Tag: CEO

  • De ce pentru a deveni o femeie de afaceri de succes trebuie să-ţi vopseşti părul blond

    Nu este o glumă. Dacă vrei să ai succes în afaceri poţi avea ce culoare vrei la păr, însă dacă vrei să obţii o poziţie de top (CEO) într-o companie sau organizaţie importantă atunci ar trebui să-ţi vopseşti părul blond, asta dacă nu ai părul blond deja, relatează Inc.

    Statisticiile nu mint. Doar 2% din populaţia globului are părul blond. 35% dintre femeile ce ocupă poziţii de senator sunt blonde şi 48% dintre femeile CEO din topul S&P 500 sunt blonde.

    Aceste date provin dintr-o cercetare realizată de Jennifer Berdahl şi Natalya Alonso, profesoare la Universitatea Birtish Columbia’s Sauder School of Business. De asemenea, majoritatea femeilor preşedinte ale universităţilor sunt blonde. “A devenit evident pentru mine la o conferinţă la Harvard Business School unde majoritatea speakerilor femei erau blonde”, a scris Berdahl.

    Mai mult, prima femeie care a devenit judecător în Curtea Supremă de Justiţie din SUA? Blondă. Prima candidată la preşedinţie Statelor Unite? Blondă. Totuşi această atracţie pentru blond nu se extinde şi în rândul bărbaţilor (doar 2% dintre managerii din S&P 500 sunt blonzi)

    Ceea ce este interesant este că trăim într-o societate care percepe blondele drept prietenoase şi atractive, dar mai puţin inteligente sau competente decât brunetele.

    Atunci de ce ar trebui ca o femeie să-şi vopesască părul blond pentru a obţine o poziţie de conducere?

    Femeile sunt prinse într-un stereotip: dacă sunt prietenoase şi înţelegătoare ca lider atunci nu sunt respectate de angajaţi, iar dacă sunt autoritare sunt percepute ca fiind rele. Aşadar, se pare că pentru a avea succes într-o poziţie de lidership o femeie trebuie să fie autoritară, însă faptul că este blondă le schimbă percepţia angajaţilor care cred că de fapt este prietenoasă şi nu prea inteligentă.

    Pentru a testa acest lucru, cele două profesoare, au organizat un studiu în care au rugat 100 de bărbaţi să se uite la mai multe fotografii ale unor femei, blonde şi brunete şi să le noteze în funcţie de cât de atractive sunt,  în funcţie de competenţă sau independeţă. Factorul de atractivitate a rămas la fel indiferent de culoarea părului însă femeile brunete li s-au părut bărbaţiilor ca fiind mai competente, independente decât blondele.

    La fel de interesant este şi faptul că atunci când pozelor li s-au ataşat mesaje precum: “Angajaţii mei ştiu cine e şefu” brunetele au primit critici mai dure, pe când blondele au fost văzute ca fiind mai calde şi mai atrăgătoare.  “Dacă o femeie îşi schimbă culoarea părului din blond în brunet atunci ea este văzută ca fiind o femeie rea (bitchy)”.

    “Dacă o femeie alege să-şi vopsească părul blond atunci există o strategie în spate. Dacă ambalajul este feminin, atrăgător, copilăresc atunci poţi adopta un comportament mai autoritar, mai masculin”, a mai spus Berdahl

     

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

  • Compania pe care o conducea a lansat Viagra pentru femei. Acum porneşte o altă firmă ce vrea să ajute femeile în afaceri

    Cindy Whitehead, fost CEO al companiei Sprout Pharmaceuticals, compania cunoscută prin faptul că a dezvoltat Viagra pentru femei, şi-a anunţat miercuri planurile în vederea dezvoltării unui nou proiect. Potrivit Entrepreneur, compania se numeşte ”The Pink Ceiling” (Tavanul Roz, n.r.) şi se concentreaza pe organizarea de runde de investiţii si pe  consultanţă pentru start-up-uri care vor să îmbunătăţească vieţile femeilor prin activitatea lor.

    Primul parteneriat al companiei este cu Undercover Colors, un start-up din Carolina de Nord axat pe dezvoltarea de tehnologie montata pe unghiile femeilor ce ar face posibilă detectarea drogului violului din băuturi.  

    ”Scopul nostru este să încurajăm soluţiile care pun puterea alegerii în mâinile femeilor”, spune Whitehead.

    Ea a fost CEO al Sprout Pharmaceuticals, companie care a făcut vâlvă în publicaţii din întreaga lume după lansarea  Addy, un drog ce are ca scop încurajarea dorinţei sexuale a femeilor si popularizat prin denumirea de  ”Viagra pentru femei”.

    ”Pasiunea mea este legată de identificarea soluţiilor reale care au devenit cataliştii unor schimbări importante pentru femei”, a declarat Whitehead. Antreprenorii interesaţi pot să abordeze Pink Ceiling pe website-ul companiei.

