BusinessMagazin

Tag: abordare

  • Barack Obama apără strategia diplomatică a SUA în dosarul programului nuclear iranian

     “Nu putem închide uşa diplomaţiei şi nu putem exclude în mod automat soluţiile paşnice la problemele mondiale”, a asigurat preşedintele american, evocând în timpul unui discurs la San Francisco acordul interimar încheiat cu Republica islamică sâmbătă la Geneva, criticat de numeroşi adversari republicani.

    “Când eram candidat la preşedinţie pentru prima dată, am spus că a venit timpul unei noi ere a leadershipului american, că este nevoie să întoarcem pagina după un deceniu de războaie”, a amintit Obama, la începutul unei intervenţii consacrată şi reformei imigraţiei susţinută de acesta.

    “Cred în ceea ce preşedintele Kennedy a spus odată «Nu negociem pentru că ne este teamă, însă nu ne este niciodată teamă să negociem»”, a continuat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inovaţia, o ţintă în mişcare

    Economic – Presiunea tot mai mare pe nevoia de inovaţie este determinată de ciclurile tot mai scurte de viaţă a produselor, de creşterea pirateriei şi de tranziţia de la economia industrializată la economia bazată pe cunoaştere. Schimbările care au loc în modelele de inovare, deja vizibile în mediul de lucru, includ scheme flexibile de muncă, de outsourcing şi un număr tot mai mare de profesionişti în regim freelancer. Se observă schimbări ale tiparelor de inovaţie în funcţie de spaţiul geografic şi o deplasare a centrului de greutate către ţările în curs de dezvoltare. Inovarea cunoaşte o accelerare rapidă în aceste ţări şi este determinată de avantajele de cost.

    Tehnologic – Aplicaţiile Web 2.0  produc schimbări importante în modelele de inovare, pe măsură ce permit o împărtăşire tot mai extinsă a cunoştinţelor şi o creştere a accesibilităţii şi uşurinţei colaborărilor la scară locală şi globală. Inovaţii sunt aşteptate să apară dinspre noul val de tehnologii sustenabile şi noile dispozitive tehnologice tot mai ieftine, mai puternice şi mai uşor de utilizat.

    Social – Creşterea abilităţilor şi a dorinţei oamenilor de a se implica tot mai mult în social media şi instrumente de colaborare schimbă modul de gândire în privinţa împărtăşirii de cunoştinţe, a colaborării şi a realizării invenţiilor. Un alt factor de influenţă este individualizarea, prin creşterea ambiţiei indivizilor de a se exprima şi de a influenţa astfel designul produselor şi/sau schimbarea funcţionalităţii soluţiilor şi serviciilor, ţinând cont de nevoile lor. A fi inovativ este văzut drept ceva pozitiv din punct de vedere social, ceva care te face atractiv pentru un număr tot mai mare de persoane.

    Mediu – Creşterea gradului de conştientizare a schimbărilor climatice, creşterea îngrijorărilor sociale şi folosirea ineficientă a resurselor determină schimbări în modelele de inovare. Companiile devin tot mai conştiente de legătura directă dintre câştiguri şi reputaţie. Inovarea reprezintă un proces prin care organizaţiile generează idei pe care le valorifică punându-le în practică. Aceste idei permit schimbarea care creează valoare răspunzând la nevoi încă nesatisfăcute ale clienţilor. Comunicarea şi demonstrarea valorii aduse sunt condiţii obligatorii în procesul de adoptare a inovaţiei.

    La nivel organizaţional, pentru ca inovaţia să devină realitate, este necesar să fie susţinută de doi factori decisivi: Inovatorul – al cărui profil e caracterizat de determinarea cu care îşi doreşte să rezolve problemele – şi Sponsorul – cel care este în măsură să identifice valoarea unui proiect înainte de a fi implementat şi este perseverent în a promova schimbarea. Din interacţiunea acestor doi factori rezultă un cadru al inovării. Iar acest cadru, de cele mai multe ori, este oferit pentru a marca fazele, cerinţele şi modul cum inovaţia poate fi încurajată.

