“Ce fac cu băncile mele, dacă s-ar întampla o cădere controlată a Greciei? Băncile din Grecia ar fi naţionalizate. (…) Trebuie să avem, ca toate celelalte ţări, un plan B, dacă se declară default-ul Greciei. Cinci bănci din România ar ajunge sub controlul unui stat elen care este pe perfuzie. Atunci care ar fi conduita statului român? (…) Şi statul ar zice atunci: Nu ni s-a permis să recapitalizăm CEC-ul, când toate băncile occidentale erau perfuzate cu bani publici”, a explicat Dăianu. În România sunt prezente mai multe bănci din Grecia, respectiv EFG Eurobank prin Bancpost şi National Bank of Greece prin Banca Românească, în timp ce Piraeus Bank, Alpha Bank, Emporiki Bank şi ATEbank activează sub brand propriu. Emporiki Bank este controlată de Credit Agricole, care deţine peste 90% din acţiunile băncii elene. EFG Eurobank şi Alpha Bank au anunţat la finele lunii august că vor fuziona. El a arătat ca România ar putea atenţiona Comisia Europeană asupra vulnerabilităţilor care derivă din prezenţa băncilor greceşti pe piaţa internă.
Tag: Grecia
-
Participarea creditorilor privaţi la programul de schimb de obligaţiuni al Greciei a ajuns la 90%
Contactaţi de Reuters, reprezentanţii ministerului au refuzat să comenteze informaţiile.
Atena încearcă de două luni să convingă cât mai mulţi investitori privaţi să participe la planul de schimb de obligaţiuni, un element cheie al celui de-al doilea acord de finanţare externă convenit de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană pentru salvarea Greciei de la faliment.
Planul prevede preschimbarea unor obligaţiuni în valoare totală de 135 miliarde euro, cu maturitatea până în 2020, în titluri cu scadenţa de până la 30 de ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Reducerea datoriilor Greciei, o soluţie de ultimă instanţă pentru calmarea crizei din zona euro
Ea a adăugat că zona euro nu pregăteşte vreo procedură de acest tip. “Nu trebuie să ne întrebăm acum dacă este necesar sau nu să reducem datoriile Greciei. Poate că nu va fi necesar”, a spus Fekter. Întrebată în legătură cu posibilitatea majorării fondului european de siguranţă financiară pentru zona euro, evocată de comisarul pentru Afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, Fekter a spus că trebuie găsită altă sursă de finanţare decât banii contribuabililor, ea reiterând ideea unei taxe pe tranzacţiile financiare. “Pieţele trebuie să îşi aducă contribuţia la stabilitate, astfel încât să poată fi menţinută stabilitatea sistemului”, a arătat ministrul.
-
Merkel: Intrarea Greciei în default ar distruge încrederea investitorilor în zona euro
“Trebuie să luăm măsuri pe care le putem controla. Ceea ce nu putem face este să distrugem încrederea tuturor investitorilor şi să ajungem într-o situaţie în acre aceştia ar spune că dacă am făcut asta pentru Grecia, vom face acelaşi lucru pentru Spania, Belgia sau orice altă ţară. Atunci, nimeni nu îşi va mai băga banii în Europa”, a afirmat cancelarul german. Într-un interviu de o oră cu un cunoscut realizator de talk show-uri din Germania, Merkel a afirmat că se bazează pe analiza Fondului Monetar Internaţional (FMI) când evaluează modul în care trebuie abordate problemele Greciei.
-
Studenţi greci au ocupat postul public de televiziune din Atena
În acelaşi moment, poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva unei manifestaţii a studenţilor în apropierea Parlamentului. “Postul public de televiziune NET a fost ocupat şi noi lucrăm la restabilirea situaţiei”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Guvernului, Elias Mossialos. “Sunt studenţi. Nu este o problemă legată de canal”, a adăugat el, fără alte detalii. Aproximativ 50 de studenţi au intrat în sediul postului de televiziune cu intenţia de a difuza un mesaj de contestare a reformei universitare, potrivit poliţiei. Această reformă a provocat proteste în mai multe facultăţi.
-
Bancherii se pregătesc pentru falimentul Greciei
Reprezentanţii marilor grupuri financiare, participanţi la o conferinţă în timpul întâlnirilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale care s-au desfăşurat în weekend la Washington, au fost atât de pesimişti în ceea ce priveşte criza datoriilor de stat din zona euro încât au comparat riscurile de contagiune din pieţele financiare cu falimentul Lehman Brothers din 2008.
“Expunerea financiară directă din sistemul bancar european este gestionabilă. Care este impactul indirect? Veţi avea un şoc pe partea de cerere. Realitatea este că ar trebui să ne aşteptăm cu toţii la un impact în privniţa Produsului Intern Brut dacă vom avea un şoc pe partea de cerere care va afecta mediul de afaceri”, a declarat la Washington directorul general al Citigroup, Vikram Pandit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Speculaţiile privind intrarea Greciei în default au câştigat teren vineri
Două ziare elene susţin că ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, ar fi afirmat că intrarea în default ordonat, cu un “haircut” de 50% pentru deţinătorii de obligaţiuni, este unul dintre cele trei scenarii posibile pentru a pune capăt crizei din Grecia, transmite Reuters. Venizelos a calificat, într-un comunicat, informaţiile publicate de presă drept diversiuni care distrag atenţia de la implementarea programului convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Klass Knot, membru în consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat pentru un ziar olandez că intrarea Greciei în default nu mai poate fi exclusă. Knot este primul oficial al BCE care vorbeşte deschis despre această perspectivă.
