BusinessMagazin

Tag: achizitii

  • Cum a evoluat economia, investiţiile şi piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în ultimul deceniu

    În aceste condiţii, piaţa de M&A rămâne în continuare modestă, anemică, faţă de anii de boom economic, iar această situaţie nu se va schimba fundamental atât timp cât nu creşte în primul rând atractivitatea României pentru investitorii străini, spune Alexandru Reff, partener al societăţii de avocaţi Reff & Asociaţii, afiliată companiei Deloitte.

    Economia, investiţiile şi piaţa de fuziuni şi achiziţii au trecut în ultimul deceniu prin faze extreme, de la extaz (creştere explozivă) la agonie (criză) şi apoi la noua normalitate, marcată de o revigorare lentă. Iar casa de avocatură Reff & Asociaţii, membră a Deloitte Legal, care a aniversat 10 ani de existenţă în structura actuală, a fost „martor” (activ) la toate aceste faze de evoluţie a economiei şi tranzacţiilor, fiind un actor important în filmul operaţiunilor de M&A.

    Tranzacţiile din piaţa românească întotdeauna au depins într-o proporţie foarte mare de capitalul străin – ori intrările de capital s-au prăbuşit în criză şi s-au reluat de o manieră destul de modestă, aminteşte Reff.

    „Mie mi se pare destul de clar că piaţa de astăzi de M&A este mai modestă decât cea care a fost înainte de criză şi că lucrul acesta nu se va schimba fundamental atât timp cât nu creşte în primul rând atractivitatea României pentru investitori. Dacă nu vine capital suplimentar spre România şi ritmul în care creşte fluxul acesta de capital rămâne lent, este destul de greu să ai o piaţă activă de fuziuni şi achiziţii pentru că avem capital local care nu este suficient de consolidat ca să poată să creeze sau să finanţeze tranzacţii. Procesele de M&A au fost şi rămân dominate de capitalul străin care se investeşte în România în domenii în care fie vrea să consolideze o investiţie existentă, fie vrea să intre într-o piaţă nouă. Criza a adus o schimbare absolut dramatică în domeniul acesta şi încă lucrurile nu s-au reechilibrat întrutotul chiar în ceea ce s-ar putea numi noua normalitate – sau reluarea creşterii”.

