BusinessMagazin

Tag: politica

  • Sociologia moaştelor şi defularea civismului refulat. Perlele politice ale săptămânii

    “E o defulare a civismului refulat până acum” – Teodor Baconschi, vicepreşedintele partidului Mişcarea Populară, despre manifestaţia din 16 oct. din Bucureşti contra exploatării gazelor de şist

    “Este populism! Dacă s-ar putea, oprim tot – energie atomică şi tot -, stingem lumina şi eventual ne mutăm în cort” – europarlamentarul PDL Marian-Jean Marinescu despre propunerea PE de înăsprire a legislaţiei UE privind fracturarea hidraulică

    “Cred că toţi ştiţi, în momentul în care aţi intrat în Guvern, că sunteţi ţinte, aşa încât ne asumăm aceste riscuri. Uneori, ele se îndreaptă şi în mod greşit asupra celor care desfăşoară activităţi” – premierul Victor Ponta la investitura noului ministru al economiei

    “Victoraş <le formidable> are beretă şi belet de la mama mare şi tata socru… La bulivar, Victoraş, la bulivar!” – Mihail Neamţu, liderul partidului Noua Republică

    “Mâine-poimâine mă trezesc cu unul că vine în pielea goală în faţa Parlamentului şi ne spune că aşa vrea să facă el un protest” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, despre Codul de conduită al parlamentarului
     

  • Creşteri puternice pe burse după soluţionarea temporară a impasului politic din SUA

     Înţelegerea a trecut miercuri de cele două camere ale Congresului cu majorităţi semnificative: 81 de voturi “pentru”, faţă de 18 “împotrivă” în Senat, respectiv 285 “pentru” şi 144 “împotrivă” în Camera Reprezentanţilor, potrivit Bloomberg.

    Partidul Democrat, aflat la putere, are majoritatea în Senat, iar Partidul Republican controlează Camera Reprezentanţilor.

    Preşedintele Barack Obama a promulgat rapid acordul, care asigură bugetul până la 15 ianuarie şi suspendă plafonul datoriei de stat până pe 7 februarie.

    Astfel, angajaţii guvernului federal trimişi în şomaj tehnic la începutul lunii octombrie pot reveni la lucru începând chiar de joi, iar Trezoreria poate continua operaţiunile în regim normal, plătind şi refinanţând datoriile statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rosen Plevneliev: Amânarea aderării Bulgariei şi României la Schengen, o decizie cu caracter politic

     Plevneliev a făcut aceste declaraţii după întrevederea pe care a avut-o la Sofia cu preşedintele Croaţiei, Ivo Josipovici.

    “Este evident pentru toţi cei implicaţi că Bulgaria şi România sunt pregătite, că depunem eforturi pentru protejarea în mod eficient a frontierelor, iar eu aş spune că mult mai bine decât alte ţări”, a declarat preşedintele Bulgariei, citat de site-ul Novinite.com.

    “Comisia Europeană a explicat în mod clar că Bulgaria şi România sunt pregătite din punct de vedere tehnic pentru aderarea la Schengen”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Triumful raţiunii peste capul României

    Evenimentul săptămânii trecute a fost neaşteptata cădere la pace a PSD, PNL şi PC cu privire la o primă tranşă de activităţi şi instituţii care vor ieşi de sub autoritatea centrală, spre a intra în competenţa autorităţilor locale (serviciile de sănătate publică, porturile fluviale, patrimoniul cultural şi turistic, apeleşi protecţia mediului). Descentralizarea Poliţiei şi a agenţiilor pentru forţa de muncă şi protecţie socială nu va mai avea loc, cel puţin nu acum.

    Ca prin farmec s-a produs o regrupare a unei USL ce părea aproape de pragul scindării oficiale; după accesele rebele dinainte, Crin Antonescu a reintrat în front alături de Victor Ponta, iar ieşiri cocoşeşti precum cea a senatorului PNL Cristian Bodea, convins că “România este în comă financiară” din moment ce judeţul lui, Bihor, nu primeşte suficienţi bani de la buget, au fost taxate prompt chiar de ministrul liberal Daniel Chiţoiu, care l-a ameninţat pe Bodea cu sancţiuni pentru că “vrea să adune zestre politică prin denigrarea muncii unui întreg guvern”.