    Credit Foto: Allen G. Breed | AP

     

  • Bartosz Puzdrowski va fi numit CEO al Impact, dezvoltatorul Greenfield

    Începând cu data de 1 septembrie a acestui an, funcţia de CEO a companiei Impact Developer & Contractor, primul dezvoltator imobiliar privat din România, va fi ocupată de Bartosz Puzdrowski, pentru un mandat de 3 ani.

    Bartosz Puzdrowski este un manager de succes specializat în sectorul imobiliar cu peste 20 de ani de experienţă în domeniu, ocupând funcţii de conducere în cele mai importante companii imobiliare specializate pe segmentele rezidenţial, office şi comercial. A fost, printre altele, membru de consiliu în cadrul companiei ICON Real Estate în Polonia şi Finlanda, fiind responsabil pentru proiecte de dezvoltare şi renovare rezidenţială şi office în Varşovia şi Helsinki, director general al departamentului de dezvoltare imobiliară în cadrul Marvipol Group şi CEO al Polnord SA (dezvoltatori rezidenţiali de top din Polonia, listaţi la Bursa de Valori Varşovia).

    De asemenea, a ocupat poziţiile de Country Manager pentru Polonia şi Ţările Baltice în cadrul Avestus Real Estate (un important dezvoltator imobiliar comercial din regiunea Europei Centrale şi de Est), director al departamentului de dezvoltare al ECE Projektmanagement Polska (unul dintre cei mai mari dezvoltatori şi investitori în centre comerciale din Europa), precum şi manager de dezvoltare regională în cadrul McDonald’s Polonia.

    Este absolvent al facultăţii de Filozofie şi Sociologie şi al facultăţii de Management din cadrul Universităţii din Varşovia, precum şi al programului de Executive MBA Varşovia – Illinois, cu specializarea în administrarea afacerilor şi comerţ.

    Impact s-a remarcat pe piaţa imobiliară din România începând din anul 1991, când a demarat cu succes o serie de proiecte rezidenţiale în zona de nord a capitalei, devenind astfel unul dintre cei mai vizibili dezvoltatori imobiliari din Bucureşti. Între anii 1997 – 2007, Impact a dezvoltat şi vândut în nordul capitalei 10 ansambluri rezidenţiale cu peste 1.000 de vile. La acestea se adaugă alte patru proiecte rezidenţiale în Ploieşti, Oradea şi Constanţa, dar şi primul imobil de birouri de clasa A din zona Băneasa-Pipera, denumit Construdava Business Center.

    Cel mai important şi de anvergură proiect al companiei este cartierul GREENFIELD, cel mai mare ansamblu rezidenţial din sectorul 1 (peste 3.000 rezidenţi).

  • Cei 15.000 de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia vor primi cota de 10 tone de cărbune, inclusiv cei care urmează să fie concediaţi

    Angajaţii CEO au posiblitatea să primească şi contravaloarea în bani a cărbunelui, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    După şapte luni de negocieri, în şedinţa care a avut loc vineri, la sediul Diviziei Miniere a CEO, s-a stabilit ca toţi minerii şi energeticienii din CEO să beneficieze, în perioada următoare, de cota de cărbune solicitată de sindicate administraţiei companiei de stat, deşi aceasta nu este prevăzută în contractul colectiv de muncă.

    Fiecare angajat ca primi câte 10 tone de cărbune. 5.400 de salariaţi au solicitat produsul în natură, în timp ce ceilalţi doresc primirea contravalorii acestuia în bani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 august 2016

    COVER STORY: Revoluţia din organigramă
     
    Revoluţia digitală din viaţa de zi cu zi are corespondent şi în felul în care se transformă organizarea companiilor. Directorul de IT capătă o importanţă strategică în dezvoltarea afacerilor, păşind tot mai aproape de fotoliul de CEO.
     

    JOCURI: Sumele ameţitoare pe care le câştigă gamerii


    MANAGEMENT: Cum simte un român din Bangalore boomul asiatic


    TEHNOLOGIE: România capătă o formă în ochii Sony Playstation

     

    SPECIAL: Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • DPD România a investit 1,5 milioane de euro într-un centru logistic în Bucureşti

    Compania locală de curierat DPD România îşi extinde capacitatea logistică, inaugurând un nou centru logistic în România. Depozitul are o suprafaţă de 4.800 mp şi este amplasat în Mogoşoaia, în cadrul proiectului logistic LOG.IQ Bucureşti.

    Investiţia pentru dezvoltarea şi dotarea noului depozit din Bucureşti se ridică la 1,5 milioane de euro şi a fost destinată exclusiv amenajării şi dotării cu tehnologie şi echipamente de ultimă generaţie, specifice industriei de curierat. Capacitatea noului depozit permite manipularea si sortarea a 70.000 colete pe zi, respectiv 2.000 de paleţi pe zi, şi acomodarea a 160 de curieri.

    ”Această investiţie are un rol cheie în dezvoltarea business-ului DPD România şi face parte din strategia de extindere a capacităţii logistice la nivel naţional, pe care am demarat-o încă de anul trecut. Locaţia a fost aleasă strategic, în special datorită poziţionării proiectului, aproape de Capitală şi de principalele căi de transport rutier. Depozitul din Mogoşoaia are cele mai moderne soluţii logistice la nivel naţional, fiind dotat cu o nouă linie de sortare şi manipulare. Acest sistem facilitează sortarea rapidă a unor volume mari de colete şi creşte fereastra operaţională de livrare şi colectare în România”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România.

