BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Înmatriculările de autoturisme noi din România au scăzut în primul trimestru mai puternic decât media UE

     Toate pieţele auto importante din UE, cu excepţia Marii Britanii, au înregistrat în primul trimestru scăderi de peste 10%, potrivit datelor publicate, miercuri, de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    Înmatriculările din Marea Britanie au urcat cu 7,4%, la 605.198 unităţi, în timp ce Franţa a scăzut cu 14,6%, la 433.882 unităţi, cele din Italia au pierdut 13%, la 354.931 autoturisme noi, în timp ce în Spania a fost consemnat un declin de 11,5%, la 180.724 unităţi.

    În martie, cererea pentru autoturisme noi a scăzut la nivelul UE pentru a 18-a lună consecutiv, declinul fiind de 10,2%, la 1,3 milioane de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cancelarul Germaniei sugerează introducerea de scheme de pensionare anticipată pentru combaterea şomajului

    Cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic politician din Europa, a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să finanţeze programe de pensionare anticipată pentru a combate şomajul foarte ridicat din rândul tinerilor, de până la 60% în unele state precum Grecia şi Spania. Sugestia contrastează cu tendinţa guvernelor din UE de a majora vârsta de pensionare pentru a reduce presiunile care apasă de bugete.

    „Nu ar fi mai bine ca Europa să facă ceea ce am făcut în Germania, adică programe de pensionare anticipată timp de câţiva ani?“, se întreabă Merkel, citată de agenţia Thomson Reuters.

    O „generaţie pierdută“ de peste 14 milioane de tineri fără ocupaţie costă statele UE 153 de miliarde de euro pe an, echivalentul a 1,2% din Produsul Intern Brut al Uniunii, potrivit unui studiu al Eurofound, agenţia de cercetare a UE, publicat în tomana anului trecut. Costurile reprezintă producţia pierdută şi ajutoarele de şomaj.

    Studiul arată că dintre cei cu vârste de 15-19 ani care nu sunt elevi sau studenţi şi nu studiază în şcoli de pregătire profesională sau nu sunt angajaţi, 73% nu au nicio experienţă în câmpul muncii. Pentru categoria de vârstă 20-24 de ani, procentul scade la 43%, iar pentru categoria 25-29 de ani nivelul este de 28%.

    Un studiu al Federaţiei Europene pentru Servicii destinate indivizilor arată că în Germania costul mediu anual pe care statul îl suportă pentru un şomer este de 25.550 euro. În Spania, aceste costuri ajung la 19.990 euro, iar în Marea Britanie la 18.000 euro. Pentru Franţa, costurile se ridică la 28.740 euro, iar în Suedia şi Belgia la 26.900 euro respectiv 33.440 euro. Studiul subliniază că în cazul Spaniei costul este cauzat mai mult de pierderile potenţiale de venituri pentru economie decât de intervenţia statului.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Carne de cal şi o substanţă interzisă, detectate în produse testate în UE

     La 15 februarie, UE a lansat un plan ce prevedea efectuarea a aproximativ 2.250 de teste ADN asupra unor produse preparate. Testele au vizat totodată depistarea fenilbutazonei, un antiiflamatoriu nociv pentru sănătate, în carcasele de cal.

    Comisia Europeană (CE) a anunţat marţi că o prezenţă de cel puţin 5% de carne de cal a fost detectată în produsele testate. Doar 0,6% din carnea de cal testată conţinea fenilbutazonă, potrivit comunicatului, care a fost publicat pentru scurt timp, în jurul orei locale 12.00 (13.00, ora României), pe site-ul CE, după care a fost retras. Un alt comunicat va fi publicat între orele locale 15.00-16.00 (16.00-17.00, orele României), a anunţat Olivier Bailly, un purtător de cuvânt al CE, în timpul unei conferinţe de presă.

    Rezultatele testelor vor fi discutate vineri de “Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală”, alcătuit din reprezentanţi ai statelor membre şi prezidat de către delegatul CE, a anunţat Irlanda, care asigură preşedinţia semestrială a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România s-a alăturat celor mai mari economii europene în lupta contra evaziunii

    Uniunea Europeană a făcut un pas important spre un acord asupra combaterii coordonate a evaziunii fiscale şi spălării de bani după ce România, Polonia, Belgia şi Olanda au hotărât să se alăture unui proiect iniţiat de Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie privind schimbul informaţiilor despre conturile constituite la băncile din aceste state.