    La nivel macro, inovaţia este măsurată prin modul în care o caracteristică a unui serviciu sau produs al companiei generează o noutate în lumea înconjurătoare, pe piaţă sau în industrie. La nivel micro, aceasta este măsurată prin noutatea produsului sau serviciului pentru companie sau pentru client. În primul caz, este vorba de factori exogeni, precum nivelul de familiaritate al inovaţiei din perspectiva publicului şi a industriei. În al doilea caz, inovaţia este elementul de noutate adus unui produs al unei companii şi al unei categorii de clienţi ai companiei.

    În inovaţia macro, discontinuităţile care rezultă nu sunt dependente de strategia sau de structura companiilor, baza de cunoştinţe sau de disponibilitatea sa de resurse (de exemplu, World Wide Web). În cazul inovaţiei la nivel micro, pot să apară discontinuităţi în strategia de marketing sau de cercetare-dezvoltare a companiei, în lanţul de aprovizionare sau de distribuţie sau chiar pe zona de vânzări.

    Cu toate acestea, capacitatea de inovare a unui produs este condiţionată de capacităţile şi competenţele companiei (de ex. IBM, pentru a dezvolta o capacitate de producţie a automobilelor electrice, şi-ar induce perturbări şi discontinuităţi în activitate; General Motors nu ar fi în aceeaşi situaţie). Discontinuităţile care rezultă de aici depind de strategia sau de structura firmei, de competenţele ei, de baza sa de cunoştinte sau de resurse. Inovaţia se dezvoltă în lumea reală la fel ca în minţile noastre, conducând către o nouă realitate. Inovaţia este omniprezentă şi nu lasă nimic neatins.

    Ea are loc simultan în diverse domenii, sectoare sau industrii şi atrage după sine dezvoltarea unui întreg vocabular. Prin integrarea diverselor sfere – cum ar fi pieţele, competitorii, dezvoltările tehnologice -, inovarea dă naştere unor noi şcoli de gândire. În ceea ce priveşte modelele de business şi tehnologiile concurente, tot mai multe părţi implicate, cum ar fi companiile, universităţile, laboratoarele de cercetare şi chiar şi publicul larg pot să-şi exprime punctul de vedere.

    Din multitudinea de idei şi gânduri, companiile optează pentru diferite abordări, pe care le articulează în strategii şi planuri, având la bază modelul mental stabilit al organizaţiei. Din contextul mai larg şi în funcţie de nevoi, o companie ar trebui să înveţe cum să identifice contextul, modelele organizaţionale şi capacităţile sale pentru a incuba inovaţia.

    CONSTANTIN MĂGDĂLINA
    (Knowledge Management Officer, Marketing – EY România)

     

     

  • Năstase: Nu-i urez nimic lui Băsescu de ziua lui, sunt convins că va avea ceea ce merită

     Adrian Năstase a venit luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru un nou termen în dosarul cunoscut ca Zambaccian, şi a fost abordat de presă, la intrarea în sediul instanţei supreme, referitor la aniversarea de luni a lui Băsescu.

    “Nu mai este Daniel Morar la DNA, ca să mai deschidă încă un dosar. În 2005, asta s-a întâmplat: cadoul pe care i l-a oferit Daniel Morar, imediat după ce a venit la DNA, a fost autosesizarea sa cu acest dosar”, a spus fostul premier.

    Întrebat ce îi urează lui Băsescu la împlinirea vârstei de 62 de ani, fostul premier a răspuns: “Nu-i urez nimic. Sunt convins că va avea ceea ce merită”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea admite că abordarea USL faţă de regionalizare e diferită: În 2014 pregătim regionalizarea

     Dragnea a precizat că proiectul regionalizării nu este stopat, ci continuă.

    “Vreau să vorbesc puţin şi despre posibila nouă organizare teritorială a României, respectiv regionalizarea administrativă, proiect care a început, care nu e stopat, dimpotrivă, el continuă”, a spus Dragnea, în deschiderea unui seminar pe tema dezvoltării regionale.

