Cei care favorizează defaultul (incapacitate de plată) Greciei, crezând că alte opţiuni doar amână inevitabilul, citează deseori falimentul Argentinei din 2002 şi creşterea economică solidă care a urmat. “Dacă Europa ne ia drept exemplu, are probabil probleme mai mari decât am crezut”, a observat economistul Aldo Abram din Buenos Aires. El şi-a amintit că preşedintele care a declarat cel mai mare faliment suveran din istorie, Adolfo Rodriguez Saa, a rezistat în funcţie o săptămână şi a fost unul dintre cei patru preşedinţi ai Argentinei într-o lună.
Tag: Grecia
-
Grecia va rămâne în recesiune în 2012 pentru al patrulea an consecutiv
Declinul activităţilor economice, înrăutăţit de măsurile de austeritate menite să echilibreze finanţele publice, a depăşit aşteptările şi a împiedicat atingerea ţintelor bugetare stabilite de guvern cu creditorii internaţionali. “Trebuie să conştientizăm că recesiunea din ultimii trei ani se va prelungi în al patrulea. Trebuie să realizăm cât de gravă este recesiunea pentru a înţelege divergenţa faţă de estimările troicei UE/FMI/BCE din mai 2011”, a afirmat Venizelos în faţa Parlamentului. Autorităţile de la Atena au introdus o nouă taxă pe proprietăţile imobiliare, pentru a putea respecta ţintele referitoare la venituri, cheltuieli şi un deficit de 7,6% din PIB, esenţial pentru a primi finanţare prin programul internaţional convenit anul trecut.
-
Noi greve în Grecia: Traficul aerian va fi afectat săptămâna aceasta
Acţiunea de protest se va desfăşura, joi, în intervalul 14.00-18.00. De asemenea, o grevă de 48 de ore, începând cu data de 17 septembrie, a fost anunţată de sindicatul controlorilor de trafic aerian.
Mişcările de protest vor afecta programul de zbor al curselor interne şi internaţionale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Polonia sugerează Greciei să ceară ajutorul Clubului de la Paris pentru renegocierea datoriilor
“Grecia trebuie să profite de experienţa unor organisme instituţionale precum Clubul de la Paris, care a coordonat restructurarea a numeroase ţări”, a declarat vicepremierul Waldemar Pawlak, care deţine şi funcţia de ministru al Economiei.
Pawlak a spus că este nevoie de soluţii bune, care au confirmat, Clubul de la Paris având “tehnologii şi mecanisme de reducere şi restructurare a datoriilor”.
El a arătat că la ieşirea din comunism Polonia a profitat în 1991 de ajutorul Clubului de la Paris pentru a-şi reduce datoriile cu 50%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Grecia, exclusă din Schengen? UE vrea să suspende ţările cu probleme
Propunerea, denumită neoficial “clauza Grecia”, urmează să fie anunţată odată cu noile măsuri propuse de Comisia Europeană pentru înăsprire normelor ce guvernează zona de liberă circulaţie. Aceasta va permite ca o ţară să fie suspendată temporar din Schengen, caz în care vor fi reintroduse controalele la frontieră între ţara respectivă şi restul UE.
“Orice mişcare de a exclude ţări (din spaţiul Schengen) va fi clar îndreptată către Grecia, între altele, care a fost o problemă pentru Schengen încă de la aderarea sa în 2000”, a declarat Hugo Brady, de la Centrul European de Reformă din Bruxelles.
Din numărul estimat de 104.000 de imigranţi care au intrat ilegal în UE în 2010, aproximativ 88.000 au ajuns trecând frontierele greceşti. Chiar şi cu o creştere a numărului de imigranţi ajunşi în Malta şi Italia din Libia şi Tunisia în ultimele luni, Grecia va rămâne probabil principala poartă de intrare în Europa a imigranţilor ilegali şi în 2011.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Grecia ar putea reveni la drahmă. De ce ar fi nevoită ţara să renunţe la euro
Indiferent dacă Grecia rămâne sau nu în zona euro, Facilitatea de Stabilitate Financiară ar juca un rol important în administrarea unei situaţii de încetare de plăţi.