-
Guvernul elen a adoptat noi măsuri de austeritate pentru a evita intrarea în încetare de plăţi
Executivul de la Atena va aplica noi reduceri ale pensiilor care depăşesc 1.200 de euro, va introduce şomajul tehnic pentru 30.000 de salariaţi din sectorul public, până la sfârşitul acestui an, şi va coborî pragul minim de impozitare de la 8.000 de euro pe an la 5.000 de euro pe an.
De asemenea, programul de privatizare va fi accelerat. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Ilias Mossialos, a declarat că măsurile adoptate vor permite Greciei să respecte termenii acordului de susţinere financiară până în 2014, potrivit Reuters.
-
Cum se poate apăra România de criza grecească şi de riscurile anului electoral
Deşi prezenţa relativ mare a băncilor greceşti în România (cca 16% din active) reprezintă un risc important, factorii care limitează pericolul de contagiune din partea crizei datoriilor greceşti sunt următorii:
1) în ciuda îngrijorărilor de până acum, nu există semne vizibile de tensiune, în forma unor retrageri de fonduri din subsidiarele româneşti ale băncilor din statele periferice ale zonei euro sau ieşiri de capital
2) băncile din România cu capital grecesc nu deţin portofolii semnificative de obligaţiuni suverane elene şi au o expunere redusă în raport cu alte entităţi greceşti
3) BNR, care se poate baza pe asistenţa financiară externă la nevoie (în virtutea acordului preventiv cu FMI) este bine poziţionată spre a limita riscurile în cazul unui şoc.
Cu toate acestea, notează analiştii Citi, “este limpede că apetitul investitorilor pentru activele româneşti va rămâne limitat până ce problema Greciei se va clarifica, respectiv până ce apetitul global pentru risc îşi va reveni”.
Ilker Domac şi Gultekin Isiklar, cei doi analişti ai Citi care se ocupă în mod curent de România, au venit la Bucureşti în perioada 15-16 septembrie, unde s-au întâlnit cu oficiali ai BNR, ai Consiliului Fiscal, ai instituţiilor financiare internaţionale şi cu analişti independenţi.
Domac şi Isiklar adaugă că perspectiva de inflaţie pentru lunile următoare “s-a îmbunătăţit considerabil, graţie unei recolte bune interne şi scăderii preţurilor internaţionale ale materiilor prime agricole”, singurul factor care ar putea umbri peisajul fiind riscurile aduse de anul electoral. Citi se aşteaptă ca inflaţia la finele anului să fie de circa 4,5%, deşi e posibil chiar să fie şi mai redusă, dacă alimentele se ieftinesc în continuare. Pentru 2012, Citi estimează o inflaţie puţin sub 4% la sfârşitul anului, rezultatul urmând să fie influenţat de mersul crizei greceşti şi de impactul ei asupra leului.
În prezent, în privinţa leului “nu există îngrijorări majore”, având în vedere “performanţa puternică a exporturilor, ajustarea remarcabilă a deficitelor externe, existenţa programului cu UE şi FMI, voinţa BNR de a evita o depreciere puternică a leului şi faptul că dispune de resursele adecvate pentru a apăra moneda”. Având în vedere însă tensiunile din zona euro, Domac şi Isiklar estimează un nivel al cursului leu-euro de circa 4,25 pentru sfârşitul anului în curs.
Analiştii Citigroup estimează, de asemenea, că BNR va amâna pentru 2012 orice reducere a dobânzii de politică monetară, din cauza riscurilor crizei greceşti şi a nivelului ridicat al aversiunii faţă de risc în rândul investitorilor.
În privinţa deficitului bugetar, Guvernul se va încadra anul acesta în ţinta de 4,4% din PIB (calcul ESA), însă încadrarea anul viitor în ţinta de 3% va fi dificilă, din cauza anului electoral. “Totuşi, deşi ne aşteptăm la anumite măsuri populiste moderate, nu e de anticipat o campanie masivă de cheltuieli preelectorale, având în vedere existenţa programului susţinut de FMI şi UE”.
-
Ministru francez: Insolvenţa Greciei nu este o ipoteză de lucru
“Nu este o ipoteză de lucru, insolvenţa nu face parte din strategia noastră”, a insistat Baroin, participant la o reuniune cu omologi africani organizată la Paris. El a arătat că strategia este activarea acordului liderilor zonei euro din 21 iulie, privind un al doilea program de finanţare pentru Grecia şi extinderea rolului Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară. “Aceasta este poziţia Franţei şi, înainte de a reflecta, ca unele ţări, la o altă strategie, trebuie să punem în practică acest acord”, a explicat ministrul. Grecia ştie ce trebuie să facă, guvernul elen ştie care îi sunt obligaţiile, sarcinile, responsabilităţile faţă de creditori, a spus Baroin.