    „Văd o fereastră clară de opor­tunitate. Având în vedere voinţa politică puternică, cred că ne vom descurca“, a declarat comisarul eu­ropean pentru taxe Algirdas Semeta după reuniunea miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din UE de la Dublin.

    Proiectul este inspirat după pro­gramul american de schimb de in­formaţii FATCA, scrie Bloomberg. Grupul de ţări nu a precizat câte şi ce detalii vor fi făcute cunoscute.

    „Cu acordurile care au fost semnate de unele ţări, precum FATCA, avem noi standarde internaţionale“, a spus ministrul de finanţe al Marii Britanii George Osborne. „Vreau ca Marea Britanie să aibă un regim al taxelor foarte, foarte competitiv, dar vreau şi ca afacerile să-şi plătească taxele“, a menţionat el.

    Iniţiativa de a rezolva o problemă care, potrivit estimărilor Comisiei Europene, produce ţărilor europene pierderi din venituri din taxe de 1.000 miliarde euro vine într-o perioadă în care guvernele UE fac eforturi pentru reducerea deficitelor bugetare. Iniţia­tiva absoarbe energie şi din lumea politică, în special de la cea din Franţa, unde popularitatea preşedintelui Fran­çois Hollande a atins minime record după ce ministrul pentru buget a demisionat şi a recunoscut că are bani ascunşi în străinătate.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cum s-a umflat necesarul de finanţare pentru Cipru la 23 mld. euro

    Motivul este legat de faptul că UE, FMI şi guvernul de la Nicosia au reevaluat contribuţia Ciprului la 13 mld. euro, faţă de 6 mld. iniţial. O parte din bani (10,6 mld. euro) ar urma să fie acoperită din restructurarea băncilor, iar restul din majorări de taxe şi impuneri de noi taxe, privatizări, reeşalonarea datoriei publice de către creditorii privaţi autohtoni, credite externe şi probabil vânzarea unei părţi din rezervele de aur ale băncii centrale.

    Totalul celor 23 mld. euro care ar trebui să fie folosiţi pentru recapitalizarea băncilor şi reforma economiei ridică ponderea planului de salvare la peste 135% din PIB, un verdict cumplit pentru economia ţării, care anunţă deja o perioadă de recesiune similară cu cea din Grecia.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot, Christos Stylianides, a precizat că solicitarea de asistenţă financiară va fi adresată Parlamentului European şi preşedinţiei irlandeze a UE şi că nu se referă de fapt la suplimentarea celor 10 mld. euro care ar urma să fie acoperite din contribuţiile statelor membre ale zonei euro şi ale FMI, ci la eliberarea de fonduri structurale şi sociale de coeziune pe termen mediu, necesare pentru susţinerea economiei cipriote şi a unor investiţii de infrastructură. Germania, aflată în an electoral, a insistat însă că nu se pune problema creşterii asistenţei financiare pentru Cipru, văzut de nemţi ca un paradis al spălătorilor de bani şi al oligarhilor ruşi.

    Explicaţia reevaluării sumelor stă în costurile restructurării Laiki şi Bank of Cyprus, estimate la 10,6 mld. euro, faţă de 5,8 mld. euro iniţial. Dacă depunătorii Laiki vor suferi pierderi de până la 80% din sumele mai mari de 100.000 de euro, cei de la BoC ar putea pierde până la 60%, însă cuantumul exact va fi cunoscut abia în septembrie.

  • UE ar putea introduce teste de stres mai dure pentru bănci

     Iniţiativa aparţine mai multor oficiali de la Bruxelles şi din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE), care vor derularea unor teste de stres mai stricte înainte ca BCE să preia din 2014 supravegherea bancară în zona euro, au afirmat patru oficiali europeni apropiaţi situaţiei, potrivit Wall Street Journal.

    Planul este susţinut de ţările bogate din zona euro, precum Germania, Olanda şi Finlanda, care nu vor să ajungă în situaţia de a acoperi nota de plată pentru instituţiile de credit slabe din alte state ale uniunii monetare.

