BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Noul Cod al Muncii, in dezbatere publica pana la 20 decembrie. Vezi aici ce castiga si ce pierd angajatii


    Proiectul    , pentru care ministerul condus de Ioan Botis asteapta
    opiniile oamenilor inclusiv prin e-mail, liberalizeaza piata
    muncii in spiritul cerut de investitori, in special de cei
    reprezentati in Consiliul Investitorilor Straini, care considera ca
    printr-o flexibilizare a regulilor de angajare si concediere, a
    programului de lucru si a contractelor de munca va fi stimulata
    angajarea cu forme legale in randul companiilor, vor fi atrase noi
    investitii si vor fi create noi locuri de munca.

    Actuala forma a Codului
    Muncii    , pe care ministerul a introdus ulteior succesive

    modificari si completari    , dateaza din 2003, insa a suferit pana
    acum succesive modificari.

    Diferentele de baza introduse de minister in Codul Muncii sunt
    urmatoarele:

    ANGAJAREA

    – toti angajatorii au obligatia de a incheia contractul
    individual de munca, in forma scrisa, inainte de inceperea
    raporturilor de munca

    – se interzice incheierea unui contract de munca pentru
    prestarea unei activitati ilicite (in loc de “ilicite si imorale”,
    ca in vechea forma)

    – perioada de proba la angajare este de cel mult 45 de zile
    calendaristice pentru functiile de executie (in loc de 30) si de
    cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere
    (in loc de 90); este valabil si pentru absolventii nou-intrati in
    campul muncii; nu se mai interzice angajarea succesiva a mai mult
    de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.

    DERULAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – la drepturile angajatorului se adauga si “sa stabileasca
    obiectivele de performanta individuala, precum şi criteriile de
    evaluare a realizarii acestora” pentru angajat

    – intre atributiile reprezentantilor salariatilor, in companiile
    unde nu exista angajat, intra si negocierea contractelor colective
    de munca

    – delegarea angajatilor poate fi dispusa pentru o perioada de cel
    mult 60 de zile si se poate prelungi, numai cu acordul
    salariatului, din 2 in 2 luni (in loc de “cu cel mult 60 de
    zile”)

    – de fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a
    contractului individual de munca va interveni o cauza de incetare
    de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de
    drept va prevala

    – contractul individual de munca nu poate fi suspendat de angajator
    ca sanctiune disciplinara pentru angajat

    – in cazul reducerii temporare a activitatii, “pentru motive
    economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care
    depaşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reducerii
    programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu
    reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea
    situatiei care a cauzat reducerea programului”

    – daca din motive obiective este necesara reducerea sau
    intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an,
    cu obligativitatea reluarii ei, angajatorul poate acorda in aceasta
    perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a
    sindicatului.

    INCETAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – daca angajatorul persoana juridica este dizolvat, contractul
    individual de munca inceteaza de la data la care angajatorul şi-a
    incetat existenta conform legii

    – contractul individual de munca inceteaza la data indeplinirii
    cumulative a conditiilor de varsta standard şi a stagiului minim de
    cotizare pentru pensionare (in loc de “data comunicarii deciziei de
    pensionare”)

    – nulitatea contractului individual de munca si stabilirea
    efectelor ei se constata prin hotarare judecatoreasca definitiva
    (in loc de “sau prin acordul partilor”)

    – dispare interdictia pentru angajator de a face noi incadrari pe
    locurile de munca ale celor concediati timp de 9 luni de la data
    concedierii; angajatorul nu mai are nici obligatia de a-i reangaja
    pe cei concediati pe aceleasi locuri, daca intre timp a disparut
    situatia care a dus la concediere

    – preavizul la demisie nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare
    pentru salariatii cu functii de executie (in loc de 15), respectiv
    45 de zile lucratoare (in loc de 30) pentru salariatii cu functii
    de conducere

    – contractul individual de munca pe durata determinata poate fi
    prelungit sau reinnoit succesiv ori de cate ori este nevoie; un
    astfel de contract nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de
    36 de luni (in loc de 24); dupa terminarea unui astfel de contract,
    angajatorul nu mai este obligat ca pe postul respectiv sa faca o
    angajare cu contract pe durata nedeterminata.