    Poate să fi contat aici eficienţa şi îndârjirea vicepremierului Liviu Dragnea de a le dovedi baronilor din teritoriu, cu planul de descentralizare, că USL exercită cu adevărat puterea în ţară şi lucrează pentru interesele lor pe termen lung. Poate să fi contat şi solidaritatea, deşi doar verbală şi tardivă, a lui Victor Ponta cu un Dragnea persecutat de DNA, soldată cu încetarea delegării procurorului Lucian Papici de la şefia secţiei I a DNA, chiar dacă aceasta s-a făcut după ce Papici finalizase dosarul lui Dragnea.

    Cel mai tare au cântărit însă ameninţările repetate ale preşedintelui Băsescu la adresa lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, înfieraţi din nou ca în vremurile bune ale PDL şi făcuţi duşmani ai poporului, bebeluşi în înţelegerea democraţiei şi nevrednici în ochii Vestului să mai conducă România. Traian Băsescu nu a rupt formal pactul de coabitare cu Guvernul, ca să nu pară că acţionează contra României şi ca să nu-i solidarizeze şi mai mult pe cei doi capi ai USL, însă şi-a folosit din nou bricheta ca să reaprindă “flacăra democraţiei” de anul trecut, aceea menită să arate UE şi SUA cine sunt băieţii răi care nu merită puterea în România.

  • Cum poţi să mai păzeşti democraţia când ai un prieten care are o boală. Perlele politice ale săptămânii

    “Dacă dumneavoastră aveţi un prieten care are o boală, când vă întâlniţi discutaţi despre boala aia a lui? Discutaţi despre alte lucruri, încerci să eviţi” – Crin Antonescu, liderul PNL, întrebat de ce nu a discutat cu premierul Victor Ponta în USL ruperea pactului de coabitare

    ”Trebuie să păzim democraţia, iar atunci când lucrurile nu merg nu trebuie să cântăm într-un cor al ovaţiilor şi al adulaţiilor. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume” – Norica Nicolai, vicepreşedintele PNL

    “Doar în sensul regnului animal mă gira. M-a girat pe mine vreodată Băsescu cu ceva?” – premierul Victor Ponta

    “Mi s-a părut rezonabil să întind o mână nu lor, ci României” – preşedintele Traian Băsescu despre intenţia sa din 2012 de a încheia pactul de coabitare cu Victor Ponta şi Crin Antonescu

    “Victor Ponta, în loc să apere interesele României, este mai preocupat să dea o mână de ajutor companiilor străine private” – Elena Udrea, deputat PDL

    “Nu este pentru dumneavoastră, ca deputat, este pentru angajaţii Camerei Deputaţilor” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, interpelat de un coleg pe tema farmaciei pentru parlamentarii şi angajaţii din Palatul Parlamentului
     

  • Premierul libian Ali Zeidan a acuzat un grup politic de organizarea răpirii sale

     “Este vorba despre un partid politic care vrea să destituie Guvenul prin orice mijloace”, a declarat Zeidan.

    “Stând de vorbă cu cei care m-au ţinut ostatic, am înţeles motivele din spatele răpirii mele. Ei vor să destituie Guvernul prin forţă, prin democraţie, pe căi nedemocratice sau prin orice alt mijloc”, a continuat el.

    “În zilele următoare, voi oferi mai multe informaţii despre acest partid politic care a organizat răpirea mea”, a promis şeful Guvernului libian.

    Potrivit lui Zeidan este vorba despre “un partid care, încă de la început, avea unicul scop de a destitui Guvernul prin toate mijloacele”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Janet Yellen a fost nominalizată oficial în funcţia de preşedinte al Rezervei Federale

     Obama a declarat că a luat în considerare “numeroşi factori” pentru a face această alegere, între care necesitatea “unei politici monetare sănătoase pentru a controla inflaţia şi pentru a crea locuri de muncă”.