    Tranzacţii am tot văzut, în ultimii ani, însă se menţine o relativă anemie în zona de M&A, intensitatea fiind mult diferită faţă de perioada pre-criză, afirmă Reff, care aminteşte de cele 85 de tranzacţii derulate anul trecut pe piaţa locală.
    „Să nu neglijăm totuşi o creştere a volumului tranzacţiilor. Cred că fiecare din ultimii doi ani a adus un progres faţă de anul anterior. Din statisticile ultimilor ani reţin că în fiecare an a fost un progres, însă el nu este suficient ca să aducă volumul de M&A la cotele existente înainte de criză.” Din acest punct de vedere, argumentează Reff, se poate vorbi în continuare de o revenire oarecum anemică şi pe termen foarte scurt, de 1-2 ani. Principala diferenţă pe care o vede între creşterea dinainte de criză şi creşterea reluată – poate nici măcar atât de timid, pentru că la nivel de PIB creşterea a ajuns din nou la cote destul de impresionante – este la nivel de investiţii „unde lucrurile rămân deprimate şi afectează foarte negativ un business ca al nostru”.
    În absenţa investiţiilor străine, procesul de M&A nu poate să fie dinamizat pentru că între antreprenorii români consolidările sunt foarte puţine având în vedere că nu s-a acumulat capitalul necesar, dar nu există nici know-how-ul de integrare pentru a consolida un business, apreciază Reff.
    „Nu cred că există know-how‑ul de integrare pentru a consolida un business, a-l integra şi a extrage valoarea care se poate extrage dintr-o consolidare. Nu este un lucru simplu, necesită capacităţi manageriale foarte evoluate, o cultură organizaţională avansată, instrumente de management, inclusiv sisteme IT avansate. Şi, în general, multinaţionalele sunt cele care operează cu tipul acesta de resurse. De multe ori grupurile antreprenoriale româneşti nu sunt tocmai acolo şi atunci eforturile de integrare pentru un astfel de business este mare chiar dacă ar exista capitalul, chiar dacă cineva ar putea să finanţeze într-o formă sau alta achiziţia, eu cred că efortul de integrare şi de extragere a valori şi de potenţare a sinergiilor nu este tocmai uşor de făcut.” Pe lângă revigorarea lentă a investiţiilor străine, un alt factor care frânează redresarea pieţei de M&A ar fi de natură psihologică, respectiv faptul că aşteptările vânzătorilor nu s-au ajustat în suficientă măsură şi nu s-au aliniat cu cele ale investitorilor. Iar atât timp cât capitalul străin nu se prea înghesuie să vină în România, este clar că ar putea să persiste decalaje între percepţiile vânzătorilor despre valoarea unor active şi cele ale cumpărătorilor despre ceea ce poate fi rentabil şi cât de cât sigur pe un termen mediu sau lung pe care faci o investiţie, explică Reff.
    „O cauză a relativei anemii în zona de M&A, cel puţin a intensităţii mult diferite faţă de perioada pre-criză, ţine şi de ajustarea aşteptărilor şi de alinierea între aşteptările investitorilor şi cele ale vânzătorilor, ale antreprenorilor. Aşteptările nu s-au ajustat în suficientă măsură şi o serie de antreprenori nu au reuşit să accepte ideea că nu se întorc exact timpurile foarte bune de dinainte de criză şi că această criză nu a însemnat doar o paranteză într-un ciclu economic”. În continuare, antreprenorii se raportează, cel mai probabil, la multipli sau randamente din trecut, dar aceste repere nu coincid cu perspectiva investitorilor din prezent. Investitorii sunt acum mult mai prudenţi, în condiţiile în care există foarte multă incertitudine şi volatilitate la nivel global, iar pieţele emergente au rămas cu un deficit de credibilitate din perioada de criză.
    O altă cauză care limitează revenirea efervescenţei pieţei de fuziuni şi achiziţii adusă în discuţie de Alexandru Reff poate ţine şi de calitatea afacerilor care sunt de vânzare. „Am auzit discutându-se inclusiv şi despre calitatea afacerilor care sunt de vânzare, pentru că înainte de criză s-au dezvoltate destul de multe afaceri performante, iar unele dintre ele au fost deja vândute. Au fost mai ales multe privatizări care au însemnat cred că o parte destul de importantă din volumul de M&A precriză: unele au fost afaceri private, antreprenoriale, dezvoltate cu succes şi vândute.” Deja o primă parte din succesul  economic al acelor ani a fost valorizat sub forma unor exituri făcute la nişte multipli foarte buni la acea vreme; a urmat o perioadă în care multe din societăţile care nu au fost vândute au întâmpinat mari dificultăţi – unele au dispărut, altele au devenit total neinteresante pentru cumpărători din cauza rezultatelor modeste. Altele, puţine, s-au consolidat, au acumulat cotă de piaţă. Tocmai acestea, campioanele, „nu sunt neapărat toate de vânzare, pentru că de multe ori cei care le conduc vor să continue să le crească, mai ales dacă se aşteaptă să le ducă la un nivel superior – şi eventual atunci să facă exitul. Dacă strategia familiei lor este una de exit, pentru că poate să fie una de succesiune”.
    Reprezentantul Reff & Asociaţii crede că în prezent candidaţii la exit au devenit, în mod firesc, mai puţini decât au fost cu şapte-opt ani în urmă. Pe de o parte pentru că unii s-au vândut, pe de altă parte pentru că mulţi au fost slăbiţi, iar cei care au trecut cu bine de perioada tumultuoasă sunt puţini şi nu toţi au perspectiva că vor un exit imediat.
    Sectorul financiar-bancar s-a numărat în ultimii printre vedetele pieţei de fuziunii şi achiziţii. 2015 a fost un an în care au demarat şi chiar s-au finalizat tranzacţii importante, dispărând patru instituţii de credit din peisajul bancar românesc: Volksbank  – preluată de Banca Transilvania, RBS  – portofolii de retail şi corporate preluate de UniCredit Bank, Millennium – cumpărată de OTP Bank – şi Montepio – exit. Iar sistemul bancar a dat cele mai mari tranzacţii din piaţă, singurele cu o valoare de peste jumătate de miliard de euro. Totodată, 2015 a fost anul în care multe bănci au scăpat de portofolii de credite neperformante care atârnau greu în bilanţuri. Însă 2016 a fost mai sărac în tranzacţii, consolidarea pieţei bancare încetinind.
    „Domeniul bancar a fost unul dintre primele noastre «nave amiral», practici de referinţă. Şi este domeniul în care am asistat tranzacţiile cele mai mari. Cred că întâmplător cele mai mari proiecte ale perioadei de început au fost finanţări bancare”, povesteşte Reff despre începuturile funcţionării casei de avocatură în forma actuală în anul 2006, când echipa era formată din 12 avocaţi. În ultimii ani, casa de avocatură afiliată Deloitte a asistat Piraeus Bank şi Intesa Sanpaolo Bank în vânzarea unor pachete de credite neperformante, precum şi Bank of Cyprus la momentul în care a vândut credite performante către Banca Transilvania. Totodată, Reff&Associates a asistat fondul de investiţii Nepi în diverse achiziţii.
    În ce priveşte viitorul, Alexandru Reff aminteşte că în context regional România performează bine şi, fiind şi o piaţă mare şi cu o poziţie bună, se aşteaptă ca pe termen mediu cel puţin interesul investitorilor să crească semnificativ. „Cred că România are avantaje certe, unele dintre ele sunt destul de vechi şi consolidate la nivel de stabilitate politică şi economică, de echilibru bugetar, de politici care – cu toate criticile aduse – au fost preponderent probusiness, ataşamentul nostru la valorile şi la agenda euro-atlantică, creşterea PIB care poate a fost modestă un timp, dar de ceva vreme este una dintre cele mai mari din Europa. Sunt destui analişti care spun că România deja nu se mai poziţionează ca fiind la periferia regiunii, ci o ţară din nucleul central european.”
     

