Tag: uniunea europeana

  • Oameni de afaceri din România: Cerem demisia comisarului Oettinger. Declaraţiile lui arată lipsa de realism de la nivelul liderilor europeni

     “Respingem ca inadmisibilă declaraţia domnului comisar Günther Oettinger, declaraţie care aduce grave prejudicii unui stat membru al Uniunii Europene (UE), fără nicio justificare şi în afara oricăror proceduri şi cutume ale UE. Cerem Guvernului să solicite demisia imediată a comisarului pentru comportament contrar spiritului şi realităţilor pe care se fundamentează UE. România este o ţară democratică, stabilă politic, care parcurge un drum cu dificultăţi majore generate de o destructurare haotică a economiei”, se arată într-un comuicat al AOAR.

    Oettinger, şi-a exprimat preocuparea că state precum Italia, România şi Bulgaria sunt “neguvernabile”, Guvernul german negând ulterior că ar putea face o astfel de apreciere privind Italia, fără însă a retracta în privinţa României şi Bulgariei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 6.000.000 de tineri sunt condamnaţi să trăiască în sărăcie. Nimeni nu face nimic

    Europa este aproape de naufragiu în ceea ce priveşte reducerea şomajului în rândul tinerilor, scrie Der Spiegel. În timp ce eforturile guvernului german au rămas în mare măsură simbolice, liderii statelor din sud preferă să perpetueze situaţia actuală, pentru a nu aliena electoratul în vârstă.

    Cu diplomă în relaţii internaţionale, master la Bremen şi experienţă la ministerul elen de externe şi Ambasada Greciei de la Berlin, Stylia Kampani (23 de ani) a obţinut un internship neplătit la prestigiosul cotidian Kathimerini, în Atena. Tânăra nu ştie la ce să se aştepte după încheierea stagiului de practică. „Bună întrebare. Nu ştiu. Prietenii mei nu cred că avem un viitor sau că vom putea duce o viaţă normală. Acum patru ani nu se punea problema de aşa ceva“, comentează Kampani, intervievată de Der Spiegel.

    Patru ani au trecut de la apariţia crizei datoriilor de stat din zona euro. În această perioadă, Grecia a aprobat mai multe pro-grame de austeritate, ale căror consecinţe au fost resimţite cel mai dur de tineri. Rata şomajului în rândul tinerilor din Grecia a depăşit 50% de aproape un an. Situaţia este la fel de îngrijorătoare în Spania, Portugalia şi Italia. Europa îşi formează o gen-eraţie pierdută, iar politicienii nu par să aibă habar cum să reacţioneze.

    În loc de a lansa programe de educare şi training pentru a pregăti tinerii pentru o viaţă în câmpul muncii după depăşirea crizei economice, elitele politicii de pe continent preferă să poarte dueluri ideologice. Au existat apeluri la Comisia Europeană pentru adoptarea unor programe tradiţionale de stimulare a economiei, însă guvernele statelor puternic îndatorate din sud au preferat să acorde mai multă atenţie electoratului în vârstă, în timp ce ţările-creditor din nordul Europei s-au opus oricărei măsuri care le-ar fi costat bani.

    Astfel, Europa a pierdut timpul. La începutul lunii mai, statisticile oficiale au tras un semnal de alarmă: şomajul în rândul tin-erilor din Grecia a atins 60%. Dintr-o dată, liderii europeni au remarcat urgenţa. Tinerii şomeri vor fi vedetele summit-ului UE din luna iunie. Noul premier al Italiei, Enrico Letta, a cerut ferm ca lupta împotriva flagelului să devină „o obsesie“ a UE.

    În ultimele săptămâni şi-au făcut apariţia diverse măsuri, programe şi planuri. Spre exemplu, Germania a promis că va crea 5.000 de locuri de muncă pentru tinerii şomeri spanioli. În Italia se pregăteşte un plan de „cedare a ştafetei“ între generaţii: an-gajaţii în vârstă, care se apropie de pensionare, ar urma să cedeze o bună parte din orele de lucru către colegi mai tineri, pe care să îi ajute ca mentori, cu subvenţionarea de la bugetul de stat a contribuţiilor sociale cedate. Franţa a introdus stimulente de natură fiscală, practic deduceri de taxe, pentru firmele care angajează tineri şi, în acelaşi timp, nu dau afară angajaţii trecuţi de 57 de ani.

    Eficacitatea proaspetelor planuri nu poate fi încă judecată, însă promisiunile anterioare de combatere a şomajului în rândul tinerilor nu s-au materializat.

    În februarie, Consiliul European a adoptat suplimentarea bugetului alocat pentru această cauză cu 6 miliarde euro până în anul 2020, alături de o garantare simbolică a locurilor de muncă. Însă statele membre încă nu s-au înţeles cum ar trebui chel-tuiţi banii, astfel că acţiunile efective vor întârzia cel puţin până în 2014.
    Un alt plan, adoptat recent de Franţa şi Germania, rămâne de asemenea, pentru moment, învăluit în incertitudine. Cele două super-puteri europene vor să încurajeze angajatorii din sudul Europei să deruleze programe de training pentru tineri cu finanţare de la Banca Europeană pentru Investiţii. Planul ar trebui prezentat în detaliu la sfârşitul lunii mai.

    În Germania, eforturile de combatere a crizei tinerilor s-au limitat până în prezent la recrutarea de angajaţi bine pregătiţi din Grecia, Spania şi Portugalia. Însă politicienii au realizat recent, alarmaţi, că şomajul ridicat de la Atena sau Madrid reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi ar putea fi începutul sfârşitului pentru zona euro.
    „Avem nevoie de un program pentru a elimina şomajul în rândul tinerilor în sudul Europei. Barroso nu a reuşit să facă asta. Este un scandal fără precedent“, comentează fostul cancelar al Germaniei Helmut Schmidt.
    Economiştii consideră de asemenea că Europa ar trebui să acţioneze decisiv pentru soluţionarea problemei, măcar în al doisprezecelea ceas.

    „Perspectivele pe termen lung ale tinerilor în ţările afectate de criză sunt extrem de sumbre. Situaţia creşte riscul radicalizării unei întregi generaţii. Este o greşeală din partea politicienilor să recunoască problema, dar să nu acţioneze pentru atât de mult timp“, spun economiştii germani Joachim Müller şi Michael Häther.

    Wolfgang Franz, fostul preşedinte al Consiliului german de experţi pentru evaluarea dezvoltării macroeconomice, think-tank-ul care consiliază guvernul de la Berlin, consideră că este nevoie de „abordări neconvenţionale“ pentru a combate atât şomajul în rândul tinerilor, cât şi consecinţele pe termen lung ale fenomenului.

  • Comisia Europeană recomandă încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva României

     Miniştrii de Finanţe ai statelor membre UE vor discuta recomandările Comisiei la reuniunea Consiliului Ecofin din 21 iunie, la Luxembourg, se arată într-un comunicat al CE.

    România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. Comisia se aşteaptă la menţinerea îndatorării României în limita de 60% permisă în UE, aceasta urmând să crească de la 37,8% în cest an la 38,5% anul următor.

    Recesiunea peste aşteptări din 2009 a condus la un declin semnificativ al veniturilor Guvernului, care a împins deficitul bugetar la 9% din PIB, în pofida eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul a fost redus ulterior al 6,8% în 2010, 5,6% în 2011 şi 2,9% în 2012, nivel sub referinţa de 3% inclusă în Tratat, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul energiei din România, ajustat pentru puterea de cumpărare, depăşeşte media UE

     La gaze, preţul din România a crescut tot cu 4,4%, la 2,7 euro pe 100 kWh, tarif care devine dublu odată raportat la puterea de cumpărare, dar rămâne sub media UE.

    Preţurile la energie electrică pentru populaţie au crescut cu 6,6% în UE în a doua jumătate a anului trecut raportat la perioada corespunzătoare din 2011, în timp ce tarifele la gaze naturale au urcat cu 10,3%, potrivit datelor anunţate luni de Eurostat.

    Astfel, preţul mediu la energia consumată de populaţie a urcat în UE la 19,7 euro pe 100 kWh, în timp ce la gaze a fost înregistrat un preţ mediu de 7,2 euro pe 100 kWh.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul energiei din România depăşeşte media UE

     La gaze, preţul din România a crescut tot cu 4,4%, la 2,7 euro pe 100 kWh, tarif care devine dublu odată raportat la puterea de cumpărare, dar rămâne sub media UE.

    Preţurile la energie electrică pentru populaţie au crescut cu 6,6% în UE în a doua jumătate a anului trecut raportat la perioada corespunzătoare din 2011, în timp ce tarifele la gaze naturale au urcat cu 10,3%, potrivit datelor anunţate luni de Eurostat.

    Astfel, preţul mediu la energia consumată de populaţie a urcat în UE la 19,7 euro pe 100 kWh, în timp ce la gaze a fost înregistrat un preţ mediu de 7,2 euro pe 100 kWh.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China va cheltui 5 miliarde de dolari pentru a construi un oraş industrial în Belarus

     Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko a alocat suprafaţa necesară, situată în jurul aeroporului internaţional de la Minsk, potrivit unor oficiali bieloruşi şi chinezi, citaţi de Bloomberg.

    Parcul industrial gigant va fi situat pe traseul autostrăzii M1, care face legătura între Moscova şi Berlin via Belarus şi Polonia. O linie feroviară de mare viteză va face legătura între centrul oraşului şi aeroport.

    Necesităţile de energie ale noului oraş vor fi asigurate de prima centrală nucleară din Belarus, care va fi construită de Rusia până în anul 2018, investiţie estimată la 10 miliarde de dolari.

    Prima etapă a construcţiei se va încheia în 2020, iar următoarea fază va dura încă 10 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele BCE: UE are nevoie ca Marea Britanie să fie mai europeană

     “Europa are nevoie ca Marea Britanie să fie mai europeană, în aceeaşi măsură în care Marea Britanie are nevoie de o Europa mai britanică”, a afirmat Draghi într-un discurs susţinut în City of London, relatează The Guardian.

    El a spus că nu vrea să se amestece într-o dezbatere internă, dar a dorit să reamintească finanţiştilor “interconectarea profundă” dintre Marea Britanie şi Europa.

    “Cu astfel de legături profunde, Marea Britanie şi zona euro au un interes comun, şi anume stabilitatea funcţionării sistemului economic, în particular a pieţelor financiare”, a arătat şeful BCE.

    Draghi a reamintit că toate băncile mari din zona euro au filiale importante în City, în timp ce băncile britanice sunt jucători majori pe pieţele financiare din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discuţie Ponta – miniştri pe fonduri UE. Cei mai mulţi bani, alocaţi infrastructurii, dezvoltării şi agriculturii

     La discuţia de la Palatul Victoria sunt prezenţi toţi miniştrii economici.

    Cei mai mulţi bani din resurse comunitare vor fi alocate programelor de infrastructură, dezvoltare regională şi agricultură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul UE: Liderii statelor europene doresc un acord privind schimbul de informaţii fiscale până la sfârşitul anului

     “Există un consens pentru revizuirea directivei” în sensul extinderii schimului automat de informaţii la depozitele bancare. “Consiliul European cere adoptarea modificărilor până la sfârşitul anului”, a spus Van Rompuy.

    “Este un pas înainte”, a declarat cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

    “Începând din iunie, Europa va face eforturi pentru facilitarea schimbului automat de informaţii”, a comentat preşedintele Franţei, François Hollande.

    “Negocieri cu terţe ţări precum Elveţia vor începe cât mai curând pentru aplicarea unor măsuri similare”, se arată în declaraţia adoptată la finalul summitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii UE se întâlnesc la Bruxelles pentru discuţii despre evaziunea fiscală şi energie

     După negocierile dure privind bugetul UE, există speranţe că liderii europeni se vor înţelege mai bine pe aceste chestiuni, considerate de importanţă vitală pentru competitivitatea economică a UE, transmite BBC.

    Se estimează că evaziunea fiscală privează guvernele europene de 1.000 miliarde euro pe an.

    O rezoluţie adoptată de Parlamentul European stabileşte ca ţintă pentru UE reducerea la jumătate a acestor pierderi până în anul 2020, prin eliminarea breşelor din legislaţie şi presiuni asupra aşa-numitelor paradisuri fiscale.

    Parlamentarii europeni au cerut întocmirea unei “liste negre” a paradisurilor fiscale. Anterior, premierul David Cameron a cerut teritoriilor britanice off-shore să semneze tratate internaţionale privind taxarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.rop