    “Am găsit aceste calităţi la Janet Yellen”, care va deveni, în cazul în care candidatura sa va fi confirmată de Senat, prima femeie ce va deţine preşedinţia Rezervei Federale, a asigurat el.

    “Ea şi-a demonstrat calităţile de lider şi este dură”, a declarat el. “Ea este extraordinar de calificată pentru acest rol”, a declarat preşedintele, remarcând că Yellen a “tras semnalul de alarmă de timpuriu cu privire la bula imobiliară şi excesele sectorului privat”, o referire la criza din 2008 din care Statele Unite încă nu şi-au revenit complet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană anunţă deblocarea programului POS CCE pentru România

     Potrivit acesteia, Johannes Hahn a comunicat premierului Victor Ponta această decizie, luată după ce o echipă de audit a Comisiei Europene a fost la Bucureşti, în perioada 23-28 septembrie.

    În zilele următoare, Comisia Europeană va trimite României 196 de milioane de euro pentru proiectele deja depuse.

    Surse europene au precizat recent pentru MEDIAFAX că deblocarea POS CCE urma să fie anunţată la începutul lunii octombrie, după ce o echipă de audit a Comisiei Europene a fost la Bucureşti pentru a evalua măsurile luate de autorităţile române pentru reluarea programului.

    Concluziile preliminare ale echipei de audit sunt favorabile, autorităţile române reuşind să remedieze mai multe deficienţe în funcţionarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, potrivit surselor citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • America, din nou la marginea prăpastiei

    Începând de marţi, 1 octombrie, americanii nu pot vizita parcurile naţionale, muzeele finanţate de guvern, site-urile administraţiei federale, emblematicul Capitoliu, Arhiva Naţională sau grădina zoologică administrată de Institutul Smithsonian. Inspectorii Fiscului şi ai agenţiei care supraveghează siguranţa alimentaţiei nu sunt la datorie, iar veteranii nu pot accesa compensaţiile la care sunt îndreptăţiţi prin lege.

    Biroul de Statistici în domeniul Muncii a anunţat că nu va prezenta raportul privind şomajul. Sancţi-unile financiare şi economice impuse de SUA împotriva Iranului ar putea deveni ineficiente din cauza perturbării activităţii Trezoreriei. Toate acestea sunt efecte ale impasului politic de la Washington, care a forţat guvernul să intre într-un nou an fiscal fără un buget aprobat de legislativ. Astfel, gu-vernul federal a suspendat o parte din operaţiuni, trimiţând aproximativ 800.000 de angajaţi în şomaj tehnic până ce politicienii se vor împăca.

    Situaţia contractorilor – firmele care lucrează pentru guvern – este sub semnul întrebării. America poate conta pe serviciile esenţiale, precum aeroporturi, şcoli, poştă, servicii sociale şi medicale, transport public, justiţie, închisori federale, serviciile de imigraţie sau apărarea. Congresul şi Casa Albă nu reuşesc să negocieze o soluţie de compromis: Partidul Republican, majoritar în Camera Reprezentanţilor, se afişează divizat, diverse grupuri încercând să-şi impună propriile revendicări în schimbul deblocării activităţii guvernului, în timp ce Casa Albă, protejată de majoritatea Democrată din Senat, nu pare dispusă să accepte compromisuri şi transmite mesajul că republicanii au luat statul ostatic.

    „Nu vor exista negocieri. Americanii nu sunt pioni într-un fel de joc politic. Nu poţi cere răscum-părare în schimbul unui guvern funcţional“, a declarat săptămâna trecută preşedintele Barack Obama, citat de Bloomberg.

