În pre­zent, clientul principal al fabricii este Aramis Invest, dar sun­tem în discuţii şi cu alţi produ­cători ro­mâni pentru ex­tinderea por­to­fo­liu­lui de clienţi“, a spus Bogdan Stegeran, director gene­ral al Stonevault.

    Anul trecut, Ioan Iacob Floria, managerul care a condus producă­to­rul de mobilă Aramis Invest din func­ţiile de deputy CEO şi CFO, a decis să meargă pe dru­mul antrepre­no­ria­tului şi a înfiinţat ală­turi de soţia sa, Natalia, com­pa­nia Stone­vault.

    În total, antrepre­no­rii au investit 5,4 mi­lioa­ne de euro în această fabrică, in­ves­tiţia fiind susţinută cu ajutor de stat.

  • Cea mai bună carte de business pe care am citit-o nu este despre succes, ci despre eşec, greşeli, trădări şi luptele între acţionari

    Cea mai bună carte de business pe care am citit-o în 2019 este „Povestea de la colţul mesei”, în care Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama, îşi povesteşte viaţa şi mai ales istoria acestui brand.
    Probabil că este cea mai bună carte de business pe care am citit-o în ultimii zece ani.
    Într-o lume în care toţi vor să povestească despre succes, despre strategii de business, despre idei geniale, despre leadership, Cătălin Mahu vine cu o sinceritate extraordinară şi povesteşte versiunea lui despre celebra ruptură din spatele lanţului La Mama, atunci când Dragoş Petrescu şi Daniel Mischie au plecat cu oameni, idei, locaţii şi au înfiinţat lanţul concurent City Grill.

    Aeastă carte ar trebui să fie predată în şcolile de business din România şi la cursurile de antreprenoriat.
    Fiecare afacere, fiecare succes, fiecare brand creat are în spate o poveste care, dacă ar fi spusă în realitate, s-ar da la o parte toată aureola succesului.
    Toată lumea spune că în România educaţia financiară este la pământ, că educaţia antreprenorială de-abia acum începe şi că 30 de ani sunt prea puţini pentru o clasă de business adevărată.
    Dar dacă dincolo de succes patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri, managerii nu vorbesc şi despre greşeli, despre eşecuri, cei care vin din spate şi din lateral nu au de unde să înveţe.
    În decembrie, la conferinţa ZF Afaceri de la zero organizată în Bucureşti în parteneriat cu Banca Transilvania, i-am întrebat pe cei aproape 200 de mici şi mijlocii antreprenori din sală cine ar vrea să vorbească despre eşec şi despre greşelile pe care le-au făcut în business. Nu s-au ridicat mai mult de cinci mâini.
    Antreprenorii nu prea vor să vorbească despre acest lucru având în vedere că în România insolvenţa, falimentul, greşeala sunt încă taxate.
    Octavian Radu, patronul Diverta şi al multor alte afaceri, unele de succes, altele mai puţin, spune că a pierdut zeci de milioane de euro în business şi ar putea să vorbească ani întregi despre acest lucru. Sper să o facă, pentru ca măcar viitorii antreprenori să nu o ia de la capăt. Şi să greşească mai puţin.
    Economia şi businessul din România au nevoie de exemple pozitive, de antreprenori şi companii care au crescut de la zero şi au ajuns undeva sus, dar, la fel, există nevoie de bibliografie în privinţa greşelilor pe care aceştia le-au făcut.
    Business Magazin va încerca să aducă în prim-plan greşelile pe care le-au făcut antreprenorii români în cariera lor de business, pe care acum pot să le povestească cu detaşare şi fără încrâncenare.
    Multe dintre prieteniile care apoi se transformă în asocieri în business ajung în final la despărţiri crâncene, cu cuţitele pe masă, cu lungi procese în tribunale şi cu o energie irosită din motive de orgoliu, de ambiţie etc. Dar până la urmă acestea sunt şi calităţile care duc un business înainte.
    Alegerea oamenilor cu care să lucrezi este poate mult mai importantă de la un anumit nivel încolo decât câştigul pe care poţi să-l obţii. Sigur, un antreprenor nu poate face nimic decât dacă vrea să rămână un PFA.
    M-aş bucura dacă antreprenorii din România – mai mari şi mai mici – şi-ar deschide porţile businessurilor lor şi ar povesti despre succes, dar şi despre greşeli, eşecuri, trădări şi despărţiri.
    Până atunci, vă recomand să citiţi cartea lui Cătălin Mahu, „Povestea de la colţul mesei”. Poate fi una dintre cele mai bune investiţii în educaţia antrepreorială pe care puteţi să le faceţi.
     

  • Cum a ajuns unul dintre cei mai cunoscuţi oligarhi ruşi să fie printre cei mai mari acţionari ai Facebook

    Alişer Usmanov este unul dintre cele mai mari nume ale business-ului rusesc şi membrul unui grup select ce deţine cheile către economia ţării. Societatea de holding a acestuia, USM Holdings, deţine a doua cea mai mare reţea de telefonie din Rusia, Megafon, compania producătoare de oţel Metalloinvest şi deţine acţiuni la Mail.ro, cea mai mare companie rusească de internet, conform Financial Times.

