BusinessMagazin

Tag: munca

  • Un restaurant din Spania le oferă şomerilor mese în schimbul unei ore de muncă

    Troboda, un restaurant catalan, se adresează şomerilor pe termen lung cu o ofertă în care aceştia pot servi o masă pe care o „plătesc” muncind timp de o oră în restaurant, făcând curăţenie sau spălând vasele.

    Restaurantul face parte dintr-un club social în care mai sunt membri consiliul local al oraşului Terrassa şi 30 de organizaţii caritabile locale.

    Proprietarul restaurantului, Xavier Casas, estimează că proiectul va genera circa 15.000 de ore de muncă în primul an de activitate, în timp ce aproximativ un sfert din bugetul schemei vine de la clienţii plătitori.

    În primul trimestru al anului, numărul de şomeri din Spania s-a ridicat la circa 6,2 milioane, dintre care 3,5 milioane sunt şomeri de peste un an.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Componenţa Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap din Prahova, decisă de CJ fără avizul Ministerului Muncii

     În urma controlului făcut la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Prahova s-a stabilit că nu s-a respectat procedura de evaluare complexă, conform legislaţiei în vigoare, în sensul că persoanele adulte au fost evaluate de membrii Comisiei de evaluare, şi nu de specialiştii Serviciului de evaluare complexă, singura structură cu atribuţii în acest sens, a spus ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.

    Ministrul a precizat că verificările au arătat că angajaţii serviciului nu se deplasează la domiciliul persoanelor, astfel că evaluarea se face doar în baza documentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea tichetelor de masă şi de creşă A FOST MAJORATĂ. Ce sume vor primi angajaţii

     Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a anunţat, miercuri, că ministrul Mariana Câmpeanu a aprobat, în 14 mai, ordinul care prevede majorarea prin indexare a valorii nominale a tichetului de masă de la 9 la la 9,35 de lei, precum şi a valorii sumei lunare care poate fi acordată de angajatori sub forma tichetelor de creşă, de la 400 la 420 de lei.

    Valoarea nominală indexată a unui tichet de masă se stabileşte, potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii 142/1998, în funcţie de evoluţia indicelui preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare.

    Modul de calcul al valorii nominale indexate a unui tichet de creşă se face conform Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii 193/2006, ţinând cont de evoluţia indicelui lunar al preţurilor de consum total, a precizat MMFPSPV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Estimare Guvern: Peste 10.000 de angajaţi de la stat ar putea fi disponibilizaţi până în 2018

     Docuymentul este anexat ordonanţei de urgenţă privind protecţia angajaţilor disponibilizaţi, aprobată recent de Guvern, şi a fost discutat şi în Comisia pentru Muncă de la Senat.

    “Comisia pentru muncă a avut în atenţie, în mod deosebit, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare care stabileşte principalele măsuri de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concediere colective.

    Astfel, s-a estimat că, în urma aplicării planurilor de disponibilizare din cadrul societăţilor naţionale, regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi a regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, numărul beneficiarilor acestor măsuri de protecţie va fi în jur de 10.500 de persoane”, se arată în comunicatul Comisiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul angajaţilor din bănci: muncesc mai mult, pe bani mai puţini şi au spus adio bonusurilor în cash

    DACĂ ÎN PERIOADA 2005 – 2008 BĂNCILE FĂCEAU SUTE SAU CHIAR MII DE ANGAJĂRI PE AN în încercarea de a câştiga o cotă de piaţă cât mai mare, fără să ţină cont de pregătirea noilor angajaţi, în patru ani de criză strategiile de resurse umane ale băncilor au început să se rescrie. De la zero.

    “Angajaţii din sistemul bancar trebuie să se gândească care sunt fluxurile din cadrul băncii care să le permită să personalizeze anumite produse sau servicii în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii. Oferta era atât de mare până acum, existau atât de mulţi clienţi şi era o piaţă atât de liberă încât, ca angajat în bancă, nu îţi băteai capul să personalizezi, ziceai că e o piaţă liberă, iar dacă unui client nu-i plăcea ceva, îi ziceai să plece, pentru că altor clienţi le place respectivul produs”, explică Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România, liderul echipei de consultanţă în resurse umane.

    Cocheci vorbeşte de faptul că băncile încearcă să folosească în prezent un mecanism care să le ajute să pună laolaltă angajaţii din departamente diferite – de la risc, juridic sau product management şi până la front office – care să lucreze sinergic, în aşa fel încât să îi ofere clientului un nou produs, care să îl facă atât de “fericit” încât să nu îşi schimbe banca.

