Tag: romania

  • ROMANIA, IN NUANTELE CURCUBEULUI

    Discursurile electorale ale lui Bush si Kerry n-au fost diferite, in esenta, cand a venit vorba despre Europa de Est si despre flancul sudic al NATO. Cu toate acestea, diferentele ideologice fac ca prioritatile celor doi prezidentiabili sa fie, daca nu opuse, macar cu nuante diferite.

    Alegerile din SUA vor avea, fara indoiala, implicatii profunde pentru Romania. Americanii au avut, din cel de-al doilea razboi mondial, un loc aparte in mentalitatea romanilor, si istoria postdecembrista a sporit rolul jucat de cea mai veche democratie din lume. 

    Relatiile dintre Romania si SUA par sa fi intrat ireversibil pe un trend ascendent, mai ales dupa ultima vizita a lui Donald Rumsfeld si reuniunea NATO de la Poiana Brasov. Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul ca in spatele guvernelor stau oameni, iar conducerea SUA poate avea, dupa 2 noiembrie, cu totul alte prioritati decat cele de pana acum. Paradoxal, in ultimii 35 de ani, Romania a avut in mod evident de castigat atunci cand puterea in SUA a fost detinuta de republicani.

    Republicanul Richard Nixon a fost primul presedinte american care a vizitat Romania, in 1969, si singurul lider american despre care se spune ca s-a ocupat personal de relatia cu autoritatile de la Bucuresti. A convins Congresul sa acorde clauza natiunii celei mai favorizate, Romania fiind prima tara comunista care beneficia de acest privilegiu.

    Relatii directe cu puterea de peste ocean au fost in mare parte intrerupte pana la sfarsitul anului 1989, dar „venirea americanilor“ s-a lasat asteptata pana in 1997. Si nu a fost deloc una dezinteresata. Conflictul din fosta Iugoslavie si refuzul Ungariei de a permite tranzitarea tarii, a facut ca Romania sa devina vitala pentru fortele NATO, care aveau nevoie de spatiul romanesc pentru a ajunge in zona de razboi.

    Dupa ce tocmai fusesera dezamagite la summit-ul de la Madrid, autoritatile romane au primit vizita lui Bill Clinton, propulsat la Casa Alba de Partidul Democrat. Misiunea acestuia, de a incheia un „parteneriat strategic“ cu Romania, se incheia cu succes, Guvernul roman sperand ca disponibilitatea sa va face ca, la urmatorul summit al NATO, Romania sa fie invitata sa inceapa convorbirile de aderare. Concesiile facute americanilor au determinat opozitia (actualul PSD) sa acuze puterea (pe atunci, Conventia Democrata) ca incalca toate intelegerile cu vecinii din nord-est si, colac peste pupaza, ca nici nu au adus invitatia mult asteptata. Datele problemei s-au schimbat dupa 11 septembrie 2001. Amenintarea terorista si razboiul declansat de republicanul George W. Bush au dus la invitarea si, la foarte putin timp dupa aceea, la primirea Romaniei in NATO. „Aproape cu forta“, au spus atunci unii politicieni, uimiti de ritmul in care evoluasera lucrurile.

    „Faptul ca Romania a fost admisa in NATO cantareste mult in ochii investitorilor americani“, este de parere Teodor Melescanu, fost ministru de externe in guvernul Vacaroiu. El sustine chiar ca acest aspect este mult mai important decat atitudinea presedintelui SUA fata de autoritatile de la Bucuresti. „Oricum, nimeni nu se poate lauda ca a stabilit relatii de prietenie cu liderii americani. Nimeni nu are relatii de prietenie la acest nivel, nici cu sefii statelor europene, daramite cu cei ai SUA“, a spus Melescanu. Dr. Steven D. Roper, profesor in cadrul Departamentului de Strategie si Securitate Internationala din cadrul Air War College (Alabama), crede insa ca Romania ar trebui sa-si faca prieteni printre conducatorii lumii.

    „Romania se afla cum «trasa pe roata» intre Statele Unite si Europa“, a opinat Roper intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. La randul sau, James W. Endersby, profesor in cadrul Departamentului de Stiinte Politice al University of Missouri, crede ca miza este modul in care viitorul presedinte american va privi situatia de pe vechiul continent. „Administratia Bush vede Europa oarecum «deplasata» spre Est, in timp ce retorica lui Kerry lasa sa se intrevada o viziune clasica, in care Franta si Germania ar reprezenta pilonii «adevaratei» Europe“, spune Endersby. Or, frustrarile celor doua state europene fata de administratia Bush, dupa declansarea razboiului din Irak, sunt dificil de mascat. In discutia cu BUSINESS Magazin, Endersby a mai spus ca, desi a sprijinit interventia armata in Irak, Romaniei i-ar fi mai usor, inainte de integrarea in UE, sa-l aiba alaturi pe Kerry, fiind scutita astfel de obligatia de a „trage la doua carute“.

    Teodor Melescanu crede, din contra, ca Bucurestiul ar fi avantajat, pe termen scurt, de ramanerea la Casa Alba a lui George W. Bush, care s-a dovedit a avea o influenta fasta asupra pozitiei Romaniei in lume. „Daca privim situatia pe termen lung, planurile lui Kerry sunt cele care ne avantajeaza, dar deocamdata avem nevoie de cel care a pornit razboiul impotriva terorismului. Pe termen scurt, ne bucuram de Bush. Pe termen mediu si lung, ne-ar trebui Kerry“, a mai declarat Melescanu.

    Indiferent care va fi, de anul viitor, presedintele SUA, problema cea mai mare a Romaniei ramane, in ochii americanilor, coruptia, in urma repetatelor semnale de alarma trase de fostul ambasador Michael Guest. „Pentru un observator din afara, coruptia reprezinta cel mai mare obstacol in calea progresului Romaniei“, a declarat pentru BUSINESS Magazin dr. Patrick James, profesor de stiinte politice in cadrul University of Missouri, in timp ce Roper remarca faptul ca „exista un cuvant care revine obsedant in conversatiile cu romanii – coruptia“.

    Adrian Severin, fost ministru de externe in guvernul Ciorbea, este de parere ca „un semnal clar, venit din partea presedintelui SUA, oricare ar fi el, care sa arate ca Romania nu mai are probleme cu coruptia, ar declansa o si mai mare afluenta de investitori“. Ar fi cel mai „la vedere“ semnal pe care liderul celei mai puternice tari ar putea sa-l dea oamenilor de afaceri. „Presedintele SUA nu si-ar permite niciodata nici macar sa sugereze investitorilor incotro sa-si plaseze banii. Dar poate nuanta unele declaratii“, conchide Severin.

  • Romania, un loc bun pentru idei noi“

    In una din pauzele conferintei despre viitorul telecomunicatiilor mobile organizate de cotidianul Financial Times la Londra, Richard Hanscott, vicepresedintele grupului Orange, a acordat un interviu pentru BUSINESS Magazin.

    BUSINESS Magazin: Se vorbeste tot mai mult despre retele convergente. Este Orange interesat de noi tehnologii precum WiMax?

    Richard Hanscott: Depinde de capacitatile pe care le ai ca operator. Clientul insa isi doreste un set de servicii de comunicatii convergente, mobile, fixe, Internet de banda larga. Si cred ca isi doreste acestea de la un singur furnizor. Pentru ca in acest fel are un anumit standard al calitatii serviciilor si avantaje din punctul de vedere al costurilor. Dar, mai presus de acestea, eu cred ca vor fi avantaje din punctul de vedere al felului in care utilizezi comunicatiile. Vei fi capabil sa trimiti mesaje multimedia, de exemplu, de pe orice dispozitiv catre oricare alt dispozitiv. Sunt avantaje clare in directia acestei convergente. 

    BUSINESS Magazin: Credeti ca pe pietele vestice, unde gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobila a ajuns la maxim, mai este loc de experimentat noi tehnologii?

    Richard Hanscott: Cred ca aveti dreptate. In zonele noi, sau sa le spunem mai putin „populate“, e o buna oportunitate sa experimentezi lucruri noi. Iar Romania este, din acest punct de vedere, un loc in care ne place sa experimentam idei noi. Dar nu numai in Romania, ci si in alte tari putem face acest lucru. 

    BUSINESS Magazin: Credeti ca vom avea repede un dispozitiv mobil care sa fie bun la toate? Sa aiba si ecran mare pentru video, sa fie si mic si usor, sa poata trece rapid de la o retea la alta, sa nu consume mult curent?

    Richard Hanscott: Ne-a trebuit 20 de ani pentru a ajunge la telefoanele mobile din ziua de azi, despre care poti spune ca sunt fantastice. Dar pe masura ce ne indreptam spre alte modele de retele, mobilele va trebui sa evolueze si ele. Eu cred ca vor fi mai multe tipuri. Cand te plimbi pe strada vei folosi un anumit dispozitiv, dar cand esti la birou vei prefera altul, cu ecran mai mare si adaptat mai bine serviciilor video

    BUSINESS Magazin: Operatorii fac presiuni tot mai mari asupra producatorilor de terminale pentru ca acestia sa dezvolte produse adaptate cerintelor fiecaruia in parte. Nu mai regasesti anumite modele si in vitrina altui operator sau in magazine…

    Richard Hanscott: Asa procedam si noi cu asa numitele „signature-phones“ care poarta marca Orange. Avem cerinte extrem de exacte in privinta anumitor functii sau a designului, in general asupra a ceea ce credem noi ca este relevant din punctul de vedere al utilizatorului. Credem ca un produs marca Orange se va potrivi mai bine clientilor Orange. Dar am ales sa conlucram cu producatorii care folosesc diferite platforme pentru ca am considerat ca asa e mai sanatos pentru piata. Dar alegem intotdeauna modele ale producatorilor care s-au bucurat de succes. Lucram cu Microsoft, cu Symbian, cu PalmOne si cu dezvoltatorii de aplicatii bazate pe Java. Unele se potrivesc pentru telefoane scumpe, altele pentru cele ieftine.

    BUSINESS Magazin: Dar in privinta telefoanelor 3G?

    Nu vrem sa lansam telefoane 3G sub semnatura proprie pana cand acestea nu vor indeplini anumite caracteristici, nu ne vor aduce un avantaj din prezenta lor pe piata. Dar lucram foarte strans cu toti dezvoltatorii si producatorii, inclusiv Microsoft, pentru a aduce pe piata telefoane 3G bazate pe tehnologia lor.