BusinessMagazin

Tag: buget

  • Germania îşi reduce cheltuielile bugetare şi transmite un mesaj de austeritate Europei

     Bugetul Germaniei pentru 2014, în care cheltuielile sunt reduse cu peste 5 miliarde de euro, la sub 300 de miliarde de euro, reprezintă “un mesaj puternic pentru Europa”, a declarat ministrul de Finanţe, Wolfgang Schauble, potrivit Financial Times.

    Planul executivului de la Berlin prevede echilibrarea bugetului în 2015, cu un an mai repede decât ar impune limita de îndatorare inclusă în constituţie.

    Bugetul Germaniei reprezintă “o consolidare favorabilă creşterii” şi trebuie să demonstreze restului zonei euro că “planificarea bugetară sustenabilă şi creşterea economică nu se exclud reciproc”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European a respins varianta de buget 2014-2020 negociată în februarie la Consiliul UE

     Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, eurodeputaţii au stabilit prin aceeaşi rezoluţie şi un mandat pentru negocierile cu celelalte instituţii europene privind bugetul multianual (MFF), care în cele din urmă trebuie validat prin votul forului legislativ european.

    Rezoluţia adoptată miercuri a fost pregătită de liderii grupurilor PPE (populari), Socialişti şi Democraţi, ALDE (liberali) şi Verzi (ecologişti), fiind adoptată cu votul favorabil a 506 eurodeputaţi, 151 voturi fiind împotrivă, iar 23 s-au abţinut.

    “Rezoluţia dă negociatorilor PE un mandat puternic pentru a se asigura că MFF va fi suficient de flexibil pentru a asigura ca fondurile disponibile să fie utilizate în mod optim. Parlamentul European cere de asemenea şi o revizuire a cheltuielilor în cadrul MFF la jumătatea perioadei pentru a permite noului Parlament care va fi ales în 2014 şi Comisiei Europene o oportunitate pentru a influenţa bugetele pe care le vor moşteni”, se arată în comunicatul PE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • N-aveţi nişte timp în plus?

    Banii fac parte din pachetele de salvare finanţate din ceea ce se numeşte acum Mecanismul European de Stabilizare, la care contribuie toate statele, şi Fondul European pentru Stabilitate Financiară, fondul de urgenţă al zonei euro. Scadenţele medii ale împrumuturilor au fost deja prelungite, notează analiştii Citi, de la 7,5 la cca 13 ani, iar cele două ţări cer acum o nouă prelungire, până la 15 ani.

    Irlanda are de plătit credite de peste 30 mld. euro înainte de 2020, cu un vârf de plată în 2015-2018, în timp ce în Portugalia, opoziţia, dar şi guvernanţii, au avertizat Bruxellesul că măsurile de austeritate adoptate până acum trebuie înlocuite cu unele de stimulare a creşterii economice, întrucât până acum n-au făcut decât să stranguleze creşterea. În paralel, Spania a cerut o extindere a termenelor de reducere a deficitului bugetar în perioada 2014-2016, având în vedere recesiunea din ţară, iar comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn (foto centru), a dat deja asigurări că “există potenţial de flexibilitate” în acest sens.

    Flexibilitate, deşi în alt sens, au cerut şi băncile – în primul rând cele britanice – în raport cu acordul între Parlamentul European şi statele membre de limitare a bonusurilor pentru bancheri, însă ministrul de finanţe al Irlandei, Michael Noonan (foto dreapta) a declarat că termenii acordului nu vor fi relaxaţi cu ocazia discuţiilor tehnice din următoarele săptămâni pe marginea textului.

  • Arieratele au crescut la un nivel ÎNGRIJORĂTOR după ce ”au mai ieşit nişte facturi la suprafaţă”

    Arieratele administraţiilor publice locale au crescut la 1,18 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie, echivalentul a 265 de milioane de euro, în creştere faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului trecut, de circa 850 de milioane de lei, respectiv 190 de milioane de euro, a declarat, miercuri seara, pentru gândul ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

    Cu câteva ore înainte de acest anunţ, Guvernul a încercat să achite o parte din datorii, adoptând un act normativ care cuprinde măsuri de reducere a arieratelor primăriilor şi consiliilor judeţene, cu menţiunea că acestea pot împrumuta bani doar pentru strngerea acelor datorii aferente proiectelor prevăzute în bugetele locale. Citiţi mai mult despre arieratele administraţiilor locale pe www.gandul.info.

  • Măsuri anticriză în zona euro: Miniştrii de Finanţe din UE au aprobat un control mai strict al bugetelor naţionale

     Decizia, luată în unanimitate, nu este surprinzătoare, având în vedere acordul politic de la sfârşitul lunii februarie, între Parlamentul European şi preşedinţia irlandeză a UE.

    Pachetul legislativ trebuie să fie aprobat în plenul Parlamentului European, săptămâna viitoare, pentru a intra în vigoare, şi are rolul de a evita declanşarea unor noi crize în zona euro. Astfel, toate ţările din zona euro trebuie să prezinte proiectele de buget pentru anul următor Comisiei Europene şi Eurogroup, înainte de jumătatea lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce SUA tremură în faţa unei probleme pe care România ar rezolva-o cu o simplă ordonanţă de urgenţă: doar Congresul şi compromisul au puterea să repare bugetul

    SUA trec printr-o dramă a tăierii defi­citului bugetar şi a reducerilor auto­mate de cheltuieli care dacă ar fi trăită în România, ar putea fi evitată cu o simplă ordonanţă de urgenţă, dar care n-ar fi făcut probabil decât să prelun­gească agonia. Dar în SUA această soluţie nu este posibilă doarece nicio lege referitoare la buget nu poate fi implementată dacă nu este aprobată de reprezentanţii populaţiei, de Congres. Pentru că preşedintele Barack Obama nu poate forţa făţiş un compromis între politicieni deoarece, după cum chiar el a spus, preşedintele SUA nu este „un dictator“, tăierile automate de cheltuieli – de 85 miliarde dolari doar anul acesta financiar – declanşate pe 1 martie reduc impla­cabil deficitul bugetar cu costul a sute de mii de locuri de muncă distruse şi cu frânarea relansării celei mai mari economii a lumii. Analiştii avertizează că efectele se vor simţi şi în Europa.

    Mai multe pe zf.ro

  • Insolvenţele companiilor mari au adus un minus la buget de cel puţin 300 de milioane de lei

    “Într-o procedură de insolvenţă actorii privaţi pot să decidă dacă mai lucrează sau nu cu acea companie, dacă mai livrează pe credit comercial sau nu. Statul este dezavantajat din acest punct de vedere. Firma poate să acumuleze datorii noi la stat doar prin faptul că-şi continuă activitatea, dar ANAF este legată de mâini. Nu putem cere plata obligaţiilor curente până nu se încheie procedura insolvenţei”, a explicat pentru MEDIAFAX preşedintele ANAF, Şerban Pop.

    El a arătat, astfel, că în cazul unei insolvenţe în care statul este un creditor minoritar, firma în reorganizare poate funcţiona ani buni acumulând noi datorii la stat, fără să se poată interveni pentru stoparea acestora sau prin măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului.

    Pe de altă parte, Pop este adeptul unei abordări non-agresive a contribuabililor, recunoscând că după patru ani de criză există pericolul ca multe companii să nu mai reziste în piaţă şi implicit să fie afectate şi încasările la bugetul de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu a promulgat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pe 2013

    În 7 februarie, Parlamentul a adoptat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2013, în favoarea adoptării proiectului de act normativ propus de Guvern pronunţându-se 309 senatori şi deputaţi şi fiind înregistrate 108 voturi “împotrivă”. PDL a sesizat CC că Legea bugetului pe 2013 a fost adoptată fără cvorum şi fără a lua în considerare amendamentele opoziţiei, iar fundamentarea bugetului s-a făcut pe Statutul parlamentarilor, act încă neadoptat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European ameninţă cu blocarea bugetului UE pentru 2014-2020

    Membrii Parlamentului Eu­ro­pean (PE) au ameninţat că nu vor vota proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) aprobat la începutul lunii de guvernele europene pentru următorii şapte ani, deoarece acesta este cu mult mai redus faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene care se axa pe stimularea creşterii economice şi pe reducerea şomajului. Avertismentul vine într-o perioadă în care blocul comunitar încearcă să găsească soluţii pentru combaterea crizei datoriilor suverane care ameninţă destrămarea zonei euro. Liderii UE au stabilit bugetul aferent perioadei 2014-2020 la 960 miliarde euro, mai puţin decât propunerea iniţială de 1.047 miliarde euro. Aceasta este pentru prima oară când oficialii europeni reduc bugetul UE, scrie Bloomberg. Joseph Daul, deputat francez care conduce din 2007 Partidul Popular Euro­pean (PPE), cea mai mare formaţiune politică din cadrul PE, a acuzat liderii UE că se comportă la fel ca “vânzătorii de covoare”. El a afirmat că statele membre au ignorat PE în negocierile privind bugetul multianual al UE.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Parlamentul European ameninţă cu blocarea bugetului UE pentru 2014-2020

    Membrii Parlamentului Eu­ro­pean (PE) au ameninţat că nu vor vota proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) aprobat la începutul lunii de guvernele europene pentru următorii şapte ani, deoarece acesta este cu mult mai redus faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene care se axa pe stimularea creşterii economice şi pe reducerea şomajului. Avertismentul vine într-o perioadă în care blocul comunitar încearcă să găsească soluţii pentru combaterea crizei datoriilor suverane care ameninţă destrămarea zonei euro. Liderii UE au stabilit bugetul aferent perioadei 2014-2020 la 960 miliarde euro, mai puţin decât propunerea iniţială de 1.047 miliarde euro. Aceasta este pentru prima oară când oficialii europeni reduc bugetul UE, scrie Bloomberg. Joseph Daul, deputat francez care conduce din 2007 Partidul Popular Euro­pean (PPE), cea mai mare formaţiune politică din cadrul PE, a acuzat liderii UE că se comportă la fel ca “vânzătorii de covoare”. El a afirmat că statele membre au ignorat PE în negocierile privind bugetul multianual al UE.

    Toate stirile sunt pe zf.ro