    Susţinătorii testelor mai dure vor lansa o campanie de convingere a celorlalţi parteneri europeni la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, vineri, în Irlanda.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OFICIAL: Modelul Cipru replicat la nivelul UE. Băncile vor fi salvate cu banii din depozite

     Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar.

    Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă, obţinut de MEDIAFAX, legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • N-am învăţat nimic din crizele din SUA şi Europa: După Cipru, urmează România?

    SINGURA URMARE CERTĂ A CRIZEI DIN CIPRU PENTRU SISTEMUL BANCAR DE LA NOI ERA, PÂNĂ VINEREA TRECUTĂ, UNA ADMINISTRATIVĂ: Guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde anume sunt garantate depozitele constituite, pentru a evita eventuale neclarităţi legate de instituţia care le garantează. Faptul are un sens: diferenţa dintre sucursală a unei bănci străine (supusă regulilor de supraveghere şi de garantare a depozitelor din ţara acţionarului) şi filială a unei bănci străine (reglementată de legislaţia românească) pare că s-a estompat de tot din 2011 încoace, când plafonul de garantare în România a fost unificat cu cel maxim european, la echivalentul a 100.000 de euro. Cea mai mare influenţă în această unificare a percepţiei a avut-o faptul că toţi acţionarii străini ai băncilor din România provin din ţări ale UE, iar depăşirea relativ lină a crizei de către toate grupurile bancare cu activitate la noi (dezintermedierea financiară a fost treptată şi limitată în amploare) a menţinut încrederea în bănci a depunătorilor.

    IN CAZUL AFACERILOR DIN ROMÂNIA ALE BĂNCILOR CIPRIOTE, numai Marfin este filială şi deci are depozitele din România garantate de fondul de garantare românesc. Bank of Cyprus (BoC) este sucursală, se supune legilor cipriote, iar sarcina garantării revine fondului cipriot. Diferenţa apare şi la preluarea preconizată a acestor bănci din România de către alte instituţii, pentru Marfin fiind implicit mai uşor de perfectat o astfel de tranzacţie, deşi prima în ordinea vânzării rămâne BoC, care şi-a şi suspendat operaţiunile până la găsirea unui cumpărător. Cu 0,6% din totalul activelor bancare din România, problema BoC este minoră pentru sistem, însă vânzarea sucursalei s-ar putea dovedi dificilă, estimează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, date fiind în special „potenţialele probleme de calitate a activelor acestei bănci, cu o proporţie defavorabilă între credite şi depozite, de peste două ori mai mari„, iar un eventual eşec al tranzacţiei „ar putea afecta încrederea românilor în sistemul bancar„. Analiştii ING estimează însă că atât pentru România, cât şi pentru celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, problema prezenţei capitalurilor cipriote nu pune probleme macroeconomice (în cazul băncilor din România, oricum acestea nu mai aduceau bani de la grupurile-mamă), ci doar pentru companiile care au făcut investiţii din şi în Cipru. Investiţiile directe făcute de Cipru în România sunt de 2,6 mld. euro, unde reprezintă 4,6% din total.

    În privinţa depozitelor care ar fi afectate, cele de peste 100.000 de euro, bancherii (Mugur Isărescu ori Mişu Negriţoiu) sau analiştii care spun că oamenii cu depozite mari în băncile cipriote au ştiut oricum ce fac şi au riscat pentru dobânzile mari oferite de Cipru au dreptate. Veştile despre un iminent pachet de salvare pentru Cipru erau monedă curentă în analizele financiare încă din iunie trecut, iar despre intenţiile Angelei Merkel şi ale Bruxellesului de a reforma sistemul financiar din zona euro şi UE astfel încât să pună capăt paradisurilor fiscale, atât de dăunătoare unei Europe în plin proces de însănătoşire a finanţelor publice, se ştie încă din 2010. În ianuarie anul acesta, Merkel a declarat că „toată lumea va trebui să lupte pentru a termina cu paradisurile fiscale„  şi că problema va fi în centrul reuniunii G8 din iunie de la Londra. În acelaşi timp, grosul depozitelor din băncile cipriote nu aparţine unor clienţi din UE, astfel încât soluţia impunerii în Cipru a unui „haircut„ care să se extindă la depunătorii din bănci (nu doar la creditori, ca în Grecia) a venit oarecum logic din punctul de vedere al şefilor zonei euro.