    CRIZA A CREAT NOI TIPURI DE JOBURI ÎN SECTORUL BANCAR, cum este cea de recuperator de creanţe, sau a generat o creştere semnificativă a importanţei unor departamente, cum ar fi cel de risc.

    Directorii de HR din bănci vorbesc deja de o schimbare a profesiei de bancher. “Cu siguranţă oamenilor le este mai greu să vândă decât în urmă cu cinci ani şi contează mai mult calitatea serviciilor şi încrederea pe care o au clienţii în angajaţii din bancă. Meseria de bancher devine mai degrabă una de consultant”, este de părere Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală, cu peste 7.700 de angajaţi. În materie de beneficii, în cadrul BCR s-au “rescris” politicile de remunerare pentru oamenii de vânzări, astfel încât în evaluarea performanţei lor au fost încorporaţi şi indicatori de risc.

    “Strategia unei bănci a ajuns să fie rescrisă ţinând cont de două elemente: cel legat de cerinţele autorităţilor de reglementare şi cel al apropierii de client din punct de vedere al proceselor”, mai explică Cocheci.
    SCHIMBARE TOTALĂ A MODULUI ÎN CARE VOR FI REMUNERAŢI ANGAJAŢII DIN BĂNCI VA AVEA LOC ODATĂ CU INTRODUCEREA BASEL III, un set de reguli europene care au ca scop o corelare mai strictă a riscurilor asumate cu capitalurile proprii ale băncilor.

  • Un american a fost condamnat la 15 ani de muncă forţată în Coreea de Nord

    Coreea de Nord a condamnat un cetăţean american la 15 ani de muncă forţată pentru „crime împotriva statului”, urmând cel mai probabil ca bărbatul să fie folosit drept monedă de schimb în negocierile cu Washingtonul, scrie Reuters.

    Kenneth Bae, cetăţeanul american condamnat, este originar din Coreea de Sud, însă a locuit în Statele Unite, unde şi-a terminat şi studiile, la Universitatea din Oregon. El făcea parte dintr-un grup de cinci turişti care vizitau în noiembrie oraşul Rajin din Coreea de Nord, fiind reţinut încă de atunci. NK News, un site de ştiri din Coreea de Nord, a scris că Bae era deţinătorul firmei Nation Tour, care organiza excursiile turistice în ţara comunistă.

    Kwon Hyo-jin, un refugiat nord-coreean care a fost închis într-un lagăr de muncă forţată timp de 7 ani , spune că Bae îşi va ispăşi sentinţa cel mai probabil într-o unitate specială pentru străini, nu într-un lagăr represiv de muncă forţată al statului. Peste 200.000 de oameni sunt încarceraţi lagăre de munc[ forţată, bătuţi şi înfometaţi, de multe ori până la moarte, conform organizaţiilor care luptă pentru drepturile omului.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Greva generală de la Uzinele Sodice Govora s-a terminat. Lider sindical: “Au câştigat economia vâlceană şi cea românească”

     Potrivit preşedintelui Sindicatului Sodistul, Adrian Gheorghe Mugioiu, contractul colectiv de muncă pe anul 2013 a fost semnat, după aproape cinci luni de negocieri cu patronatul, liderul sindical precizând că prin păstrarea celor 770 de locuri de muncă “au câştigat economia vâlceană şi cea românească”.

    “Am semnat contractul colectiv de muncă pe anul 2013, suntem bucuroşi că am finalizat în sfârşit aceste negocieri, iar greva generală s-a încheiat după două zile şi oamenii au reluat activitatea”, a declarat liderul sindical, care nu a dat alte detalii în legătură cu modul în care au fost soluţionate revendicările salariaţilor, şi nici alte date privind conţinutul contractului colectiv de muncă.

    Liderul sindical a spus că singura sa nemulţumire este la adresa justiţiei, care în cursul zilei de vineri, prin Tribunalul Vâlcea, a declarat ilegală greva salariaţilor de la Uzinele Sodice Govora, deşi el susţine că au fost urmaţi toţi paşii necesari declanşării unui conflict de muncă, iar conducerea a fost sancţionată de către Inspecţia Muncii cu suma de 20.000 de lei pentru nerespectarea legislaţiei muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TVR are un nou Contract Colectiv de Muncă, valabil până în 2014

    “Fără dialog social, reformarea TVR nu este posibilă. Am căutat şi am convenit soluţii realiste şi echitabile pentru părţile implicate”, a declarat Claudiu Săftoiu, preşedinte-director general al TVR. “Felicit partenerii de dialog social pentru atitudinea constructivă. Am semnat împreună un document care permite respectarea măsurilor asumate prin Programul de redresare economică a SRTv”, a adăugat Săftoiu.

