Plenul Curţii Constituţionale a dezbătut, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate asupra Legii bugetului de stat pe anul 2013, formulată de un număr de 54 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a constatat că Legea bugetului de stat pe anul 2013, este constituţională.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
România este beneficiar net al fondurilor de la Uniunea Europeană, dar numai pe hârtie, pentru că se fac plăţi directe în agricultură. Dacă s-ar exclude aceste plăţi directe, România este contributor net la bugetul UE cu 2 mld euro pentru perioada 2007-2012. Astfel, în perioada 2007-2012 România a plătit către UE aproape 8 mld. euro (1% din PIB în fiecare an) şi a primit 10 mld. euro – din care 6 mld. euro pentru proiecte, adică aşa-numitele fonduri structurale şi pentru proiecte din agricultură, restul de 4 mld euro fiind plăţi directe. Dacă nu ar fi fost aceste plăţi directe care vin indiferent de eficienţa administraţiei şi capacitatea de a absorbi bani europeni, România ar fi fost în mod real înregistrată ca şi contributor la bugetul UE. România a luat de la Uniunea Europeană, după aderare, în jur de 12 mld. euro, fonduri de preaderare şi de postaderare. Această situaţie o face un beneficiar net al fondurilor UE, dar trebuie făcută precizarea că fondurile pentru agricultură saltă rata de absorbţie. În schimb, rata de absorbţie pe fondurile structurale şi de coeziune care au şi cea mai mare alocare (60% din totalul alocărilor de 33,5 mld. euro între 2007-2013) este la pământ – doar 12% absorbţie din alocările de aproape 20 de miliarde de euro pentru exerciţiul financiar multianual curent.
România este beneficiar net al fondurilor de la Uniunea Europeană, dar numai pe hârtie, pentru că se fac plăţi directe în agricultură. Dacă s-ar exclude aceste plăţi directe, România este contributor net la bugetul UE cu 2 mld euro pentru perioada 2007-2012. Astfel, în perioada 2007-2012 România a plătit către UE aproape 8 mld. euro (1% din PIB în fiecare an) şi a primit 10 mld. euro – din care 6 mld. euro pentru proiecte, adică aşa-numitele fonduri structurale şi pentru proiecte din agricultură, restul de 4 mld euro fiind plăţi directe. Dacă nu ar fi fost aceste plăţi directe care vin indiferent de eficienţa administraţiei şi capacitatea de a absorbi bani europeni, România ar fi fost în mod real înregistrată ca şi contributor la bugetul UE. România a luat de la Uniunea Europeană, după aderare, în jur de 12 mld. euro, fonduri de preaderare şi de postaderare. Această situaţie o face un beneficiar net al fondurilor UE, dar trebuie făcută precizarea că fondurile pentru agricultură saltă rata de absorbţie. În schimb, rata de absorbţie pe fondurile structurale şi de coeziune care au şi cea mai mare alocare (60% din totalul alocărilor de 33,5 mld. euro între 2007-2013) este la pământ – doar 12% absorbţie din alocările de aproape 20 de miliarde de euro pentru exerciţiul financiar multianual curent.
“Are un sens să te baţi în Parlament, dar în momentul în care în Parlament a trecut bugetul, de ce mai pui beţe în roate? Nu mai pierde nimic Guvernul, pierd oamenii de rând pentru prostia celor de la PDL. Asta e problema. Cel care are nevoie de contract-cadru la spital, cel care aşteaptă să-i măresc pensia, nu-l interesează că e concurs, cine e mai viu, Blaga sau Udrea? Nu e viu niciunul. Sunt morţi, ce să mai?”, a spus Ponta.
El a catalogat decizia PDL de a ataca bugetul pe anul 2013 la CCR drept o “prostie”, care are consecinţe în zona sănătăţii, întrucât contractele cadru nu mai pot fi semnate în acest moment.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sunt toate şansele ca acest buget, care este dezamăgitor atât pentru cetăţenii celor 27 de state, cât mai ales pentru România, să cadă”, a spus Corina Creţu, care a adus ca argument declaraţia comună a liderilor celor patru grupuri, respectiv PPE, Liberali socialişiti, Verzi, care au catalogat proiectul de buget ca fiind “cel mai prost buget de la înfiinţarea UE”.
Corina Creţu a precizat că România pierde foarte mult, stagnând din punct de vedere al alocărilor bugetare, în condiţiile în care are un buget similar cu cel obţinut în momentul în care nu avea pe nimeni reprezentant la masă.
“E în interesul românilor ca acest buget să pice, pentru că s-a abdicat de la valorile pe care s-a clădit UE. Nimeni nu e mulţumit în afară de preşdintele Băsescu”, a spus Corina Creţu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Lucrările Consiliului European au fost reluate la Bruxelles în jurul orei 15.30, ora României, după o întrerupere de aproape cinci ore.
La reluarea lucrărilor, preşedintele Van Rompuy urma să prezinte o nouă formulă revizuită pentru bugetul UE 2014-2020.
El înaintase şi în cursul dimineţii o altă propunere, după o negociere maraton care s-a prelungit pe durata întregii nopţi de joi spre vineri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020, 950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură).
Lucrările Consiliului European unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 au fost reluate la Bruxelles, după o noapte albă de negocieri. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy i-a reconvocat pe şefii de state sau de guverne ai UE, vineri, la ora 6.30, ora locală (7.30 ora României) după aproape 18 ore de negocieri întense la finalul cărora încă nu se ajunsese la un acord. Lucrările Consiliului ar fi trebuit să înceapă vineri la ora 15.00 ora locală, dar au fost amânate de trei ori. Întâlnirea a început abia seara după ora 20.00 ora locală (21.00 ora României) şi au ţinut până în zori, iar după o pauză au fost reluate. Nu ar fi pentru prima dată când liderii UE pierd nopţile, dar această întâlnire este una dintre cele mai tensionate din istoria Uniunii. Dacă astăzi se ajunge la un acord, ar fi pentru prima dată în istoria UE când bugetul Uniunii nu creşte, ci scade semnificativ. Oricum, compromisul va fi la limită. Deocamdată, nici cei care vor reducerea drastică a bugetului (invocând criza economică), nici cei care vor mai mulţi bani (invocând nevoia de a grăbi atingerea mediei de bunăstare a Uniunii) nu renunţă.
“Se elaborează aceată contestaţie, cel mai probabil azi vom depune contestaţia. Aceste abuzuri constau în prelungirea programului de dezbatere şi vot al bugetului în mod neregulamentar peste timpul votat iniţial, lipsa cvorului la votarea bugetelor Educaţiei, Sănătăţii, Economiei, lipsă de cvorum contestată de noi la miezul nopţii când ne-am retras din sală. De asemenea, contestăm pentru că a fost o situaţie fără precedent înregistrată în funcţinarea Camerei Deputaţilor, generată de netrimiterea amendamentelor opoziţiei, care fuseseră respinse de Comisiile buget-finanţe, la dezbaterea din plen”, a explicat Raluca Turcan.
Parlamentul a adoptat, joi, cu amendamente, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2013, în favoarea adoptării proiectului de act normativ propus de Guvern pronunţându-se, oficial, 309 senatori şi deputaţi şi fiind înregistrate 108 voturi “împotrivă”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Polonia, cea mai mare economie din estul Europei, a avertizat că propunerea de a reduce suplimentar cu 30 mld. euro bugetul pe termen lung al UE este ceva “de neconceput”. Fondurile europene sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale economiei poloneze. Şefii de state şi de guverne din UE încep astăzi la Bruxelles un summit de două zile în care vor încerca să ajungă la un acord în privinţa bugetului UE pentru perioada 2014-2020 după ce la întâlnirea anterioară, din noiembrie, în care s-a discutat propunerea Germaniei ca bugetul de aproximativ 1.000 mld. euro să fie redus cu 30 mld. euro, nu s-a ajuns la niciun rezultat. Marea Britanie, Germania, Olanda şi Suedia, cei mai mari contribuitori la bugetul UE, au cerut reduceri mai mari decât cele propuse, ca un compromis, de preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, motivând că bugetul UE nu trebuie să crească în timpul crizei financiare. Cele patru state consideră că finanţarea UE trebuie să reflecte austeritate, iar guvernele nu trebuie să-şi relaxeze politicile bugetare. Guvernul polonez se opune vehement reducerii fondurilor pentru agricultură şi a celor pentru proiecte structurale, Polonia fiind principalul beneficiar al acestor bani.