    El a spus că, din cauza disputelor pe Legea referendumului, regionalizarea trebuie să mai aştepte un an cel puţin.

    “Din cauza disputelor pe marginea Legii referendumului, de care depinde modificarea Constituţiei, lege care nu e în vigoare încă, nu e promulgată, lege pe care Curtea ne-a transmis că o consideră constituţională abia după un an de la intrarea în vigoare, nu putem discuta de posibilitatea înfiinţării unor regiuni, pentru că nu avem această noţiune în Consittuţie. Deci trebuie să aşteptăm cel puţin un an, un an şi ceva începând din acest moment”, a precizat Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea admite că abordarea USL faţă de regionalizare e diferită: În 2014 pregătim regionalizarea

     Dragnea a precizat că proiectul regionalizării nu este stopat, ci continuă.

    “Vreau să vorbesc puţin şi despre posibila nouă organizare teritorială a României, respectiv regionalizarea administrativă, proiect care a început, care nu e stopat, dimpotrivă, el continuă”, a spus Dragnea, în deschiderea unui seminar pe tema dezvoltării regionale.

    El a spus că, din cauza disputelor pe Legea referendumului, regionalizarea trebuie să mai aştepte un an cel puţin.

    “Din cauza disputelor pe marginea Legii referendumului, de care depinde modificarea Constituţiei, lege care nu e în vigoare încă, nu e promulgată, lege pe care Curtea ne-a transmis că o consideră constituţională abia după un an de la intrarea în vigoare, nu putem discuta de posibilitatea înfiinţării unor regiuni, pentru că nu avem această noţiune în Consittuţie. Deci trebuie să aşteptăm cel puţin un an, un an şi ceva începând din acest moment”, a precizat Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta cere ministerelor să încerce să-i convingă pe gălăţenii aflaţi în zona seismelor să se mute

     El a precizat că în dialog va fi abordată şi problema reparării caselor avariate de aceste seisme.

    “Rog şi Ministerul de Interne, şi Ministerul Administraţiei, să fiţi pregătiţi în continuare dacă putem şi avem cum să-i ajutăm pe oamenii de acolo, inclusiv să vedem dacă-i convingem, dacă vor să-i relocăm, însă asta se poate face doar în dialog cu oamenii respectivi, sau repararea caselor. Vreau să-mi faceţi clar o propunere pentru următoarea şedinţă de guvern”, le-a cerut Ponta reprezentanţilor celor două ministere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: Aderarea României la Schengen şi romii, subiecte ce ar trebui evitate în campania din Franţa

     “Contrar celor apărute în mass-media franceze, subliniem faptul că incluziunea socială a romilor nu are legătură cu aderarea României la spaţiul Schengen. Considerăm preferabilă evitarea abordării acestor subiecte în context electoral”, a precizat MAE român, în replică la declaraţiile mai multor oficiali francezi, potrivit cărora România nu este pregătită să devină membru al acestei zone, iar romii proveniţi din ţara noastră nu doresc să se integreze.

    Ministerul român de Externe reiterează faptul că relaţia bilaterală dintre România şi Franţa are “un potenţial amplu”. “Între cele două ţări a fost încheiat un Parteneriat Strategic, recent actualizat şi relansat, prin Foaia de Parcurs semnată în februarie 2013. Acest fapt ilustrează o dinamică pozitivă, care îşi propune tocmai valorificarea cât mai bună a potenţialului de cooperare existent între România şi Franţa”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un preot i-a cerut lui Ponta să-l facă director la Hidroelectrica pentru a avea o pensie mare. Ponta: “Remus Borza va pleca”

     Preotul Grigore Cojocaru din comuna Runcu l-a abordat pe Ponta imediat după discursul acestuia de la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, prilejuit de deschiderea noului an şcolar.

    Preotul i-a cerut premierului să îl ajute să obţină un post de director la Hidroserv, pe motiv că urmează să se pensioneze, iar salariul pe care îl are în prezent este prea mic.