    “În ciuda faptului că am trecut printr-o perioadă foarte dificilă, am reuşit să încheiem un Contract Colectiv de Muncă ce permite recompensarea corespunzătoare a oamenilor de valoare din TVR. Sunt câteva elemente în CCM ce răsplătesc în mod corect performanţele salariaţilor. De asemenea, suntem multumiţi că am reuşit să creştem protecţia angajaţilor în cazul concendierilor colective sau individuale. În momentul de faţă, ceea ce ne dorim cel mai mult este ca TVR să redevină, printr-o conducere inteligentă, ceea ce a fost în urmă cu 10-15 ani, lider din punctul de vedere al calităţii şi al audienţei în mass-media din România”, a declarat Dragoş Bocanaciu, preşedintele Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV (SPUSTv).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea româncei dependente de muncă: cum să munceşti 20 de ani fără concediu

    Extrem de discretă în ce priveşte apariţiile în presă, medicul Mihaela Cristescu este părintele MedLife, cel mai mare lanţ de clinci şi spitale private de pe piaţa locală. De profesie pediatru, Cristescu a părăsit sistemul public de sănătate în 1997, când a demarat, pornind de la un cabinet, proiectul care avea să ajungă după aproape două decenii la venituri de 50 mil. euro anual. „În 18 ani, am avut 21 de zile de concediu”, spune Mihaela Cristescu, în prezent membru în consiliul de administraţie. Ea conduce spitalul de pediatrie din nordul Bucureştiului, „unde sunt prezentă zilnic, de luni până sâmbătă”. De fapt, Cristescu a ales să se implice mai mult de partea medicală încă din 2004, când fiul său, Mihail Marcu, a preluat frâiele MedLife.

    “Cred că lider te naşti cumva. Dintre cei şase fraţi, am fost un copil independent, poate asta a contat pentru drumul meu. Am semnat propria declaraţie de libertate încă de mic copil”, mai spune medicul.

    “Workaholicul român lucrează până la 50 de ore pe săptămână. Aproximativ 92% dintre angajaţii care au participat la cercetare s-au încadrat aici. Mai mult, lucrează şi în weekenduri şi îşi verifică cel puţin o dată emailul de serviciu în afara orelor de program”, explică Mădălina Bălan, managing partener în cadrul HART Consulting. 53,8% dintre managerii aflaţi la început de carieră şi 51,2% dintre cei ajunşi deja pe poziţii de middle management susţin de asemenea că depăşesc programul de lucru de opt ore. Iar o bună parte dintre ei întrec acest nivel cu cel puţin două ore.

  • Potretul-robot al workaholicului român

    De cealaltă parte, managerul său îşi doreşte să aibă cât mai mulţi astfel de angajaţi în echipă, pentru că reprezintă exemplul ideal în materie de productivitate. Un lucru este ignorat de ambele părţi: pe termen lung, angajatul capătă probleme de sănătate fizică şi mentală, iar acest lucru îi afectează productivitatea. Cum poate fi recunoscut, cum este perceput de colegi şi de şefi şi ce îl determină pe angajatul workaholic să muncească mai mult decât ceilalţi?

    Andrei, un tânăr de 27 de ani angajat în departamentul de vânzări al unei companii de cercetare de piaţă, a ajuns într-un moment din carieră când lucrează mai mult decât niciodată. Stă mai mereu peste program şi munceşte tot timpul, fără să ţină prea mult cont că e seara târziu sau weekend. N-a fost însă dintotdeauna aşa. Din contră, povesteşte despre o perioadă în care nu depăşea niciodată opt ore petrecute la serviciu şi nici nu muncea prea mult, ba chiar i se reproşa uneori că ia pauze prea dese pentru a ieşi la ţigară şi nu îşi îndeplineşte norma. Perioadă cu care probabil că nu se va mai întâlni prea curând. “În principiu, depinde cât de conştiincios eşti ca angajat, dacă natura job-ului îţi permite o oarecare libertate şi dacă lucrurile se pot amâna. Dacă pot, cei mai mulţi oameni le amână. Pe de altă parte, dacă lucrezi cu deadline-uri fixe, îţi rămâne doar libertatea de a te încadra în ele”, este de părere Andrei. Pentru el, lucrul cu deadline-uri strânse este noua realitate a vieţii profesionale şi, cum nici nu le poate amâna prea mult, rămâne la serviciu peste program. “Nu am de ales. În afară de câteva ştiri pe care abia apuc să le citesc şi poate o conversaţie pe Facebook sau pe messenger, lucrez tot timpul”, explică tânărul, motivat însă să continue de evoluţia în carieră şi de majorarea semnificativă a salariului din ultima perioadă.