    Războiul rece de la Washington pare că va inghiţi şi următorul moment politic important, ma-jorarea plafonului datoriei de stat. Politicienii trebuie să acţioneze până la 17 octombrie, când va fi atinsă limita curentă a datoriei publice, de 16.700 miliarde de dolari. Departamentul Trezoreriei susţine că, după această dată, guvernul va mai dispune de numai 30 miliarde de dolari, care ar urma să fie epuizate în maximum două săptămâni. Astfel, în lipsa acţiunii politice, intrarea guvernului SUA în încetare de plăţi ar urma să aibă loc undeva înainte de 1 noiembrie.

    Liderul republicanilor, preşedintele Camerei Reprezentanţilor John Boehner, unul dintre cei mai influenţi congresmeni de ambele părţi ale spectrului politic, încearcă să reunească opoziţia în spa-tele unui proiect de compromis menit să rezolve toate problemele ţării: să dezlănţuie guvernul fed-eral, să ridice plafonul datoriei de stat şi să determine puterea să accepte cât mai multe priorităţi ale republicanilor. Boehner este presat însă din mai multe direcţii de diferitele grupuri care s-au conturat în masa celor 232 de republicani din Cameră.

    Un prim grup vrea să se folosească de negocierile pe buget şi plafonul datoriei publice pentru a obţine concesii din partea preşedintelui Obama în zona de reducere a taxelor. Alţi republicani înclină către o reconciliere cu Casa Albă şi îi cer lui Boehner să permită revenirea guvernului la starea nor-mală de funcţionare şi să renunţe la revendicările legate de Affordable Care Act, legea reformei în sănătate supranumită „Obamacare“, aprobată în 2010, cea mai importantă victorie din primul man-dat al lui Obama şi principalul punct sensibil pentru conservatorii Tea Party. Aproximativ 100 de re-publicani nu se aliniază explicit niciunui curent, nefiind clar pe câte voturi poate conta Boehner. Liderul republican este însă un negociator abil capabil de compromisuri surprinzătoare, contând nu o dată pe voturi democrate pentru a depăşi situaţii de impas.

     

  • Galeria politicienilor iresponsabili. Azi: Silvio Berlusconi

    Berlusconi a vrut să evite astfel o reformă a sistemului electoral care i-ar fi dezavantajat partidul (Poporul Libertăţii – PdL) şi să profite de momentul bun pentru el din sondaje. Analiştii Erste apreciază că pieţele financiare, care au rămas până acum calme şi au salutat votul de încredere obţinut de guvern, ar putea penaliza însă Italia, mărind costurile de îndatorare ale ţării, dacă la tensiunile izbucnesc din nou. Berlusconi a ameninţat că va încerca să doboare guvernul cu orice preţ dacă va fi exclus din Senat, ca efect al condamnării lui la un an de închisoare pentru fraudă fiscală.

    Fostul premier a fost acuzat că a mărit artificial preţurile la drepturile de difuzare a unor filme cumpărate prin intermediul unor firme offshore în momentul revânzării lor către trustul Mediaset, controlat de familia Berlusconi. Sifonând bani prin firmele respective, trustul şi-ar fi redus profitul în Italia, producând fiscului italian o pagubă estimată de 7 mil. euro.

    Comisia pentru imunităţi a Senatului italian a decis, vineri, să propună retragerea statutului de senator pentru Silvio Berlusconi. Ca să intre în vigoare, decizia Comisiei parlamentare trebuie confirmată de plenul Senatului.

    Reuters notează că şi dacă Berlusconi va fi exclus din Senat, va putea totuşi să influenţeze în continuare politica partidului său, sau cel puţin a parlamentarilor PdL care îi vor rămâne fideli. Fostul premier a fost condamnat iniţial la patru ani închisoare, dar pedeapsa i-a fost redusă la un singur an, pe care urmează să-l execute prin arest la domiciliu sau prin muncă în folosul comunităţii, ţinând cont de vârsta lui înaintată – 77 de ani.

    Conform unei legi votate anul trecut, parlamentarii condamnaţi sunt excluşi din parlament şi nu mai pot fi aleşi pentru noi mandate, însă adepţii lui Berlusconi susţin că legea nu ar trebui să se aplice în cazul lui, fiindcă fraudele care i se impută au avut loc înainte de votarea legii.