Fondul ar trebui să dispună cât mai rapid de noile atribuţii decise în iulie de iderii UE, consideră oficialii germani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Analiză Reuters: Încercările de reformă ale Greciei par sortite eşecului
Sectorul public bolnav de ineficienţă cronică, corupţia persistentă şi sindicatele arţăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanţare externă cu UE şi FMI, de 110 miliarde euro, promiţând în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters. Deficitul însă creşte în loc să scadă, ridicat şi de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-şi piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă. Populaţia, sătulă de austeritate, vrea o schimbare.
-
Derapajele fiscale ale Greciei provoacă discuţii despre ieşirea ţării din zona euro
Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat joi în Parlament că “depinde de Grecia dacă poate îndeplini condiţiile necesare pentru a face parte din uniunea monetară”, relatează Reuters. Liderii din zona euro au respins până acum ideea ieşirii unei ţări din zona euro, argumentând că ar fi un dezastru pentru statul respectiv şi ar provoca grave probleme sistemice pentru ceilalţi parteneri din uniunea monetară. Unii dintre aceşti lideri încep însă să vorbească despre această opţiune, posibil pentru a determina Atena să ia măsuri drastice.
-
Septembrie agitat pe ambele maluri ale Atlanticului
Explicaţiile ţin de proaspăta înrăutăţire de către Banca Centrală Europeană a previziunilor de creştere economică (de la 1,9% la 1,6% în anul curent şi de la 1,7% la 1,3% la anul), precum şi de reînceperea speculaţiilor că Grecia, a cărei economie s-a prăbuşit cu 7,3% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ar putea ieşi din zona euro. Preşedintele Comisiei Europene, Herman van Rompuy, a pregătit pentru octombrie chiar nişte propuneri de “guvernare economică” pentru zona euro, care fixează în premieră condiţiile în care o ţară poate fi dată afară din uniunea monetară.
Cât despre mult-aşteptatul discurs de joi al preşedintelui american Obama despre planul de a stimula economia cu aproape 450 de miliarde de dolari, prin reduceri de impozite şi creşteri de cheltuieli pentru crearea de locuri de muncă, republicanii au anunţat deja de miercuri că îl vor respinge, fără măcar să fi aşteptat să-l asculte, având în vedere campania lor constantă pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Investitorii au rămas însă cu speranţa că Rezerva Federală va decide în cele din urmă să stimuleze economia americană printr-o nouă rundă de relaxare monetară, cu ocazia reuniunii comitetului de politică monetară din 20-21 septembrie.
-
Eurobank + Alpha Bank: Ahile se încalţă
Alpha Bank “este un partener de bază al economiei europene şi printre principalele instituţii financiare care participă voluntar la oferta de finanţare a Greciei, contribuind în modul cel mai eficient la eforturile ţării de a ieşi din recesiune”, declara săptămâna trecută Yannis Costopoulos, preşedintele Alpha Bank, imediat după fuziunea cu EFG Eurobank, referindu-se la programul de implicare a creditorilor privaţi ai Greciei, locali şi străini, în degrevarea ţării de povara datoriei, prin cumpărări de obligaţiuni şi rostogoliri de titluri ajunse la scadenţă.
Declaraţia lui Costopoulos, aparent foarte generică, are de-a face cu una dintre raţiunile de bază ale fuziunii Alpha cu Eurobank. Conform unui studiu UBS din luna mai, Eurobank avea o expunere de 7,9 miliarde de euro pe obligaţiunile guvernamentale greceşti, iar Alpha de 4,6 miliarde de euro, fiind în top 10 al celor mai expuse bănci europene în raport cu datoria publică a Greciei, însă în urma ATEBank, Hellenic Postbank, Piraeus şi National Bank of Greece din punctul de vedere al ponderii titlurilor elene în totalul activelor (9%, respectiv 7%). În virtutea programului de implicare a creditorilor privaţi, Eurobank şi Alpha ar urma să-şi asume voluntar o pierdere combinată de 1,2 miliarde de euro din valoarea acestor portofolii de obligaţiuni, ceea ce înseamnă automat necesităţi crescute de capital pentru acoperirea ei.
Eurobank şi Alpha Bank în cifre. Cine sunt proprietarii lor şi ce afaceri au în România
Contextul crizei datoriilor suverane din zona euro a făcut ca, aşa cum se exprimă comentatorii de la The Economist, băncile elene să rămână însă captive în raport cu percepţia investitorilor faţă de Grecia: ratingul le-a fost redus de fiecare dată când a fost scăzut ratingul Greciei, dobânzile prohibitive cerute pe pieţe pentru finanţarea Greciei şi care au împins-o să caute bani la UE şi FMI s-au răsfrânt asupra băncilor, care au devenit dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, iar climatul de neîncredere le-a deteriorat lichiditatea.
Analiştii Citigroup estimează, într-un raport publicat săptămâna trecută, că depozitele a şase bănci importante (cele patru de mai sus plus ATEBank şi Marfin) au scăzut cu 18 miliarde de euro în trimestrul al doilea, din care 13 miliarde au fost înlocuite prin finanţări de la Banca Centrală Europeană şi de la fondul de lichiditate disponibil în caz de urgenţă de la banca centrală elenă. Corolarul acestei situaţii a fost că acţiunile tuturor băncilor au pierdut continuu în valoare la bursă: numai în săptămâna premergătoare fuziunii, Eurobank şi Alpha au scăzut cu peste 20%, ceea ce a coborât capitalizarea lor bursieră combinată la 2 miliarde de euro, faţă de 23 de miliarde în 2007.
La aceasta se adaugă contextul creat de recesiunea prelungită, care întreţine riscul de majorare a valorii creditelor neperformante, precum şi anunţul recent al ministrului de finanţe, Evanghelos Venizelos, conform căruia orice viitoare suplimentare a capitalului băncilor prin Fondul European de Stabilitate Financiară va fi făcută pe bază de cumpărare de acţiuni, ceea ce ar însemna de facto naţionalizare. Anunţul lui Venizelos a fost interpretat ca o forţare a mâinii băncilor în direcţia unor fuziuni pe care atât statul grec, cât şi Banca Centrală Europeană sau consultanţii străini le proiectează de mult: toamna trecută se vehicula inclusiv ideea preluării de către subsidiarele din România a celor din Bulgaria, Piraeus Bank urma să cumpere ATEBank şi Hellenic Postbank sau să fuzioneze cu Marfin, iar ulterior a apărut proiectul de fuziune între National Bank of Greece şi Alpha Bank, respins de aceasta din urmă în iarnă.
Tot atunci a apărut pentru prima dată şi ideea fuziunii Alpha-Eurobank, respinsă de aceasta din urmă. De atunci însă, situaţia s-a deteriorat pe frontul crizei datoriilor suverane, iar fie şi la nivel de imagine, băncile greceşti au avut de suferit, dacă ne gândim că alături de ATEBank, care a ratat testul european de soliditate financiară pentru al doilea an consecutiv, acum şi Eurobank a apărut pe lista băncilor picate la test, cu o rată de adecvare a capitalului de rang 1 inferioară plafonului de 5% fixat de autorităţile europene. Reprezentanţii ei au explicat ulterior că dacă se iau în calcul şi provizioanele generice şi rezultatele măsurilor de restructurare iniţiate în ultimele luni (vânzarea filialelor din Polonia şi Turcia), banca ar trece de pragul de 5%, ajungând la o rată de 7,6% în interiorul scenariului advers imaginat de autorii testului.
În aceste condiţii, nu e de mirare că anunţul fuziunii a fost salutat de toată comunitatea analiştilor şi a bancherilor (“Vedem în acest acord un pas necesar spre eficienţă, dată fiind fragmentarea sectorului bancar elen”, a comunicat Deutsche Bank), care îi atribuie o valoare de precedent capabil să stimuleze şi alte fuziuni în sistemul bancar, atât în Grecia, cât şi în restul zonei euro, în primul rând în Spania. În plus, e vorba de o fuziune amicală şi de a doua şi a treia bancă din Grecia, nu de un peşte mare care l-ar înghiţi pe unul mult mai mic -, iar planul de consolidare a bazei de capital cu 3,9 miliarde de euro prin restructurări, economii interne şi majorări de capital, care ar urma să ducă la o rată de adecvare a capitalului de 14%, a fost apreciat drept realist.