    “Vă rog ajutaţi-mă cu un post de director la Hidroserv, că mai am trei ani până la pensie. Să am şi eu o pensie, că am un salariu mic. La cine să merg?”, l-a întrebat preotul pe premier, Ponta chemându-l pe prefectul judeţului Gorj, Ion Claudiu Teodorescu, pentru a prelua acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce spune şefa FMI că România poate fi un model pentru alte ţări

    “VISURILE ŞI ANGOASELE NE UNESC”, l-a citat Christine Lagarde pe francofonul Eugen Ionescu în discursul ei de la Bucureşti, fără a aminti şi prima parte a frazei („ideologiile ne dezbină”). Citatul a fost ales nu doar pentru ideea de bază cu care a venit Lagarde în România, aceea că soluţia pentru problemele Europei e mai multă integrare şi nu mai puţină, dar şi pentru raportarea comună a statelor şi a unor supranaţionale ca UE şi FMI faţă de angoasa reală în faţa unei crize al cărei final e încă departe. Lăudând România pentru parcurgerea cu succes a unui drum atât de greu în ultimii 20 de ani („aduceţi-vă aminte cum arăta punctul de plecare”), directorul executiv al FMI a vrut de fapt să dea curaj nu doar României şi esticilor, ci şi înseşi instituţiei Fondului şi statelor care se confruntă cu cea mai mare necunoscută din prezent: cum poate ieşi economia globală din dependenţa faţă de tiparniţa de bani a băncilor centrale. Noua prognoză a FMI pentru zona euro vede recesiune anul acesta (-0,5%) şi o creştere sub 1% la anul, în timp ce economia Europei de Est ar urma să crească în 2013 cu 2,2% (o prognoză pe care băncile n-o văd imposibil de atins nici în cazul României) şi cu 2,8% în 2014.

    Acelaşi e şi motivul pentru care Christine Lagarde a amintit că pentru ţările din Est, ce a fost mai greu a trecut şi că anul acesta, din toată regiunea, doar două ţări (Croaţia şi Slovenia) ar urma să aibă scădere economică. Lecţia văzută de Lagarde e că performanţa economică are două motoare inseparabile – integrarea şi reformele, iar experienţa Estului „poate crea un model de integrare de succes şi de împărţire a prosperităţii de natură să fixeze standardul pentru ceea ce poate fi făcut în alte părţi ale lumii unde este nevoie de reforme masive şi există incertitudini mari asupra rezultatelor”. România este, din acest punct de vedere, exemplul ideal: de la un deficit structural de 8,9% din PIB, un deficit bugetar de 5,4% şi un deficit de cont curent de peste 14% în 2008, acum a ajuns la un deficit bugetar de 2,5% din PIB, un deficit de cont curent sub 4% din PIB şi un deficit structural de 1% văzut ca ţintă fezabilă pentru 2014, în acord cu pactul fiscal al zonei euro, iar economia şi-a revenit, urmând să aibă în 2013 al treilea an de creştere. „Austeritatea e prezentată în general ca fiind în opoziţie cu creşterea economică; dar atunci când autorităţile sunt angajate serios într-un efort de consolidare fiscală pe termen mediu, cu legi coerente şi continuitate a politicilor, aceasta alimentează investiţiile necesare pentru economie şi uşurează mult consolidarea fiscală. România a început şi sper că va continua să se înscrie în acest cerc virtuos„, a spus Lagarde.