    Potrivit CEO-ului DPD România, dezvoltarea capacităţii logistice la nivel local este o măsură esenţială, odată cu mărirea portofoliului şi creşterea volumelor de transport ale clienţilor existenţi. Astfel, compania îşi va extinde capacitatea logistică şi în Sibiu, unde este localizat şi hub-ul central DPD România.

    Centrul logistic din Sibiu va fi utilizat la capacitate maximă de către DPD începând din toamna acestui an şi va permite manipularea a 50.000 colete pe zi, respectiv 4.000 de paleţi pe zi.

  • Aproape 700 de mineri şi energeticieni de la CEO au primit preaviz

    Aproape 700 de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au primit preaviz, decizia de concediere colectivă fiind aprobată, joi, de directoratul companiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Începând cu data de 22 august, 500 de salariaţi pensionabili şi alţi 190 de angajaţi care au cerut concedierea vor intra în preaviz. Persoanele disponibilizate vor înceta raporturile de muncă în luna septembrie, când vor primi unul, trei, şase sau opt salarii compensatorii, în funcţie de vechime, stabilite de administraţie şi sindicate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă cele mai bine plătite femei executiv din lume

    Publicaţia Fortune a realizat un top 5 al celor mai bine plătite femei executiv din lume.

    Safra Catz în , CEO al Oracle, a câştigat cei mai mulţi bani în 2015 atingând suma impresionantă de 56.9 milioane de dolari. În top este urmată de Ruth Porat, CFO al Alphabet, a obţinut 41.1 milioane de dolari anul trecut, apoi Mary Barra, CEO al GM, cu 36.3 milioane de dolari în 2015.

    Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Marillyn Hewson, CEO al Lockheed Martin, şi
    Angela Ahrendts, SVP REtail şi Online al Apple, cu 28.3 mil. de dolari şi respectiv 27.6 milioane de dolari.

    Ce este interesant de observat este faptul că toate cele 5 femei lucrează în industrii dominate de bărbaţi (3 în IT), industria auto şi aeronautică.

  • Spitalele cumpără rinichi de la săraci pentru a-i vinde bogaţilor. “În unele sate foarte mulţi săteni trăiesc cu un singur rinichi, iar operaţiile sunt realizate chiar acolo”

    În India traficul de organe este un business profitabil. Săptămâna trecută poliţia a arestat cinci doctori de la unul dintre spitalele respectate din ţară, L.H. Hiranandani, dar şi CEO-ul şi directorul spitalului pentru presupusa lor implicare într-o reţea de trafic de organe, informează Quartz

    Tot mai mulţi adulţi săraci ajung să-şi vândă rinichii pentru a putea supravieţui. Poliţia a iniţiat acţiunea în urma primirii unui pont de la un muncitor din spital, astfel autorităţile au descoperit o operaţiune de transplant suspiciosă. O femeie a suferit o intervenţie chirurgicală de transplat de rinichi pentru a-şi dona organul soţului ei, însă s-a dezvăluit că femeiea era din satul Gujarat şi nu avea nicio legătură cu bărbatul în cauză.

    În conformitate cu legea indiană, numai rudele apropiate pot dona rinichii lor pacienţilor care au nevoie. Cumpărarea şi vânzarea este strict interzisă şi se pedepseşte cu amendă şi închisoare.

    Acest scandal a apărut la doar câteva săptămâni după ce poliţia din Gujarat l-a arestat pe Santosh Raut, poreclit Dr. Horror, presupusul şef al unei reţele internaţionale de trafic de organe implicată în realizarea a peste 1000 de transplanturi ilegale de rinichi de-a lungul Indiei, Nepalului sau Myanmar şi Sri Lanka.

    În iunie, o altă reţea a fost descoperită la prestigiosul spital Indraprastha Apollo din New Delhi, unde au fost găsite documente false pentru a demonstra că donatorii erau rude cu destinatarii organelor. În realitate donatorii erau plătiţi cu 4500 de dolari pentru rinichii lor, care apoi erau vânduţi pentru sume mult mai mari cu un profit gras, potrivit Quartz.

    În India donarea de rinichi se poate realiza numai în cazul în care procedura primeşte aprobarea guvernului pentru a se asigura că nu sunt bani implicaţi în această procedură. De asemenea, se pot recolta organe de la persoanele aflate în moarte cerebrală, cu permisiunea familiilor lor.

    În jur de 200.000 de indieni au nevoie de transplante de rinichi în fiecare an, cererea depăşind cu mult oferta. “În unele sate din West Bengal sau Bihar foarte mulţi săteni trăiesc cu un singur rinichi, iar operaţiile sunt realizate chiar acolo. Este o piaţă foarte prosperă unde bişniţarii profită de săraci”, a spus Rishi Kant, reprezentantul ONG-ului Shakti Vahini pentru Hindustan Times.