  • 2016, un an efervescent pe piaţa de fuziuni şi achiziţii

    „2016 a fost un an excepţional în ce priveşte piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A)”, evaluează Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii în cadrul Deloitte România. „Numărul tranzacţiilor a crescut faţă de 2015, finalul anului trecut fiind decisiv în acest sens, în vreme ce valoarea medie a tranzacţiilor a fost de 40-43 de milioane de euro.” Piaţa de M&A este estimată, potrivit reprezentanţilor Deloitte, la 3,5-4 miliarde de euro. „Dacă economiile statelor merg bine, acest lucru se reflectă în general şi pe piaţa de M&A. De regulă, piaţa urmăreşte curba trasată de valoarea investiţiilor străine (foreign development index – FDI, n.red.).”

    Activitatea domestică a fost şi rămâne slabă, a subliniat Ioana Filipescu. Pe un orizont de timp mai larg, piaţa a crescut continuu până în 2009, apoi s-a prăbuşit şi a început din nou să crească în 2014. Piaţa de M&A a atins cea mai mare valoare în 2008, când s-a plasat, conform estimărilor, între 6 şi 7 miliarde de euro. Şi nivelul de referinţă s-a schimbat: dacă înainte de 2008 o megatranzacţie era definită ca având o valoare de peste 1 miliard de euro, în prezent acest prag a scăzut la 500 de milioane de euro. Tranzacţiile între 100 şi 500 de milioane de euro sunt considerate mari, în vreme ce pragul valoric minim pentru includerea unei tranzacţii în analiză este de 5 milioane de euro.

    În 2016, au avut loc în România 85 de tranzacţii pe piaţa de M&A, dintre care trei cu o valoare de peste 500 de milioane de euro. Acestea definesc, practic, şi primele trei sectoare ca rezultate din punct de vedere al tranzacţionării: retail, FMCG şi energie. Deloitte s-a implicat în mai multe tranzacţii de pe piaţă anul trecut, iar reprezentanţii firmei dau ca reper plaja plasată între 25 şi 50% din totalul acţiunilor de acest fel. În cazul a zece tranzacţii, compania de consultanţă a reprezentat partea câştigătoare.

    Activitatea de fuziuni şi achiziţii din sectorul bancar al Uniunii Europene a încetinit până în pragul stagnării în prima jumătate a anului trecut, conform datelor Băncii Centrale Europene, în pofida presiunii create de îngustarea marjelor şi chiar de banca centrală a zonei euro, potrivit ZF. În total, tranzacţiile încheiate în primele şase luni din 2016 în sectorul bancar european au avut o valoare de mai puţin de un miliard de euro, sau numai 9% din totalul înregistrat anul trecut, relatează Reuters. În plus, nu s-a înregistrat nicio achiziţie a unei bănci din zona euro de către un cumpărător străin.

    Seceta de tranzacţii a survenit în condiţiile în care preţurile acţiunilor băncilor au scăzut dramatic pe fondul temerilor legate de reducerea marjelor, al nivelurilor ridicate de credite neperformante din unele ţări şi al procesului de ordinul miliardelor de dolari cu care se confruntă Deutsche Bank. Numărul sucursalelor bancare din UE se află în scădere permanentă de la criza financiară din 2008, însă autorităţi de supraveghere incluzând banca centrală germană şi BCE avertizează că există în continuare prea multe bănci, făcând apel la consolidare. Italia, Spania, Franţa şi Portugalia se numără printre ţările unde numărul sucursalelor pe cap de locuitor este printre cele mai ridicate, indică datele BCE.

    Pe piaţa autohtonă, consolidarea pieţei bancare a frânat în 2016, dar mai multe tranzacţii ar putea avea loc în perioada următoare. Cu toate că 2016 a fost sărac în tranzacţii „parafate“ de fuziuni şi achiziţii la nivel bancar, tatonări au existat, iar acestea se pot concretiza în 2017 şi în anii următori. Totodată, turbulenţele de pe piaţa bancară europeană, cum este cazul Italiei, pot să aducă noi tranzacţii la nivel european în care să fie incluse şi subsidiare din România, după cum anticipează consultanţii. Băncile greceşti rămân în vizor pentru potenţiale tranzacţii de fuziuni şi achiziţii şi putem să vedem în acest an cel puţin o bancă românească cu capital grecesc vândută.

  • ANAF propune un nou model de decont de TVA

    Cota standard de TVA este de 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Cota standard de TVA se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile nescutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, se arată într-un comunicat al ANAF.

    “Aceste schimbari legislative necesită aprobarea unui nou model de decont de TVA. Decontul de taxă pe valoarea adãugatã propus se utilizează începând cu declararea obligaţiilor fiscale aferente primei perioade fiscale din anul 2017. Precizãm că, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care efectueazã în perioada de raportare numai operaţiuni în interiorul ţãrii, pot opta pentru completarea formularului de decont simplificat, prin bifarea cãsuţei corespunzătoare din programul de asistenţã pus la dispoziţie pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală”, se arată în documentul ANAF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorul Ray-Ban a acceptat fuziunea cu Essilor în valoare de 46 de miliarde de euro

    Luxottica, cel mai mare producător de ochelari din lume, care deţine Ray-Ban şi Oakley, va fuziona cu producătorul francez de lentile Essilor, valoarea întrunită a celor două firme urmând să ajungă la 46 de miliarde de euro, potrivit BBC.

    Designerul italian Luxottica a devenit cel mai mare producător de ochelari din lume după o serie de achiziţii, printre care se numără Ray-Ban, în 1999 şi Oakley, în 2007.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE menţine dobânda-cheie la 0% şi extinde achiziţiile de obligaţiuni până în decembrie 2017

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi că va extinde programul de achiziţii de obligaţiuni până în decembrie 2017, în contextul în care a menţinut la zero rata dobânzii, potrivit BBC.

    Programul, în valoare de 80 de miliarde de euro, s-ar finaliza în martie, deşi banca era aşteptată să îl extindă pentru cel puţin şase luni.

    Totuşi, BCE va reduce achiziţiile de obligaţiuni la 60 de miliarde de euro pe lună, începând din aprilie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE menţine dobânda-cheie la 0% şi extinde achiziţiile de obligaţiuni până în decembrie 2017

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat joi că va extinde programul de achiziţii de obligaţiuni până în decembrie 2017, în contextul în care a menţinut la zero rata dobânzii, potrivit BBC.

    Programul, în valoare de 80 de miliarde de euro, s-ar finaliza în martie, deşi banca era aşteptată să îl extindă pentru cel puţin şase luni.

    Totuşi, BCE va reduce achiziţiile de obligaţiuni la 60 de miliarde de euro pe lună, începând din aprilie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţionarii celui mai mare operator din domeniul medical vor să vândă pe bursă 44% din acţiuni

    Cel mai mare operator din domeniul medical şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a vinde 44% din acţiuni pe bursă. În urma ofertei, fondul de private equity V4C doreşte să vândă întreg pachetul pe care îl deţine la Medlife, de peste 36,2% din acţiuni, iar IFC, care are peste 12,7% din companie, vrea să îşi reducă deţinerea până la 5%.

    8.840.480 de acţiuni vor să vândă la Bursa de Valori Bucureşti acţionarii MedLife, ceea ce înseamnă 44% din numărul total de acţiuni ale liderului pieţei de servicii de sănătate din România. Aceasta ar putea fi cea mai importantă tranzacţie de pe acest segment pe piaţa românească. „Prin intermediul acestei oferte, investitorii vor avea acces la o oportunitate unică de a investi în liderul pieţei private de sănătate din România şi unul dintre cei mai mari  furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est, pentru a obţine expunere la piaţa cu cea mai mare rată de creştere a serviciilor medicale private în ECE şi să facă parte dintr-o călătorie uimitoare, care a început acum 20 de ani şi este departe de a fi finalizată”, declară Mihai Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife. Familia Marcu, care deţine 51% din acţiunile MedLife, va păstra controlul companiei, care anul trecut a înregistat o cifră de afaceri de 391 de milioane de lei, cu o EBITDA de 55,7 milioane de lei. În primele nouă luni din 2016, vânzările MedLife au ajuns la 361,5 milioane de lei (80,8 mil. euro), cu o EBITDA de 38,9 de milioane de lei (8,7 mil. euro).

    2016 este un an agitat pentru MedLife. În prima parte a anului compania a anunţat că are disponibile 25 de milioane de euro pentru achiziţii şi că „ne aflăm în competiţie pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate”, declara anterior Mihai Marcu. Operatorul de servicii medicale a contractat un credit de 56 de milioane de euro de la un sindicat de bănci coordonat de Banca Comercială Română, din care mai fac parte ING Bank, Raiffeisen Bank şi BRD-Groupe Société Général. Dintre acestea, 20 milioane de euro sunt destinate exclusiv proiectelor de achiziţii planificate pentru perioada imediat următoare, în vederea extinderii la nivel naţional. Compania va suplimenta cu alte minimum 5 milioane euro, fonduri proprii, valoarea totală a bugetului de achiziţii depăşind 25 milioane euro.

    Iar aşteptările de creştere a domeniului de servicii private de medicină în România sunt optimiste. În condiţiile în care creşterea economică estimată pentru anul în curs se plasează în jurul a 5%, iar pentru anul viitor previziunile se referă la un plus de 3-3,5%, rata medie anuală compusă de creştere aşteptată pentru sectorul de servicii medicale private în România pentru perioada 2016-2021 este de  9,5%, un nivel mai accelerat comparativ cu cel din alte pieţe din regiune, cum ar fi Polonia, Republica Cehă şi Ungaria. În ultimul an şi jumătate, reţeaua s-a extins masiv prin achiziţii, iar strategia MedLife, care a avut în 2014 afaceri de 80 de milioane de euro, este de a păstra în acţionariat şi vânzătorii firmelor preluate. Pentru a se extinde, MedLife va miza şi pe dezvoltarea de proiecte greenfield; două noi clinici şi un spital de mari dimensiuni vor fi ridicate în oraşe cu peste 200.000 de locuitori. În buget sunt prevăzute şi cheltuieli pentru retehnologizare şi achiziţii de noi echipamente. Una peste alta, din 2009 încoace, MedLife a deschis sau a achiziţionat 83 de unităţi medicale. Compania a început anul cu preluarea Diamed Center, care operează cinci laboratoare, două clinici medicale, un centru de recuperare medicală, medicină estetică funcţională şi opt puncte de recoltare. Recent, a deschis şi prima clinică din Ploieşti, în urma unei investiţii de 700.000 de euro.

    Pentru listarea la BVB a acţiunilor MedLife, Raiffeisen Bank a fost numit lead global coordinator şi lead joint bookrunner al ofertei. Wood & Company Financial Services a fost numit co-global coordinator şi joint bookrunner. Potrivit companiei, „este aşteptat ca oferta să fie finalizată până la sfârşitul anului 2016, sub rezerva unor condiţii de piaţă şi cu aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România”.

    Din grupul MedLife fac parte 36 clinici de mari dimensiuni, 24 de laboratoare proprii de analize, opt spitale generaliste şi specializate, opt cabinete de stomatologie şi 9 farmacii sub umbrela PharmaLife Med. Pe piaţa serviciilor medicale private, cu o valoare anuală de circa 600 de milioane de euro, principalii concurenţi sunt Regina Maria, Medicover, Medsana, Sanador şi Polisano. Serviciile medicale private şi de stat au o valoare de peste 5,5 miliarde de euro. Segmentul de servicii medicale private, estimat la 600-700 milioane euro, reprezintă unul dintre cele mai efervescente domenii pe plan local, bifând creşteri anuale chiar şi în timpul crizei economice.

    În aceste condiţii, întrebarea care rămâne deschisă, este, în cazul în care această listare va avea succes, câţi bani vor câştiga fondul de private equity şi IFC.

  • Povestea omului care vrea să cumpere Hollywoodul

    Nimic nu promovează mai rapid şi mai eficient în lume cultura şi ideile americanilor decât Hollywoodul, iar China vrea să investească masiv în fabricile de filme ale Americii.

    Această misiune şi-a asumat-o Wang Jianlin, cel mai bogat om din China şi preşedintele Dalian Wanda Group, un conglomerat în domeniul imobiliar. Despre planurile omului de afaceri şi despre viaţa acestuia scrie revista Hollywood Reporter.

    Deşi este dispus să investească în toate cele şase mari studiouri de film hollywoodiene, Jianlin nu merge să vadă filme la cinematograf. Însă pentru mama sa, care are 90 de ani, el face o excepţie. Aceste escapade la cinema se numără printre rarele ocazii când Jianlin lasă munca deoparte. „Nu mă va deranja nimic. Deoarece vreau să-mi petrec timpul cu mama mea. Respectul faţă de membri seniori ai familiei este o virtute în China”, povesteşte empatic omul de afaceri.

    Wang s-a poziţionat agresiv, iar unii spun că nu a cruţat niciun efort în vârful ofensivei Chinei în industria divertismentului din Statele Unite. După ce a cheltuit 2,6 miliarde de dolari pentru achiziţionarea lanţului de cinematografe nord-american AMC Entertainment în 2012, Wanda a ales metodic ţinte pentru noi achiziţii din interiorul lanţului valoric al sectorului divertismentului, de la simple cinematografe la un acord de 3,5 miliarde de dolari pentru studioul Legendary Entertainment, la distribuţie, parcuri tematice, marketing digital, merchandising şi posibila preluare a Dick Clark Productions printr-o tranzacţie de un miliard de dolari.