    NECLAR E ÎNSĂ CE VA URMA DE ACUM ÎNCOLO, nu pentru că încrederea tuturor depunătorilor în băncile europene va fi etern dinamitată (niciun alt sistem bancar din UE nu seamănă realmente cu cel cipriot), ci pentru că reforma sistemului financiar european nu garantează realmente niciun fel de depozit. Mario Draghi, preşedintele BCE, a criticat aspru ideea iniţială a Nicosiei de a taxa toate depozitele, indiferent de valoare, însă a lăsat clar să se înţeleagă că depozitele mici, în cazul unor ţări în criză, ar fi ultimele afectate, nu că ar fi intangibile. Iar ce a spus el reprezintă cea mai importantă declaraţie de la începutul crizei cipriote până acum: „Proiectul de directivă europeană în domeniul bancar nu prevede o distincţie specifică între categoriile de deţinători de obligaţiuni şi depunătorii cu depozite neasigurate, în cazul unor crize financiare. Dar există o ordine pe care directiva o prevede: în mod ideal, depunătorii asiguraţi sunt ultima categorie de care te poţi atinge„.

  • Ministerul Finanţelor refuză să spună dacă are bani pentru corecţiile financiare ale UE – 800 mil. euro

    Ministerul de Finanţe refuză să comenteze ipoteza ca bugetul de stat să suporte în 2013 corecţiile financiare de 800 mil. euro (0,57% din PIB) – dictate de Comisia Europeană pentru cele cinci programe operaţionale care au fost presuspendate anul trecut –  cum cere într-un memorandum ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici.

    „Aţi văzut dumneavoastră memorandumul? L-aţi văzut pe ordinea de zi (a şedinţei de guvern de miercuri – n.n.)? Daţi-mi voie să nu comentez“, afirmă ministrul bugetului Liviu Voinea. De ce nu comentează ministrul bugetului un document care a fost în discuţia guvernului miercuri şi ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare? Nu are aceşti bani?

    Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici spune că suma – 800 mil. euro corecţia financiară decisă de Comisia Europeană pe programele operaţionale pentru perioada 2009-2011 (deci nu din vina actualului guvern) – sunt prevăzute în bugetul pe 2013.

    Totuşi, în legea bugetului nu există un capitol dedicat situaţiilor în care bugetul de stat trebuie să suporte corecţii financiare în urma cheltuirii deficitare a fondurilor UE. La capitolul VIII sunt prevăzute cheltuielile cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (finanţare naţională, finan­ţare UE, cheltuieli neeligibile), dar nimic despre situaţia de mai sus.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Băsescu la ASE: România s-a stabilizat macro

    România a reuşit să se stabilizeze din punct de vedere macroeconomic, dar marea problema rămâne incapacitatea de a absorbi fonduri europene, influenţată şi de slaba pregătire a funcţionarilor publici, susţine preşedintele Traian Băsescu.

    El a reafirmat că România trebuie să se pregătească din punctul de vedere al competitivităţii pentru a intra în zona euro şi a arătat că are mai multe întrebări decât răspunsuri în ceea ce priveşte evoluţiile economice din România şi din Uniunea Europeană.

    El a fost prezent ieri la adunarea festivă prilejuită de aniversarea Centenarului ASE.

    Una dintre întrebări este de ce România nu a putut să repete în 2012 creşterea economică de 2,2% înregistrată în 2011 şi de ce în 2013 speranţa este doar la un an agricol bun. „De ce privim la 2013 doar cu speranţa creşterii economice legate de un eventual boom al agriculturii pentru că Dumnezeu este bun cu noi anul acesta? Sau pare a fi bun până acum, dar nu ştim cum va fi până la sfârşit. De ce nu ne bazăm pentru 2013 pe soluţii certe, care să ne asigure creşterea în condiţiile în care România nu are o datorie excesivă, se poate împrumuta pe pieţe în momentul de faţă şi are banii europeni la dispoziţie?“

    Toate stirile sunt pe zf.ro