    La un moment dat, Usmanov era unul dintre cei mai mari acţionari ai Facebook-ului. Este principalul partener din Rusia al Alibaba, cea mai mare platformă de comerţ online din China. Până în 2018, deţinea o parte semnificativă din echipa de fotbal Arsenal Londra. În prezent, se promovează din postura de filantrop, donând nu mai puţin de două miliarde de dolari în ultimii ani.

    „Niciodată nu am fost ceea ce voi numiţi un oligarh. Toate asset-urile pe care le-am cumpărat împreună cu partenerii mei în Rusia au provenit din pieţe secundare, nu prin procese de privatizare. Nimeni nu mi-a oferit nimic. Dar ar fi indecent să spun că statul nu mi-a oferit oportunităţi. În tot acest timp, de când am început să fac business la nivel înalt, cu asset-uri industriale majore, statul a fost de mare ajutor şi nu ne-a refuzat nimic”, a declarat Usmanov.

    Născut în 1953 în Chust, un oraş mic din Uzbekistan, într-o familie din pătura mijlocie a societăţii, Usmanov a urmat cursurile prestigiosului Institut de Stat pentru Relaţii Internaţionale, un teren de antrenament pentru diplomaţi sovietici, oameni de stat şi agenţi ai KBG-ului.

    La 26 de ani, Usmanov a fost trimis la închisoare în urma unui proces de fraudă şi „furt al unei proprietăţi socialiste”, urmând să execute şase ani dintr-o sentinţă de opt ani.

    Într-o perioadă când economia Rusiei era de vânzare, mai exact în 1993, Usman a făcut un împrumut de 14 milioane de dolari, având să câştige 84 de milioane într-un singur an din vânzarea de ţigări şi pungi de plastic.

    „În 1994, niciunul dintre aşa-numiţii oligarhi nu ştia ce este o acţiune. Stăteau sub impresia că eu eram cel care ştia cel mai bine piaţa, ceea ce a iritat foarte mult spiritele în rândul echipelor financiare ale Gazprom”, a declarat Usmanov, acesta fiind în anul 2000 principalul membru al sectorului de investiţii al companiei. Cei 36 de milioane de dolari pe care i-a investit în companie aveau să se transforme într-un miliard doar cinci ani mai târziu.

    O ţară în care deţine o influenţă incontestabilă la nivel politic este Uzbeksitan, actualul preşedinte fiindu-i rudă din partea soţiei. Usmanov spune că a investit câteva sute de milioane de dolari pentru a-l „ajuta pe noul preşedinte şi pe echipa acestuia”. 

    Întrebat cum şi-a îndreptat atenţia spre mediul de afaceri din Silicon Valley, Usmanov a răspuns că era convins încă de la început de faptul că o companie precum Facebook va „întoarce lumea pe dos”.  Usmanov a investit în compania lui Mark Zuckerberg 460 de milioane de dolari, plus 420 de milioane prin intermediul unui fond condus de partenerul său Yuri Milner, unul dintre cei mai influenţi investitori în tehnologie ai Rusiei. La un moment dat, Usmanov deţinea 8% din companie şi a obţinut profituri de cinci ori mai mari decât sumele investite.

    Oligarhul este prieten cu miliardarul Roman Abramovici, actualul patron al clubului de fotbal Chelsea FC şi este de părere că decizia Marii Britanii prin care îi anula în 2018 viza lui Abramovici este un avertisment îndreptat direct către mangaţii ruşi. Usmanov, deşi şi-a vândut în 2018 toate acţiunile pe care le avea la Arsenal, îşi poate îndrepta atenţia din nou în Premier League, de data aceasta fiind interesat să investească în a doua cea mai mare echipă din Liverpool –  Everton FC.

    Usmanov deţine din 2006 unul dintre cele mai mari ziare din Rusia – Kommersant. Vara trecută, întreagă echipă a departamentului politic şi-a dat demisia după ce doi reporteri au fost cencediaţi pentru un articol despre o remaniere lansată la Kremlin.

    Întrebat cum va arăta imperiul USM Holdings în viitor, Usmanov a răspuns că 50% va merge către familia sa şi 50% către management, sfârşind prin a spune că „dacă destinul te-a ajutat să obţii ceva, trebui să împarţi”.

     

  • Acţionarii Unisem Bucureşti au aprobat vânzarea unei clădiri aflată în proprietatea companiei şi a terenului aferent acesteia. Oferta porneşte de la 1,4 mil. euro

    Acţionarii Unisem Bucureşti (UNISEM), companie care produce şi comercializează seminţe pentru culturile agricole, au aprobat recent vânzarea unui sediu din Capitală, aflat în proprietatea companiei, precum şi a terenului aferent acestuia, preţul minim de vânzare pornind de la 1,4 mil. euro la care se adaugă regimul de taxare aplicabil conform dispoziţiilor legale.

    “În şedinţa din 27 decembrie 2019 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Unisem, s-a aprobat vânzarea imobilului proprietatea Unisem, amplasat in Bucuresti strada Mihai Eminescu, nr. 57A, sector 2, format din teren in suprafata de 1.213,54 metri pătraţi si constructii Cl/C2 si C3 in suprafata utila de 409 metri pătraţi, identificat in Cartea Funciara a Municipiului Bucuresti sub nr. 229034, in urmatoarele conditii: pret minim de vanzare 1.440.000 euro la care se adauga regimul de taxare aplicabil  conform dispozitiilor legale, plata in maximum 30 de zile de la data semnarii contractului de vanzare-cumparare in  forma autentica şi  transferul dreptului de proprietate la data achitarii integrale a imobilului”, spun reprezentanţii societăţii.

    Compania a încheiat exerciţiul financiar 2018 cu pierderi de 837.499 lei, de două ori mai mici decât anul anterior, şi venituri totale de 8,7 mil. lei, în scădere cu 29,7% comparativ cu 2017.

    Unisem Bucureşti, cu o capitalizare de 10,2 mil. lei (2,1 mil. euro), îşi desfăşoară activitatea prin 25 de magazine pentru comerţul en-detail, 3 depozite pentru comerţul angro şi o unitate centrală de ambalare şi depozitare. SIF Muntenia (SIF4) deţine 76,9% din acţiunile companiei care se tranzacţionează pe piaţa AeRO Standard.

     

  • După 30 de ani de la revoluţie, se văd tinerii în business. Una din cinci firme înfiinţate în ultimii cinci ani are în spate un acţionar născut după 1990

    În urmă cu cinci ani, ponderea firmelor cu acţionari născuţi după 1990 era de 15%, în 2019 a urcat la 25%, iar tendinţa ultimilor ani arată că vine suflu nou în businessul local.

    Peste 20.000 de companii create în 2019 au în structura acţionariatului cel puţin un tânăr născut după 1990, un acţionar în vârstă de 30 de ani sau mai puţin, iar ponderea acestor businessuri în total firme înfiinţate în acest an este de 25%, arată datele confidas.ro, platformă ce analizează riscul financiar al companiilor.

    „Noi ne-am întors în România pentru că am vrut să dezvoltăm ceva aici, să producem local, cu furnizori români“, spune Lidia Cremenescu, 29 de ani, care a fondat alături de Mario Georgescu busi­nessul Danube Footwear, primul brand românesc de skate shoes. Lidia, 29 de ani, şi Mario, 28 de ani,

    şi-au făcut studiile în străinătate, au rămas apoi o perioadă în Marea Britanie, iar în 2016 au decis să revină în România unde au desenat împreună traseul unui business în producţie legat de pa­siunea lor – skateboar­dingul.

    Ca ei sunt alţi 85.000 de tineri născuţi după 1990 care au creat o firmă în România în ultimii cinci ani, după cum arată datele confidas.ro, o platformă lansată în decembrie 2018 de Eduard Burghelia, 22 de ani în prezent.

    De la o medie de 10.000 de firme create în 2015 de tineri născuţi după 1990, anul acesta economia va primi în jur de 23-24.000  (sunt 20.000 până în octombrie), o dublare în numai cinci ani.

    Dublarea numărului de firme cu acţionari de 30 de ani sau mai puţin vine şi într-un context de creştere a economiei locale, cu mai multe com­panii create de la zero, cu programe destinate antreprenorilor tineri sau celor aflaţi la primul pariu în business (SRL-D, Start UP Nation, Diaspora Restart etc.), dar sunt şi mulţi tineri care şi-au făcut „ucenicia“ în multinaţionale şi au ales apoi să pornească un business de la zero.

    Dacă în urmă cu cinci ani, ponderea firmelor cu acţionari născuţi după 1990 era de 15%, în 2019 a urcat la 25%, iar tendinţa ultimilor ani arată că vine suflu nou în businessul local.

    În total, în ultimii cinci ani s-au creat 421.000 de firme, iar 20% dintre acestea au cel puţin un acţionar născut după 1990, arată datele confidas.ro. Dacă primele trei sectoare care atrag în continuare capital în România sunt construcţiile, transporturile şi comerţul, în rândul tinerilor reapare interesul pentru agrobusiness. Datele confidas.ro arată că al doilea cel mai „râvnit” sector pentru un antreprenor tânăr este cultivarea legumelor, cu peste 6000 de iniţiative antreprenoriale în acest sector în ultimii cinci ani. Practic, o treime din firmelor create în sectorul cultivării legumelor în ultimii cinci ani, au un acţionar născut după 1990.

    În top zece industrii după numărul de companii create de tineri de 30 de ani sau sub această vârstă se mai află şi activităţi de realizare a soft-ului la comandă şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei.

    Acest articol este realizat cu ajutorul Confidas.ro, platformă ce analizează riscul financiar al companiilor