    Trebuie menţionată aici şi construirea celui mai mare studio de filme din lume pe coasta de nord-est a Chinei, un proiect de 8,2 miliarde de dolari. Wang nu şi-a păstrat secretă dorinţa de a deţine un studio mare în America. Însă în loc să aştepte liniştit până când una dintre posibilele ţinte devenea disponibilă sau vulnerabilă la preluări (omul de afaceri chinez şi-a manifestat deschis dorinţa de a cumpăra o participaţie majoritară la Paramount), Wang s-a decis să acţioneze hotărât şi rapid, un stil care-l caracterizează. Se pregăteşte să înfiinţeze un nou fond de investiţii de mai multe miliarde de dolari cu care să pompeze capital în toate cele şase mari studiouri hollywoodiene.

    „Am vrut iniţial să cumpărăm doar unul dintre cele şase studiouri, dar dacă putem face aceasta, este o altă poveste, este incert”, spune Wang. Autorul articolului a avut prilejul să vadă una din sălile de consiliu din sediul central al Wanda – o sală uriaşă, aflată la etajul 20, cu scaune tapiţate cu piele neagră dispuse în cerc în jurul unor mese din lemn masiv de mahon; ferestrele sunt cât peretele de mari şi fac ca încăperea să fie foarte bine luminată când oraşul nu este înecat în poluare. La nouă dimineaţa, Wang, în vârstă de 62 de ani, prezidase deja câteva şedinţe. „Pot la fel de bine să încep de unde vreau eu, cum ar fi cu investiţii în toate cele şase studiouri“, spune omul de afaceri, arătând astfel clar care îi este strategia. „Vom continua să facem planuri pentru o posibilă achiziţie. Dar nu strică să începem cu ceva ce ne permitem să facem. Participarea prin investiţii pare pentru moment o alegere înţeleaptă.”

    Dalian Wanda Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ai Chinei, este un brand cunoscut de aproape toţi chinezii pentru centrele comerciale Wanda Plaza construite în sute de locaţii din ţară. Despre Wang se poate spune că este dependent de muncă. Omul nu îşi ia vacanţă niciodată, spun surse apropiate chinezului. Cu această „obsesie” pentru muncă şi cu capacitatea companiei de a aduce în doar câteva luni un proiect din stadiul de teorie în practică, veniturile Wanda aproape că s-au triplat din 2011 până în 2016, de la 15,6 miliarde de dolari la 43 de miliarde de dolari.

    Cu planul său de a investi în toate marile studiouri, Wanda lasă impresia că vrea să accelereze. Chinezul, cu o avere personală estimată la 32,6 miliarde de dolari, spune că este mulţumit de progresul companiei sale, dar se plânge că „producţia de conţinut high-end este monopolizată de companiile americane”. Însă, cu subsidiare pe patru continente, Wanda controlează mai multe săli de cinema decât oricare altă companie de profil din lume, iar Wang este nerăbdător să ajungă la o capacitate mai mare prin achiziţii sau prin investiţii.

    Pentru a ajunge acolo, Wanda a încheiat un acord de marketing cu Sony Pictures în septembrie, care permite companiei să intre cu capital în unele dintre subsidiarele Sony. Să fie acesta primul dintre cele şase mari studiouri americane?
    Mulţumită acestei ofensive a achiziţiilor, în decursul a doar câţiva ani Wang a ajuns să fie văzut ca fiind deopotrivă cel mai râvnit partener de afaceri al Hollywoodului şi un interlop cu puteri prea mari.

    La primul eveniment major organizat de Wanda în SUA, pe 17 octombrie, la Muzeul de Artă din Los Angeles, omul de afaceri a fost întâmpinat cu toată pompa şi fanfara pe care le poate primi un vizitator de seamă. Executivii studiourilor de film (Kevin Tsujihara şi Sue Kroll de la Warner Bros, Sanford Panitch de la Sony, Jon Feltheimer şi Erik Feig de la Lionsgate, Jimmy Horowitz de la Universal) şi staruri de cinema precum Harrison Ford au trecut pe la masa lui Wang pentru a-l saluta. În urmă cu cinci ani, chinezul era practic necunoscut în SUA. Astăzi se poate spune că tot Hollywoodul este atent la ce face el.

     

  • Filipescu Vişa se alătură Deloitte, consolidând echipa de consultanţă în fuziuni şi achiziţii

    Deloitte România continuă investiţiile în practica sa de consultanţă financiară prin unirea echipei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii cu una din cele mai cunoscute şi experimentate firme independente de consultanţă de pe piaţa românească, Filipescu Vişa. Prin alăturarea celor două echipe clienţii vor beneficia de servicii complete de consultanţă, iar competenţele în materie de consultanţă ale firmei se vor consolida. Ioana Filipescu va coordona departamentul de pe poziţia de partener, iar Florin Vişa se alătură ca director.

    Deloitte a fost oferit recent consultanţă în tranzacţii remarcabile cum ar fi  vânzarea de către grupul german REWE a 86 de supermarketuri Billa România către Carrefour sau vânzarea de către GoodMills România a lanţurilor de magazine Belforno către management, precum şi consultanţă acordată Bog’Art în obţinerea unei finanţări de 10 milioane euro numerar şi 10 milioane euro disponibili pentru scrisori de garanţie. Echipa de consultanţă financiară a Deloitte numără peste 40 de profesionişti specializaţi în evaluarea şi modelarea afacerilor, fuziuni şi achiziţii, finanţe corporative, servicii de suport în tranzacţii şi investigarea fraudelor.

    În ultimii ani, Filipescu Vişa a fost implicată în numeroase tranzacţii de impact cum ar fi consultanţă acordată fondului de investiţii Advent International la vânzarea Ceramica Iaşi, în 2014, sau consultanţă acordată acţionarilor Real Estate Services Group (RESG) cu privire la vânzarea subsidiarei bulgare, în 2015, precum şi la vânzarea pachetului majoritar deţinut la RESG Romania către compania franceză Samsic în 2016. Totodată, firma a oferit consultanţă acţionarilor Ana Imep cu privire la vânzarea companiei către Nidec, în 2016.
     

  • BestValue lansează un nou serviciu ce permite achiziţii online. “Estimăm că acest canal de achiziţie va genera, până la finalul anului vânzări de 1 milion de euro”

    BestValue, reţeaua de magazine Travel Retail situate în aeroporturi, lansează un nou model de business, ce permite celor care călătoresc cu avionul să achiziţioneze online produsele disponibile în magazinele fizice încă din momentul în care au un bilet de călătorie valabil.

    Magazinul online bestvalue.eu este creat în oglindă cu cel fizic situat în aeroport, astfel că utilizatorii beneficiază de aceleaşi preţuri în regim duty-free, de consultanţă specializată, având însă o perioadă de achiziţie valabilă încă din momentul în care a fost emis biletul de călătorie. Astfel, călătorii pot face achiziţii în orice moment dupa emiterea biletului şi până la momentul zborului.

    „BestValue propune clienţilor o perioadă extinsă de achiziţie de produse cu preţuri în regim duty free, fie că vor să facă o surpriză plăcută unei persoane dragi sau vor să îşi achiziţioneze produse pentru vacanţă. Estimăm că acest canal de achiziţie va genera, până la finalul anului vânzări de 1 milion de euro”, a declarat Cristian Negoita – General Manager Millenium Pro Design.

    Cei care aleg platforma online pentru achiziţii trebuie să înregistreze biletul valabil înainte de a face cumpărături. Produsele pot fi livrate la domiciliu sau la o adresă prestabilită.

    Millenium Pro Design operează sub brandul BestValue, o reţea de magazine situate în aeroporturi precum Bucureşti (Otopeni), Cluj şi Timisoara, Craiova, Sibiu şi Tirgu Mures.