    Ca el sunt mulţi în peisajul muncii din România. Programul de lucru de la 7 dimineaţa la 3 după-amiaza de acum mai bine de două decenii a rămas istorie, fiind înlocuit adesea cu zile de muncă de 10-12 ore sau chiar mai bine, cu lucrul de acasă, seara sau în weekend, şi chiar cu răspunsul la mail-uri sau rezolvarea unor sarcini de serviciu urgente din vacanţă. Mulţi o fac pentru a arde etape şi a avansa mai repede în carieră, alţii pentru a-şi păstra jobul, mai ales în contextul economic din ultimii ani care a lovit puternic piaţa muncii din România. Şi, nu în ultimul rând, mai sunt şi cei pentru care jobul este cel mai important aspect din viaţa cotidiană şi pentru care munca pe care o fac este foarte importantă şi mai presus decât familia sau prietenii.

    Sunt descrişi drept workaholici, termen englezesc din ce în ce mai popular în România, care sintetizează stilul de viaţă al majorităţii angajaţilor din economie. Dependenţa de muncă la care face referire termenul este însă mai rar întâlnită la noi, dar lipsa unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală, munca peste program şi responsabilităţile prea multe preluate adesea fără o motivaţie financiară suplimentară sunt cât se poate de frecvente. Şi cu cât este mai înaltă funcţia ocupată, cu atât mai mare predispoziţia la sindromul workaholicului.

    Mai bine de jumătate, chiar spre 60%, dintre românii cu poziţii de management, fie de nivel C – CEO, CFO sau COO, de pildă, fie de executive director sau de vicepreşedinte, lucrează cel puţin 50 de ore pe săptămână, cu o medie care ajunge chiar şi la 12 ore în fiecare zi, arată un studiu realizat recent pe tema workaholicului român de firma de consultanţă în domeniul resurselor umane HART Consulting, pe un eşantion de 100 de angajaţi şi manageri. “În 18 ani am avut 21 de zile de concediu”, spunea recent într-un interviu pentru Business Magazin Mihaela Cristescu, cea care a pus bazele lanţului de clinici şi spitale private MedLife. Chiar şi acum, la 70 de ani, continuă să se implice atât în consiliul de administraţie al companiei, cât şi la cârma spitalului de pediatrie din nordul Capitalei, “unde sunt prezentă zilnic, de luni până sâmbătă”.

    Sindromul workaholicului a intrat în lumina reflectoarelor în România abia în urmă cu câţiva ani. În 2007, povestea unei tinere de 31 de ani, manager de audit într-una din companiile de consultanţă din Big 4, a fost intens mediatizată după ce s-a presupus că ar fi murit de epuizare. Ulterior, în discuţie au apărut şi alte motive care au condus la situaţia tinerei, dar asta nu schimbă cu nimic semnalul de alarmă tras asupra programului prelungit de muncă. Trei ani mai târziu, un alt caz a stârnit reacţii puternice, după ce o tânără de 34 de ani, angajată a unei companii de cercetare online care muncea după spusele familiei cel puţin zece ore pe zi, de multe ori chiar şi acasă, a făcut stop cardio-respirator la serviciu şi a intrat în comă.

    “Workaholicul român lucrează până la 50 de ore pe săptămână. Aproximativ 92% dintre angajaţii care au participat la cercetare s-au încadrat aici. Mai mult, lucrează şi în weekenduri şi îşi verifică cel puţin o dată emailul de serviciu în afara orelor de program”, explică Mădălina Bălan, managing partener în cadrul HART Consulting. 53,8% dintre managerii aflaţi la început de carieră şi 51,2% dintre cei ajunşi deja pe poziţii de middle management susţin de asemenea că depăşesc programul de lucru de opt ore. Iar o bună parte dintre ei întrec acest nivel cu cel puţin două ore.