    MUNCA TEMPORARA

    – misiunea de munca temporara nu poate fi mai mare de 24 de luni
    (in loc de 12) si poate fi prelungita de mai multe ori, pana la un
    interval total de 36 de luni (in loc de 18)

    – dispare precizarea ca intre doua misiuni de munca temporara,
    salariatul temporar beneficiaza din partea agentului de munca
    temporara de un salariu platit de agent; contractul de munca
    temporara poate inceta si inainte de incheierea unei misiuni, daca
    utilizatorul renunta la un moment dat la serviciile salariatului;
    daca utilizatorul beneficiaza de munca salariatului si dupa
    terminarea contractului, nu se mai considera automat aceasta drept
    contract de munca pe durata nedeterminata

    – perioadele de proba pentru misiunile de munca temporara cresc de
    la 2-5 zile pana la 2-30 de zile, ultimul caz fiind valabil pentru
    salariatii incadrati in functii de conducere pentru contracte de
    munca temporara mai lungi de 6 luni.

  • Mariana Gheorghe, Consiliul Investitorilor Straini: Urmarim in primul rand flexibilizarea pietei muncii

    Piata fortei de munca este unul dintre avantajele competitive
    ale Romaniei, iar CIS “va sustine in continuare principiile care sa
    asigure pastrarea acestui avantaj”, a spus Gheorghe.

    CIS a discutat cu reprezentantii Ministerului Muncii propuneri
    menite sa incurajeze angajarile si sa lase mai multa putere de
    decizie la nivelul companiilor, intre care promovarea contractelor
    temporare, adaptarea programului de munca la sezon si la volumul de
    lucru si eliminarea contractului colectiv de munca la nivel
    national. Aceste propuneri ar urma sa stea la baza modificarii
    Codului Muncii, dupa cum a recunoscut ministrul muncii, Ioan Botis,
    insa ele au starnit controverse puternice in randul sindicatelor,
    care au anuntat ca vor respinge orice schimbari in legislatie care
    afecteaza drepturile angajatilor si siguranta locului de
    munca.

    CIS afirma ca a prezentat propunerile de modificare a legislatiei
    muncii cu liderii partidelor politice si ai ministerelor, precum si
    cu case de avocatura, profesori si organizatii de investitori
    reprezentand mare parte din economia romaneasca. Toate propunerile
    respecta legislatia europeana si normele Organizatiei Mondiale a
    Muncii, sustin membrii CIS.

    “Toate companiile trec in prezent printr-o perioada de
    eficientizare. Interesul nostru este sa putem creste volumele de
    activitate, in conditiile in care onoram obligatiile catre buget si
    catre partneri si ne pastram forta de munca”, a declarat Shachar
    Shaine, membru in consiliul de conducere al CIS si coordonatorul
    echipei de lucru a Consiliului pe teme de legislatie a muncii.

    In opinia Consiliului, exista trei directii importante in care
    legislatia muncii are un rol fundamental: flexibilizarea
    angajarilor ar face posibila micsorarea economiei informale.
    Romania are 4,2 milioane de angajati cu forme legale si, potrivit
    unor studii recente, 1,6 milioane de persoane care lucreaza fara
    contract. Calculele CIS arata ca adoptarea unor reglementari mai
    flexibile ar putea duce la crearea a aproape 90.000 de locuri de
    munca pe termen scurt.

    CIS reprezinta peste 120 de companii din economia romaneasca, ale
    caror investitii cumulate inseamna doua treimi din totalul
    investitiilor straine totale din Romania. Cu o cifra de afaceri ce
    totalizeaza 36 miliarde de euro, companiile membre ale CIS
    reprezinta o treime din produsul intern brut al tarii.

    CE VOR INVESTITORII STRAINI

    1. Mai multa flexibilitate in stabilirea programelor de lucru si de
    odihna
    Spre exemplu: in industriile cu volum de activitate diferit in
    functie de sezon, ca de exemplu pentru producatorii de inghetata,
    unde pe timpul verii este nevoie de 60 de ore/saptamana, iar pe
    durata iernii este nevoie de numai 30 de ore/sapatmana.

    2. Incurajarea muncii in regim temporar
    Spre exemplu: Pe durata sezonului pentru care este nevoie de forta
    de munca suplimentara, angajarea acesteia sa poata fi facuta de
    catre compania respectiva – care plateste toate taxele – si nu prin
    outsourcing de personal.

    3. Criterii de performanta in evaluarea angajatilor
    Spre exemplu: un manager neprofesionist nu poate fi inlocuit, chiar
    daca activitatea acestuia nu corespunde cu fisa postului. Un agent
    de vanzari, cu vechime in compania respectiva, care nu isi
    viziteaza clientii in conditiile stabilite de companie (in
    consecinta, nu corespunde criteriilor de performanta interna) nu
    poate fi demis.