    INDIRECT, şefa FMI a răspuns criticilor autohtoni care au acuzat Fondul că a preferat să se concentreze pe docilitatea României în materie de strângere a curelei bugetare, dar a închis ochii, pe parcursul celor două acorduri cu România din 2009 încoace, la lipsa de performanţă a guvernelor pe terenul reformelor structurale. FMI nu susţine ieşirea brutală a statului din economie: Christine Lagarde a recomandat acum „reforme care să sprijine crearea de locuri de muncă, în paralel cu efortul continuu de a îmbunătăţi protecţia socială pentru cei mai vulnerabili„, „stimularea eficienţei companiilor de stat„ şi „ameliorarea climatului pentru investiţii nu numai în sectorul privat, dar şi prin folosirea eficientă a fondurilor europene pentru investiţii publice„. Cuvântul „privatizare„ nici măcar nu s-a auzit la Bucureşti în discursul lui Lagarde, iar subiectul cel mai temut când vine vorba de ceea ce cere FMI, respectiv liberalizarea preţurilor la energie, a fost întors de şefa Fondului într-o laudă surprinzătoare pentru România, care ar fi avut o „abordare model„, cu un calendar de liberalizare treptată derulat în paralel cu „o mai bună ţintire a asistenţei sociale spre a atenua impactul asupra categoriilor celor mai afectate”.

    Singurul semn că dincolo de acest optimism rămân mari incertitudini pentru viitor a fost avertismentul lui Lagarde că, deşi în ultimii ani creşterea economică s-a bazat în primul rând pe exporturi, stadiul de dezvoltare a economiei româneşti face strict necesar ca orice creştere viitoare să fie echilibrată, adică să nu depindă de un singur motor, ci de toate trei – exporturile, consumul intern şi investiţiile. Întrebată însă ce sfaturi ar da Guvernului, Christine Lagarde nu s-a referit la săgeţile politice ale preşedintelui Băsescu, care i-a reclamat direct pericolul ca guvernul USL să „dezechilibreze ţara„ prin măsuri populiste, ci la un lucru neamintit de nimeni în discuţiile despre economie: „Investiţiile în educaţie sunt eficiente, din punctul nostru de vedere, şi trebuie făcut eforturi pentru ca ele să nu fie reduse; acestea sunt investiţiile esenţiale în viitorul ţării”.

    CE SE VA ÎNTÂMPLA CONCRET ÎN NEGOCIERILE PENTRU VIITORUL ACORD PREVENTIV CU FMI RĂMÂNE DE VĂZUT. Premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul ar dori ca acest nou acord să nu mai fie la fel de detaliat ca precedentele şi a insistat că suma nu e importantă, fiindcă oricum România nu va avea nevoie să apeleze la ea. „Toate acestea sunt în linie cu opinia noastră că un nou acord este probabil, însă nu neapărat justificat de către tabloul actual al economiei României. Totuşi, rezultatele oricărui acord sunt în mare măsură dependente de măsurile pe care le impune, iar o abordare mai puţin ambiţioasă va aduce probabil rezultate minore, cu impact similar asupra pieţelor„, a comentat Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank. Chiar şi aşa însă, garanţia UE-FMI rămâne necesară, consideră analiştii UniCredit Ţiriac Bank: „Un nou acord cu FMI este necesar nu din punct de vedere fiscal sau al nevoii de finanţare, ci pentru a oferi continuitate actualelor reforme şi pentru a creşte potenţialul de dezvoltare economică”.

  • Ivan: PDL are o abordare complet iresponsabilă cerând reluarea examenului de bacalaureat

     “Doresc să condamn abordarea complet iresponsabilă a PDL care, prin vocea Ralucăi Turcan, a solicitat, în mod cu totul hazardat, reluarea examenului de Limbă şi literatură română la nivel naţional. După ce şi-au bătut joc de profesori, de elevi şi de părinţi, după ce au închis şcolile şi au bulversat sistemul de Educaţie, acum, cei de la PDL ies în public complet neinformaţi şi avansează critici lipsite de substanţă doar pentru a arăta că fac opoziţie”, a susţinut Cătălin Ivan, într-un comunicat remis marţi MEDIAFAX.

    Potrivit lui Ivan, cazul de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” este unul izolat, bacalaureatul desfaşurându-se în condiţii normale în restul centrelor de examinare.

    “Reprezentanţii PDL dovedesc în opoziţie aceeaşi lipsă de respect faţă de munca elevilor şi a profesorilor cinstiţi şi responsabili, pe care au afişat-o şi atunci când s-au aflat la guvernare”, a mai spus Ivan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro