BusinessMagazin

Tag: ue

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 18-24 februarie

    18.02
    BCE publică datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în decembrie 2012

    18-19.02
    Consiliul pentru Competitivitate al UE, care va discuta strategia Europa 2020 pentru piaţa muncii

    19.02
    DG-ECFIN publică datele privind producţia în construcţii în UE în decembrie 2012

    20-24.02
    f.re.e Messe – Târg de turism şi vacanţe, cu participare românească (München)

    22-24.02
    Târgul “Ghidul miresei” (Romexpo, Bucureşti)

    22-23.02
    Congresul PNL care va alege noua conducere a partidului

    23.02
    CE publică raportul de prognoză economică pentru 2013-2014

    24.02
    Regalul Baletului Rus – Teatrul Mariinsky (Sala Palatului, Bucureşti)

  • Grupul norocoşilor: România, Slovacia, Bulgaria

    La fel a crescut şi economia Slovaciei, în timp ce Bulgaria a anunţat 0,1%. “Dinamica pozitivă a economiei este cumva surprinzătoare, având în vedere că aproape toţi indicatorii pe termen scurt au avut o dinamică negativă în T4”, de la producţia industrială (-0,6%) şi cea din construcţii (-1,2%) la vânzările cu amănuntul (-2,1%), notează analiştii Raiffeisen. Pentru 2013, aceştia se aşteaptă la o creştere a PIB de 1,5% în condiţiile unui an agricol normal, cu grosul creşterii concentrat în S2.

    Din grupul economiilor est-europene, Ungaria a raportat cea mai mare scădere anuală a PIB în T4 2012, respectiv un minus de 2,7%, cu 1% mai mult decât a pierdut în aceeaşi perioadă Cehia. Explicaţia, în ambele cazuri, stă în majorările de taxe menite să reducă deficitul bugetar, dar care au frânat cererea internă, precum şi în exporturile slabe, având în vedere dependenţa acestora de zona euro.

    În cazul Ungariei, care a ajuns astfel la o scădere de ansamblu a PIB de 1,7% în 2012, şi scăderea trimestrială a fost notabilă, de 0,9% faţă de T3 2012, în condiţiile în care agricultura s-a contractat cu 20%, iar producţia industrială s-a redus. Analiştii Erste cred că economia ungară se va redresa treptat, ca efect al măririi producţiei în industria auto (fabricile Suzuki şi Daimler), dar nu suficient pentru a asigura o creştere reală a PIB, care va încheia anul cu o scădere de cca 0,2%.

  • Caii noştri de bătaie: deznodământul politic al unui scandal comercial

    Aşa s-au umplut abatoarele româneşti de presă străină, unii jurnalişti au acuzat România nu doar că exportă ilegal carne de cal, dar şi că tolerează mafiile locale care chinuiesc caii sălbatici din Deltă înainte de a-i duce la tăiere, Bruxellesul a anunţat o campanie de teste ADN la carne şi de anchete prin Europol, iar în cele din urmă ancheta a dus la reţele de traficanţi polonezi, italieni şi din spaţiul ex-sovietic, precum şi la o firmă din Cipru care importase anul trecut carne de cal din America de Sud spre a o revinde drept carne de vită germană.

    Dacă preşedintele Traian Băsescu a fost iniţial reticent, avertizând că România “va fi decredibilizată pentru mulţi ani” dacă se va dovedi implicată în scandal, premierul Victor Ponta a reacţionat cu indignare, afirmând că România e acuzată pe nedrept. După ce scandalul s-a mutat de la noi, Ponta a declarat că lecţia pentru România este “să nu mai stea cu capul în pământ, acceptând tot timpul postura de vinovaţi de serviciu pentru orice necaz pe plan european” şi că “trebuie să fim mai demni şi mai bătăioşi în raporturile cu partenerii noştri europeni”.

    Chestiunea demnităţii în raport cu Bruxellesul e un cal preferat de bătaie pentru USL, cum bine ştim, de când cu referendumul din iulie trecut, iar Guvernul are intenţia să profite de ocazia oferită acum spre a întoarce în favoarea sa percepţia europenilor. “După ce termină criza ne gândim cum să facem o promovare mai bună”, a spus premierul, adăugând că “va trebui să lucrăm un pic mai mult la imaginea noastră în străinătate, prin Ministerul Agriculturii, cu sprijinul ministrului pentru Comerţ”.

    Deocamdată, premierul Ponta va pleca în această săptămână la Paris, unde urmează să discute cu preşedintele şi cu premierul Franţei despre aderarea României la Schengen, în contextul în care Franţa este printre opozanţii unei aderări rapide pentru România şi Bulgaria.

    Pentru pregătirea Consiliului JAI din martie, Ponta va trimite, împreună cu miniştrii de interne şi externe, şi o scrisoare adresată omologilor din UE pe tema accesului României în Schengen, relevând că acesta depinde de o problemă politică rezolvabilă dacă nu vor mai exista “sabotaje” în ţară, adică îndemnuri din partea actualei opoziţii parlamentare sau a oamenilor preşedintelui ca Bruxellesul să lege MCV de Schengen. “Ministrul Corlăţean a fost la Haga şi veştile sunt bune”, susţine premierul.

  • Economia Europei: călduţ, cam rece, rece de-a binelea

    Economia Franţei a scăzut cu 0,3% faţă de trimestrul precedent, cea a Olandei cu 0,2%, a Spaniei cu 0,7%, a Germaniei cu 0,6% (deşi faţă de T4 2011 a crescut cu 0,1%), iar cea a zonei euro cu 0,6%, a treia scădere trimestrială consecutiv.

    Vicepreşedintele UE, Olli Rehn, a afirmat într-o scrisoare adresată miniştrilor de finanţe din UE că Europa se va întoarce la creştere “doar treptat, în al doilea semestru din 2013, cu un inevitabil decalaj între întărirea activităţii economice şi impactul ei în crearea de locuri de muncă” şi a admis că “dacă situaţia se deteriorează neaşteptat, o ţară poate primi o marjă suplimentară de timp pentru a-şi corecta deficitul fiscal excesiv, dacă dovedeşte că a făcut deja efortul asumat pentru reducerea deficitului structural” (idee interpretată de analiştii Citigroup drept o aluzie la viitoare astfel de concesii pentru Franţa, Olanda şi Spania).

    Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a atras atenţia, la rândul său, că soluţia problemelor nu stă în intervenţii asupra cursului de schimb al euro, aşa cum ar vrea Franţa, şi că BCE poate recurge la programul excepţional de cumpărare de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme numai dacă ţara a apelat deja la Mecanismul de Stabilitate şi dacă a dovedit că aplică strict criteriile de disciplină fiscală. Draghi s-a aflat în Spania, unde a recomandat, bătând şaua ca să priceapă guvernul, “mai multe eforturi” de consolidare fiscală.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    18.665.852
    numărul de apeluri recepţionate la numărul 112 în centrele unice pentru apeluri de urgenţă, dintre care 5.901.916 de apeluri au fost reale, iar 12.763.936 nu s-au confirmat

    13.650
    numărul de copii născuţi în luna decembrie 2012 (7,5 născuţi-vii la 1.000 locuitori), cu 2.020 mai puţini decât în luna noiembrie

    2,2%
    scăderea producţiei industriale în luna decembrie 2012 faţă de decembrie 2011 ca serie brută, în timp ce în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 0,6%

    23%
    la atât ar urma să se cifreze scăderea cumulată a economiei Greciei în perioada 2008-2013, conform Institutului Austriac pentru Cercetare Economică (WIFO)

    15%
    scăderea volumului cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete în luna decembrie 2012 faţă de noiembrie ca serie brută, în timp ce în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 1,3%

  • Economia UE a scăzut cu 0,5% în trimestrul al patrulea, iar recesiunea zonei euro s-a înrăutăţit

    Economia zonei euro s-a contractat cu 0,6% în ultimele trei luni din 2012, respectiv cu 0,9% faţă de trimestrul al patrulea din 2011. Pe ansamblul anului 2012, PIB-ul a scăzut cu 0,5% în zona euro şi cu 0,3% în UE, potrivit datelor anunţate joi de Eurostat.

    În România, PIB-ul a crescut cu 0,2% în trimestrul patru al anului trecut faţă de cel anterior, respectiv cu 0,1% raportat la perioada corespunzătoare a lui 2011, pe date ajustate sezonier.

    Economia SUA, principalul partener comercial al UE, a crescut cu 0,8% în trimestrul patru faţă de trimestrul trei, respectiv cu 1,5% în bază anualizată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AOAR: UE îi cere numai României spargerea sistemului de căi ferate şi a celui energetic, dar Germaniei şi Franţei nu

    Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) nu este de acord cu angajamentele de privatizare asumate de Guvern prin vânzarea de pachete de acţiuni la companii importante deţinătoare de monopoluri naturale, precum Transelectrica şi Transgaz, respingând totodată şi privatizarea CFR Marfă. “AOAR a solicitat şi revine public cu cererea de a se proceda la privatizări prin creşterea capitalului companiilor vizate, prin emiterea de acţiuni noi, sprijinind în acest fel strategia investiţională a acestor companii. Conform discu­ţiilor informale avute de reprezentanţii AOAR cu delegaţia FMI din România, a rezultat că nu a fost impusă metoda de privatizare prin vânzarea unor pachete de acţiuni, soluţia de privatizare fiind o opţiune a Guvernului Ro­mâniei”, se arată într-un co­mu­nicat al asociaţiei. Tot­odată, repre­zen­tanţii oame­nilor de afaceri res­ping priva­tizarea CFR Marfă prin vânzarea pache­tului de ac­ţiuni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Comisar european: Parlamentul European trebuie să se opună aprobării proiectului de buget al UE pentru 2014-2020

    Parlamentul European (PE) ar trebui să se opună noului buget al UE aprobat săptămâna trecută de liderii europeni pentru perioada 2014-2020, deoarece acesta este cu mult mai redus decât cel propus de Comisia Europeană (CE), axat pe stimularea creşterii economice şi reducerea şomajului, a declarat comisarul european pentru buget polonezul Janusz Lewandowski. CE a propus un buget de 1.025 miliarde euro, cu aproape 5% mai mare faţă de bugetul pe 2007-2013, însă proiectul aprobat de liderii Uniunii Europene este de 960 miliarde euro, mai redus cu 3,3%, scrie Warsaw Business Journal. “Trebuie să se înceapă negocierile pentru rezolvarea problemei”, a spus Lewandowski. Pentru a intra în vigoare, proiectul de buget trebuie să fie aprobat de PE, votul fiind programat pentru luna iulie. Martin Schulz, pre­­şedintele Par­la­mentului European, a avertizat deja că PE nu va aproba bugetul dacă acesta este redus substanţial. Potrivit negocierilor de la Bruxelles, Polonia, cea mai mare eco­nomie est-europeană, va primi în total în următorii şapte ani, ca fonduri de coeziune şi pentru agricultură, 106 miliarde de euro din bugetul UE, mai mult cu patru miliarde euro decât în perioada 2007-2013. Astfel, polonezii vor primi cea mai mare sumă per capita dintre ţările est-europene, de 2.800 euro, cu mult peste fondurile alocate Ungariei, de 2.400 euro per capita, României, de 2.100 euro per capita, şi Bulgariei, de 2.030 euro per capita.

    Mai multe pe zf.ro

  • România este în mod real contributor net la bugetul UE cu 2 mld. euro

    România este beneficiar net al fondurilor de la Uniunea Europeană, dar numai pe hârtie, pentru că se fac plăţi directe în agricultură. Dacă s-ar exclude aceste plăţi directe, România este contributor net la bugetul UE cu 2 mld euro pentru perioada 2007-2012. Astfel, în perioada 2007-2012 România a plătit către UE aproape 8 mld. euro (1% din PIB în fiecare an) şi a primit 10 mld. euro – din care 6 mld. euro pentru proiecte, adică aşa-numitele fonduri structurale şi pentru proiecte din agricultură, restul de 4 mld euro fiind plăţi directe. Dacă nu ar fi fost aceste plăţi directe care vin indiferent de eficienţa administraţiei şi capacitatea de a absorbi bani europeni, România ar fi fost în mod real înregistrată ca şi contributor la bugetul UE. România a luat de la Uniunea Europeană, după aderare, în jur de 12 mld. euro, fonduri de preaderare şi de postaderare. Această situaţie o face un beneficiar net al fondurilor UE, dar trebuie făcută precizarea că fondurile pentru agricultură saltă rata de absorbţie. În schimb, rata de absorbţie pe fondurile structurale şi de coeziune care au şi cea mai mare alocare (60% din totalul alocărilor de 33,5 mld. euro între 2007-2013) este la pământ – doar 12% absorbţie din alocările de aproape 20 de miliarde de euro pentru exerciţiul financiar multianual curent.

    Mai multe pe zf.ro

  • România este în mod real contributor net la bugetul UE cu 2 mld. euro

    România este beneficiar net al fondurilor de la Uniunea Europeană, dar numai pe hârtie, pentru că se fac plăţi directe în agricultură. Dacă s-ar exclude aceste plăţi directe, România este contributor net la bugetul UE cu 2 mld euro pentru perioada 2007-2012. Astfel, în perioada 2007-2012 România a plătit către UE aproape 8 mld. euro (1% din PIB în fiecare an) şi a primit 10 mld. euro – din care 6 mld. euro pentru proiecte, adică aşa-numitele fonduri structurale şi pentru proiecte din agricultură, restul de 4 mld euro fiind plăţi directe. Dacă nu ar fi fost aceste plăţi directe care vin indiferent de eficienţa administraţiei şi capacitatea de a absorbi bani europeni, România ar fi fost în mod real înregistrată ca şi contributor la bugetul UE. România a luat de la Uniunea Europeană, după aderare, în jur de 12 mld. euro, fonduri de preaderare şi de postaderare. Această situaţie o face un beneficiar net al fondurilor UE, dar trebuie făcută precizarea că fondurile pentru agricultură saltă rata de absorbţie. În schimb, rata de absorbţie pe fondurile structurale şi de coeziune care au şi cea mai mare alocare (60% din totalul alocărilor de 33,5 mld. euro între 2007-2013) este la pământ – doar 12% absorbţie din alocările de aproape 20 de miliarde de euro pentru exerciţiul financiar multianual curent.

    Mai multe pe zf.ro