    4. Eliminarea obligativitatii contractului colectiv de munca la
    nivel national/ramura pentru companiile cu capital privat in care a
    fost semnat contract colectiv la nivelul companiei.
    Spre exemplu: acordarea primei de vacanta, prin contractul colectiv
    de munca la nivel national, atunci cand angajatorul inregistreaza
    pierderi, este o prevedere care afecteaza capacitatea companiilor
    de a se adapta la conditiile pietei.

  • Mark Mobius, Franklin Templeton: Listarea Fondului Proprietatea va fi un eveniment istoric pentru piata de capital din Romania

    Dupa ce aprobarile CNVM vor fi obtinute, prospectul Fondului va
    fi depus la BVB pana la data de 23 decembrie, urmand ca listarea
    efectiva sa aiba loc la 25 ianuarie 2011. O serie de roadshow-uri
    pentru investitori vor fi organizate in Bucuresti, precum si in
    cateva orase importante din Europa intre 10 si 31 ianuarie
    2011.

    “Listarea va fi un eveniment istoric pentru piata de capital din
    Romania si va fi punctul culminant al unui proces care a inceput in
    2005 cu crearea Fondului, a continuat cu numirea Franklin Templeton
    ca manager al investitiilor si administrator unic al Fondului in
    septembrie 2010 si distribuirea de dividende catre actionari in
    octombrie 2010”, considera Mark Mobius, presedintele executiv al
    Templeton Emerging Markets Group.

    Recent, Mark Mobius a declarat la
    CNBC     ca fondurile de investitii destinate pietelor emergente
    cunosc o adevarata frenezie, estimand ca se asteapta la investitii
    totale de 450 de miliarde de dolari pe aceste piete, dublu fata de
    anul trecut, majoritatea avand ca destinatie oferte publice
    initiale sau secundare de actiuni.

    Aducerea Fondului la cota Bursei va creste lichiditatea actiunilor
    Fondului, va imbunatati profilul acestuia si va atrage interesul
    investitorilor internationali pe piata romaneasca in general,
    apreciaza Greg Konieczny, managerul de portofoliu al Fondului
    Proprietatea.

    Franklin Templeton si-a stabilit recent un birou in Bucuresti, cu o
    echipa de 23 de angajati, incluzand sase specialisti locali in
    investitii, sprijiniti de 35 de manageri de portofolii si analisti
    ai Templeton Emerging Markets. Noul birou are servicii dedicate de
    relatii cu investitorii si de comunicare, pentru a promova
    Fondul.

    Fondul Proprietatea, cu o valoare a activului net de 13,5 miliarde
    de lei, avea la sfarsitul lui octombrie in portofoliu 83 de
    companii, intre care 29 listate la bursa. Investitiile Fondului
    erau majoritar in actiuni (88,7%), respectiv in depozite bancare
    (10,6%). Companiile din petrol si gaze si productia de
    electricitate reprezentau cea mai importanta parte din portofoliu
    (Petrom – participatie in valoare de 3,8 miliarde de lei,
    Hidroelectrica – 2,46 miliarde de lei, Nucleaelectrica – 529
    milioane de lei, Romgaz – 934 milioane de lei).

    Conform lui Greg Konieczny, obiectivul de investitii al Fondului
    este cresterea valorii capitalului pe termen lung, prin investitii
    facute in special in Romania, in actiuni sau instrumente financiare
    bazate pe actiuni, respectiv prin listarea companiilor din
    portofoliu.

    Fondul a inceput in octombrie distributia de dividende din profitul
    pe 2008 si 2009, reprezentand in total 1,12 miliarde de lei, din
    care Ministerului Finantelor (care detine 43,1% din actiuni) ii
    revin 485 de milioane, actionarilor persoane fizice (39,9%) – 449
    de milioane, actionarilor persoane juridice (60%) – 190 de
    milioane.

  • Instabilitatea politica, adancirea recesiunii si coruptia – cele mai importante riscuri pentru Romania

    Agentia Reuters noteaza ca, dupa ce Guvernul a recurs
    la taieri de cheltuieli si la cresterea TVA pentru a tine sub
    control deficitul bugetar, FMI a comunicat ca nu mai e nevoie de
    schimbari majore in politicile statului, astfel incat, daca bugetul
    pentru 2011 va fi aprobat in decembrie, urmatoarea transa de
    imprumut va fi deblocata la inceputul lui ianuarie.

    In acest context, investitorii isi pun problema daca Guvernul va
    reusi sa treaca prin Parlament legea salarizarii si reforma
    pensiilor pana la sfarsitul anului si sa se incadreze in tinta de
    deficit fiscal de 6,8% din PIB, pentru a obtine urmatoarea transa
    de finantare de la FMI.

    POLITICA. Dupa ce a rezistat la limita celor doua motiuni de
    cenzura din acest an, este de asteptat ca guvernul Boc sa se
    confrunte cu noi incercari din partea opozitiei de a-l rasturna de
    la putere prin alte motiuni si exista riscul ca, daca tensiunile
    vor provoca o criza politica, pietele financiare sa penalizeze
    Romania, marind dobanzile cerute pentru a imprumuta statul.

    In acelasi timp, partenerii de coalitie, mai ales UNPR, ar putea
    decide sa-si retraga sprijinul pentru Guvern, ceea ce va periclita
    ori va intarzia adoptarea in Parlament a legilor de reforma.

    ECONOMIE. Perspectiva iesirii din recesiune la anul, dupa o scadere
    a PIB cu circa 2% estimata de FMI pentru 2010, este afectata de
    insuficienta investitiilor straine, care au scazut la 1,8 miliarde
    de euro in prima jumatate a anului, de la 2,6 miliarde cu un an in
    urma, precum si de prabusirea pietei imobiliare.

    Intrebarile care se pun, din unghiul investitorilor, sunt legate de
    politica monetara (daca BNR va incepe sau nu sa inaspreasca
    politica monetara din cauza temerilor ca efectele majorarii TVA vor
    stimula inflatia) si de impactul preturilor (daca scumpirile din
    economie vor intarzia redresarea economiei).

    In acelasi timp, investitorii raman atenti la orice semn ca bancile
    grecesti ar putea intentiona sa-si restranga expunerea pe Romania,
    din cauza presiunilor legate de propriile bilanturi contabile.
    Romania a imprumutat circa 19 miliarde de euro de la bancile
    grecesti, arata Reuters – echivalentul a circa 14% din PIB.

    SOCIETATE. Desi protestele sindicale din septembrie si octombrie au
    adunat mai putini oameni decat cel din mai si n-au influentat
    pietele financiare, intrebarea este daca sindicatele pot sau nu
    sa-si mobilizeze membrii astfel incat sa provoace greve care sa
    dureze mai mult de o zi.

    Actiunile de genul mitingurilor de pana acum n-au impact asupra
    pietelor, insa o greva generala prelungita – posibila, daca
    resentimentul popular creste – ar mari presiunea asupra Guvernului
    si a finantelor publice, influentand capacitatea de finantare
    externa.

    JUSTITIE. Reuters aminteste, in fine, ca Romania este pe locul al
    treilea in topul perceptiei privind coruptia in randul tarilor UE,
    iar esecul luptei cu coruptia reprezinta un risc la adresa
    eficientei masurilor de austeritate si a acordului cu FMI – ambele
    vitale pentru redresarea economica si pentru increderea
    investitorilor.

    Intrebarea este daca va exista sau nu in viitorul apropiat un caz
    de condamnare a unui inalt functionar public pentru coruptie, ceea
    ce ar fi un semnal important ca autoritatile au succes in
    combaterea coruptiei. O astfel de condamnare n-ar duce, pe termen
    scurt, la vreo modificare a pretului activelor romanesti, dar ar fi
    un semn ca Romania devine un loc mai bun pentru a face afaceri.

  • Investitorii straini au redevenit interesati de sectorul agricol al Balcanilor

    Companiile straine au investit, in Serbia si alte state
    balcanice din afara Uniunii Europene, in industria laptelui, in
    procesarea carnii, in cultura plantelor si alte domenii. Regiunea
    atrage, insa, si investitori noi, in conditiile in care criza
    economica mondiala de tempereaza.”Am avut contact, in special, cu
    investitori din zona Golfului, care au nevoie de diversitate pentru
    a-si asigura siguranta alimentara. Mai multe grupuri puternice din
    Orientul Mijlociu se gandesc serios la cele 3,2 milioane de hectare
    de teren pe care le poate oferi Serbia”, a afirmat vicepremierul
    sarb, Bozidar Djelic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii straini i-au facut program Guvernului. Vezi aici ce masuri propun ei pentru relansarea economiei

    Consiliul Investitorilor Straini (CIS) a lansat joi un program
    de 80 de masuri, din care 12 prioritare, pentru relansarea
    economiei, despre care investitorii si expertii consultati la
    intocmirea programului sustin ca vor putea duce la cresterea PIB cu
    11,6% de anul viitor pana in 2015, crearea a 250.000 de locuri de
    munca, investitii cumulate de 7 miliarde de euro si cresterea
    veniturilor la buget cu 8,5%, in conditiile in care costurile
    pentru buget ale celor mai urgente masuri n-ar depasi 0,7% din
    PIB.

    “Economia Romaniei poate reintra pe o traiectorie de crestere
    economica pe termen scurt, cu costuri minime, daca urmarim o
    strategie clara, sustinuta atat de Guvern, cat si de mediul de
    afaceri. Pentru a ne asigura ca acest lucru se intampla, suntem
    gata sa punem la dispozitie expertiza noastra, sa lucram impreuna
    cu autoritatile si sa alocam resurse financiare consistente pentru
    a sustine masurile prioritare”, a declarat Mariana Gheorghe,
    presedintele CIS si CEO al Petrom.


    CIS si-a declarat disponibilitatea sa contribuie cu expertiza si cu
    bani pentru aplicarea tuturor masurilor pe care le-a propus.

    Mariana Gheorghe se numara printre coautorii initiativei, alaturi
    de Claudia Pendred, director BERD pentru Romania, si Dominic
    Bruynseels, CEO al BCR. Programul a fost intocmit in urma unei
    cercetari derulate in aceasta vara printre membrii CIS, fiind
    consultate peste 100 de companii. Lista de masuri rezultate a fost
    filtrata si analizata cu concursul lui Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR, si Laurian Lungu, managing partner al
    firmei de cercetare Macroanalitica. Au contribuit Valentin Lazea,
    economist-sef al BNR, si Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului
    National al IMM.

  • Momentul ideal pentru tranzactii in asigurari

    Acum trei ani, pe piata de asigurari incepea o serie de
    achizitii interesante, in conditiile in care jucatorii
    internationali voiau sa se extinda in Romania, iar actionarii
    locali primeau oferte de nerefuzat. Era plin de oportunitati si de
    o parte, si de cealalta. Nu banii erau problema, ci cat de
    convingatori puteau fi unii si cat de usor de convins altii. Acum,
    cei care cumpara sunt singurii avantajati, pentru ca tranzactiile
    se fac la preturi la care nici nu ar fi visat in perioada exploziva
    a pietei. Mai mult chiar, marii investitori sunt bombardati zilnic
    de antreprenorii care cauta sa-si vanda afacerea.


    Majoritatea celor ce cauta cumparatori au nevoie urgenta de
    lichiditati, iar altii sunt nevoiti sa vanda pentru ca altfel nu le
    ramane decat perspectiva falimentului. Un exemplu este tranzactia
    de la inceputul acestui an intre omul de afaceri Ioan Soloman si
    operatorul grec de outleturi Vismoto Trading.


    Soloman a vandut atunci afacerea pe care o infiintase cu multi
    ani in urma alaturi de sotia sa – lantul de supermarketuri Ethos.
    Se intampla intr-un moment cand avea nevoie disperata de
    lichiditati, dupa ce primise in anii trecuti oferte mult mai
    generoase, dar le-a refuzat. A spus pas fiecarei oferte, in
    asteptarea uneia si mai bune, pana cand a fost nevoit, in cele din
    urma, sa vanda singurului investitor dispus sa cumpere.

    Sunt insa si companii pentru care, la o prima vedere, problemele
    financiare nu sunt atat de mari incat sa justifice o astfel de
    decizie. Si totusi, nu au mai asteptat, abandonand logica dinainte
    de criza, dupa care inca un an sau doi ar fi adus neaparat inca un
    zero sau poate chiar doua la oferta investitorilor. Cea mai recenta
    tranzactie de pe piata asigurarilor a avut loc saptamana trecuta,
    atunci cand Eureko, liderul pietei de asigurari de sanatate, a
    vandut catre Centrul Medical Unirea spitalul privat Euroclinic.

    Evenimentul era asteptat de ceva vreme, in piata se vorbea inca
    de anul trecut ca olandezii de la Eureko ar vrea sa vanda, iar CMU
    era cu ochii pe toate clinicile private prin achizitia carora putea
    sa-si extinda reteaua. Ba, mai mult, oficialii celor doua companii
    spun ca discutiile erau chiar mai vechi de atat.

    “De patru-cinci ani discutam, dar negocierile au devenit mult
    mai aprinse in ultimele sase luni. Nopti intregi am negociat si am
    lucrat la incheierea acestei tranzactii, alaturi de echipe de
    avocati si auditori”, spune Wargha Enayati, directorul general de
    la CMU si cel care in urma acestei achizitii a ajuns sa conduca un
    lant de 126 de policlinici in toata tara, pentru care lucreaza
    peste 1.000 de medici.

    Despre pretul platit de cei de la Centrul Medical Unirea pentru
    Euroclinic nu a vrut sa vorbeasca niciuna dintre partile implicate.
    Doar Wargha Enayati a trasat doua limite care lasa enorm de mult
    loc imaginatiei – “intre zece si 50 de milioane de euro”, insa in
    piata se vorbeste ca pretul real este mai aproape de 10 milioane de
    euro decat de 50.

    Avand in vedere ca inaugurarea Euroclinic, acum cinci ani, s-a
    facut dupa investitii de circa 14 milioane de euro, se poate spune
    ca CMU a facut o afacere buna. In plus, portofoliul de clienti care
    vin de la Eureko nu este deloc de neglijat. Cei 8.000 de asigurati
    ai companiei sunt, in cele din urma, 8.000 de clienti care aduc
    venituri lantului condus de Enayati.

  • Riscuri de septembrie

    Primul a fost economistul Kenneth Rogoff de la Harvard, care a
    apreciat ca este posibil ca valul actual de austeritate bugetara sa
    faca in urmatorii cativa ani victime in Europa de Est, respectiv
    Ucraina, Romania sau Ungaria, tinute in picioare doar de acordul cu
    FMI. Au urmat analistii chestionati de agentiile de presa straine,
    care au speculat ca Romania va fi silita sa accepte dobanzi mai
    mari de 7% pentru indatorarea interna de la banci, atat fiindca
    bancile cer randamente mai mari din cauza neincrederii mai generale
    fata de Europa de Est, dar si fiindca inflatia creste, iar
    programul cu FMI e dificil de respectat.

    Deocamdata, pietele sunt sensibile la astfel de avertismente de
    septembrie: Romania a ajuns din nou pe locul 10 si apoi pe 9 in
    topul zilnic CMA Datavision al tarilor cu cea mai mare
    probabilitate de intrare in incapacitate de plata, calculat in
    functie de cotatiile CDS (contracte de asigurare contra riscului de
    default). Conform datelor CMA (Credit Market Analysis este membra a
    CME Group, cea mai mare bursa de instrumente derivative), prima de
    risc pentru datoriile Romaniei, ceruta de investitorii in
    obligatiuni si alte titluri de stat, ajunsese joi la 373,17 puncte
    si vineri la 376,84 puncte. Romania ramane insa departe de riscul
    calculat in iunie, cand s-a aflat pentru prima data in acest top si
    cand prima de risc era in jur de 410 puncte.

    Topul CMA Datavision, actualizat zilnic, este dominat de
    Venezuela, Grecia si Argentina, considerate cele mai riscante tari
    din lume. In urma Romaniei se afla Portugalia, iar pe locul al
    saptelea este Irlanda.

  • Actiunile bancilor, la mare cautare, dupa rezultatele exceptionale publicate de marile grupuri europene

    Grupul britanic HSBC, cea mai mare banca din Europa, a anuntat
    un profit de 11,1 miliarde de dolari pentru primele sase luni ale
    anului, pe fondul reducerii creditelor neperformante. Actiunile
    grupului au crescut cu 4,4% in urma publicarii datelor financiare.
    Tot astazi, BNP Paribas, cea mai mare banca franceza cotata la
    bursa, a anuntat un profit de 2,1 miliarde de euro pentru al doilea
    trimestru, cu 30% peste castigul de anul trecut.


    Cititit mai multe     pe www.zf.ro

  • BM: Romania – o destinatie atractiva pentru investitorii care vor randamente generoase pe termen lung

    “Romania ramane o destinatie atractiva pentru investitorii care
    vor randamente generoase pe termen lung, si mai putin pe termen
    scurt. Acest lucru se datoreaza costului de forta de munca redus,
    dar si proximitatii fata de alte piete europene”, a declarat Pauna
    intr-o conferinta de presa.

    Pe de alta parte, reprezentantul Bancii Mondiale mentioneaza ca
    lipsa reformelor structurale din ultimii ani, privind mediul de
    afaceri si alte sectoare, a facut imposibila atenuarea impactului
    puternic asupra PIB din 2009, cand economia s-a contractat cu 7,1%,
    dupa cresteri semnificative in anii precedenti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro