"Dacă se dezvoltă o criză într-una din ţările din zona euro, există o soluţie înainte de a apela la Fondul Monetar Internaţional", a declarat, marţi, Almunia, la un seminar pe teme de politică economică.
Oficialul nu a dorit să discute public pe această temă.
Cititi mai multe pe site-ul mediafax.ro
Aflati aici mai multe despre pachetele de criza ale statelor europene si impactul lor asupra economiei mondiale
Potrivit purtatorului de cuvant al BNR, din delegatie face parte vice-guvernatorul Cristian Popa, care a discutat tot despre bani cu oficialii europeni. Alaturi de viceguvernatorul Popa, din delegatie face parte si secretarul de stat Bogdan Dragoi.
Presedintele Traian Basescu a precizat ca Romania are nevoie de 7 miliarde de euro de la Comisie. La randul sau, Mugur Isarescu estima un necesar de cel mult 4 miliarde de euro de la FMI, care ar intra direct in rezerva BNR.
Citi mai multe pe site-ul Stirilor PRO TV
Afla aici mai multe despre perspectivele macroeconomice ale Romaniei
Romania va fi in masura sa faca fata crizei economice mai bine decat alte tari din regiune, considera Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru piete financiare al celei de-a doua banci din sistem, BRD Société Générale. Cercel impartaseste viziunea bancherilor centrali (exprimata de curand de economistul-sef Valentin Lazea) ca daca o tara va avea crestere economica in Europa, aceea va fiRomania – o viziune tot mai putin acceptata insa de majoritatea analistilor. Bancherii de la BRD considera ca avansul economiei romanesti va fiin 2009 de circa 2% – o estimare foarte optimista prin comparatie cu cele pe care le prezinta ceilalti bancheri.
Pentru a da doar un exemplu, italienii de la UniCredit Group si-au revizuit saptamana trecuta prognozele, estimand o crestere economica de doar 0,6%, comparativ cu un ritm estimat pentru anul trecut la 8%. Exista insa, si numarul lor creste pe zi ce trece, multi analisti ce anticipeaza deja o scadere mai mult sau mai putin abrupta a economiei romanesti, ce ar veni in principal pe fondul reducerii puternice a exporturilor si a fluxurilor de capital, dar si al dezechilibrelor mari din tabloul macroeconomic. Aparent paradoxal, exact la aceleasi coordonate se uita si bancherii de la BRD atunci cand spun ca ar fisuficiente argumente pentru a considera posibila o crestere, iar pesimismul exagerat al unora dintre analisti se poate explica, in opinia lui Cercel, si prin “metodele pur mecanice” cu care acestia masoara Romania.
Criticata adesea, structura exporturilor romanesti (ce se bazeaza inca in masura apreciabila pe lohn si pe produse cu valoare adaugata mica) devine un avantaj, in viziunea vicepresedintelui BRD. “E de asteptat ca marfurile romanesti sa fie mai cautate, pentru ca sunt mai ieftine decat ale altor tari cu care concuram pe pietele externe, si in conditiile actuale toata lumea este atenta la costuri”, crede el. Dimpotriva, spunea economistul Mircea Cosea intr-un interviu acordat de curand BUSINESS Magazin, in fata unor tari cu “un lohn mai elaborat”, exporturile romanesti nu au nicio sansa. “Noi tragem la masina camasi si sutiene, ei monteaza Skode – si nu ai cum sa concurezi in acest fel, oricat de mult ti-ai dori”, considera Cosea. Romania este intr-o pozitie mai buna decat alte tari emergente si din punctul de vedere al dependentei de capitalurile straine, considera Ariel Emirian, deputy chief economist al Société Générale.
Desi deficitul de cont curent foarte mare si dependenta de banii strainilor, necesari pentru a asigura finantarea acestuia, reprezinta un punct sensibil in contextul financiar actual, “situatia Romaniei este mai putin volatila decat a altor tari”. Spre deosebire de tari precum Ungaria, Polonia, Ucraina sau Turcia – care au atras mai ales investitii de portofoliu, foarte volatile atunci cand “pietele se inchid”, in Romania si Bulgaria primeaza investitiile straine directe si capitalurile atrase de companiile locale de la firmele-mama. Este greu de crezut, in opinia lui Emirian, ca firmele-mama vor impune o rambursare rapida a datoriilor, ceea ce inseamna ca in aceste conditii finantarile pot ficonsiderate ceva mai stabile.
“Daca Romania si Bulgaria s-ar baza pe finantari de portofoliu acum, ar fiintr-o situatie foarte proasta”, crede economistul francez. Dezechilibrul contului curent se ajusteaza deja (in conditiile in care importurile scad, iar deprecierea leului din ultima perioada are si ea consecinte), astfel ca, estimeaza Claudiu Cercel, deficitul va ajunge la circa 9% din PIB la finele anului 2009, de la aproximativ 12% in 2008 si 14% cu un an inainte. In prognozele UniCredit Group, deficitul de cont curent este anticipat sa scada la 9,8% in 2009, pe fondul cererii interne mai reduse, ce va diminua importurile, si al preturilor mai reduse la energie.
Analistii bancii atrag insa atentia ca nevoia de finantare va ramane una dintre principalele surse de ingrijorare, in conditiile in care, daca gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investitii straine directe se va reduce la circa 40% in acest an, exista riscul diminuarii rezervelor valutare.
Deprecierea leului, pe de alta parte, si-a consumat cea mai mare parte din potential, in viziunea vicepresedintelui BRD, care, chiar daca nu exclude existenta unor noi varfuri, crede ca “acestea ar fievenimente exceptionale”. In conditii normale, Cercel crede ca raportul euro/leu va ajunge la finele anului la 4-4,2 lei/euro, iar perspectiva ca leul sa coboare pana la nivelul de 4,8-5 lei/euro este improbabila, in viziunea sa.
Analistii UniCredit anticipeaza insa pentru finele acestui an un curs de 4,5 lei/euro, iar pentru decembrie 2010 de 4,3 lei/euro. Nivelul de 4,3 lei/euro – cat este in prezent – indica insa o “supradepreciere”, crede Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, justificata pe de o parte de recuperarea aprecierii excesive din anii trecuti, dar si de faptul ca piata “a reactionat dupa spiritul de turma si a dus cursul prea mult in partea opusa”. Aceste niveluri, aprecia Lazea saptamana trecuta, nu sunt in linie cu indicatorii fundamentali ai economiei, “iar in situatia in care cursul se va duce mai mult in sus fata de nivelul actual, unele banci vor avea nevoie de capital suplimentar”.
Claudiu Cercel considera insa ca “efectul cursului asupra portofoliilor de credite in valuta a devenit aproape o obsesie”, atat timp cat impactul deprecierii leului asupra creditelor in valuta este relativ limitat. Calculul sau e destul de simplu si pleaca de la prezumtia ca majoritatea creditelor in euro au fost acordate incepand cu a doua jumatate a anului 2006 si pana in 2008, cand cursul mediu era de 3,5 lei/euro. O mare parte a acestor credite, considera Cercel, luand ca exemplu situatia de la BRD, au dobanzi indexate la rata de referinta Euribor, care a coborat in acest interval de la 4% la sub 2%. In aceste conditii, deprecierea euro (de peste 20%) a fost compensata macar in buna masura de scaderea dobanzilor.
Revenind insa la imaginea de ansamblu, nivelul ridicat al datoriei externe (de 74 de miliarde de euro) este considerat de analistii externi un alt factor de risc important al economiei romanesti. Din total, circa 24 de miliarde de euro este datorie pe termen scurt, iar 80% este reprezentata de finantarile societatilor-mama catre filialele din Romania. Exista o mare probabilitate ca aceste imprumuturi sa fie prelungite, considera Cercel, invocand estimarile BNR ca 90% dintre aceste linii de credit sa fie extinse.
“Este rezonabil in aceste conditii sa ne ingrijoram ca bancile-mama vor solicita plata?”, se intreaba retoric vicepresedintele BRD. Din datoria pe termen scurt, maximum 3-4 miliarde de euro ar fisume pentru care ar finecesara finantarea, iar daca serviciul datoriei ar ajunge la 8-9 miliarde euro anul acesta, necesarul de refinantare a datoriei externe a Romaniei este de 10-15 miliarde de euro. Nu trebuie insa uitat ca BNR are rezerve valutare de 28 de miliarde de euro, afirma Cercel, apreciind ca semestrul al doilea va fiprobabil dificil, pentru ca va finevoie de asigurarea finantarii datoriei. In aceste conditii, perspectiva unui imprumut extern – fie de la Banca Centrala Europeana sau FMI – apare natural in discutie.
Ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea, a declarat vineri ca o decizie cu privire la un posibil acord cu Fondul Monetar International va fiadoptata in cel mult doua saptamani, dupa aprobarea bugetului in Parlament si discutii cu Comisia Europeana, desi pana nu de mult autoritatile au parut sa incline clar catre un credit de la Uniunea Europeana.
“Dar un imprumut de la UE fara conditii specifice FMI nu s-a acordat in nicio situatie pana acum”, replica Ariel Emirian. Mai multe tari au luat pana in prezent asemenea imprumuturi, printre care Ungaria (25,1 miliarde de dolari), Ucraina (16,5 miliarde de dolari), Islanda (2,1 miliarde de dolari), Letonia (10,5 miliarde), in timp ce Turcia este inca in discutii pentru un imprumut estimat la 15-30 miliarde de dolari. “Daca Romania va reusi o alta solutie decat cele folosite pana acum, va fi o premiera.”
“Nu poti crede pentru totdeauna in Mos Craciun”, spune Herbert Stepic, presedintele grupului austriac, ce detine pe piata romaneasca Raiffeisen Bank, unul dintre principalii jucatori din sistemul bancar. Pe fondul unei crize “asa cum n-am mai intalnit niciodata pana acum”, statele din Europa Centrala si de Est (ECE) ar trebui sa se pregateasca pentru doi ani grei, apreciaza Stepic.
“Nu vorbim despre un exercitiu de sase luni”, spune el, estimand ca in urmatorii doi ani bancile si pietele central si est-europene vor ramane sub presiunea crizei financiare globale. In aceste conditii, opinia bancherului austriac e ca autoritatile din ECE ar trebui deja sa pregateasca pachete de masuri pentru sistemul bancar si pentru economie, urmand modelul deja adoptat de unele state occidentale.
Folosind ca exemplu Austria, care a primit saptamana trecuta aprobarea Comisiei Europene pentru un program de sprijinire a bancilor in valoare de 100 de miliarde de euro, Stepic a criticat “lentoarea” cu care au reactionat autoritatile est-europene. “Masurile luate de statele din regiune sunt putine”, spune el, aducand in discutie faptul ca, exceptand Rusia si Ungaria, la care se adauga Polonia, aflata intr-o faza incipienta din acest punct de vedere, nu au fost adoptate pachete specifice de sustinere a pietelor financiare. Singurele masuri se refera la garantarea depozitelor si la o usoara reducere a rezervelor minime obligatorii, insa lipsesc eforturile de recapitalizare a bancilor si garantiile pentru imprumuturile interbancare, adauga presedintele Raiffeisen International. Lista statelor din regiune ce au solicitat ajutor de la FMI este destul de scurta – Belarus, Serbia, Ucraina si Ungaria – iar cat priveste Romania, decizia de a apela sau nu la FMI “va reveni noului guvern”.
Romania nu are nevoie de finantare de la FMI, apreciaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, adaugand totusi ca un acord cu organismul international “ne-ar putea aduce credibilitate”. Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, aprecia si el la inceputul lui decembrie ca ar fi rational ca Romania sa inceapa negocierile pentru incheierea unui acord cu FMI, pentru a se proteja de evaluarile superficiale ale analistilor straini. Pentru Romania, Herbert Stepic sustine ca ar fi nevoie de un pachet de masuri care sa rezolve problemele de lichiditate din sistemul bancar si sa mentina turate motoarele economiei, chiar daca la o intensitate mai redusa ca in anii trecuti. “Daca economia ajunge sa stagneze, va fi foarte greu sa repornesti motoarele”, comenteaza bancherul.
Grupul austriac anticipeaza o incetinire abrupta a cresterii economice in anii urmatori – la 2,5% in 2009 si circa 4% in 2010 -, ramanand insa in zona pozitiva, asadar reusind sa evite recesiunea. “Este insa nevoie de politici economice care sa asigure o aterizare lina”, atrage atentia Ionut Dumitru. In esenta, un sprijin de 10 miliarde de euro din partea autoritatilor romane ar fi “arhisuficient”, estimeaza presedintele Raiffeisen International – din care circa 5 miliarde de euro ar ajunge pentru a stabiliza lichiditatile din sistemul bancar, astfel ca activitatea de creditare a economiei reale sa poata continua. “Daca acest pachet nu este disponibil, ar fi momentul ca autoritatile romane sa inceapa discutiile cu Bruxellesul”, sustine el.
Argumentul lui ar fi ca bancile straine, actionari majoritari in sistemul bancar romanesc, chiar daca nu au o problema in a-si sustine filialele est-europene, nu pot “pompa” la nesfarsit bani in economia reala, in conditiile in care pietele de capital nu mai functioneaza normal, “iar noi nu putem tipari dolari pentru a-i trimite in Romania sau in alte tari”. Bazandu-se pana acum mai ales pe fondurile atrase de la bancile-mama, activitatea de creditare in Romania s-a decuplat de cea de atragere a economiilor de pe piata interna, o sursa de finantare care in conditiile actuale redevine esentiala. “Nu putem continua sa dam credite mai rapid decat avem acces la depozite”, afirma Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania, explicand ca in prezent, pentru fiecare 100 de lei atrasi in depozite, bancile au credite acordate de 130 de lei.
Bancile au dat imprumuturi prea repede, iar criza actuala le obliga sa isi reechilibreze portofoliile, a adaugat presedintele Raiffeisen Romania. In aceeasi serie de masuri posibile, oficialii Raiffeisen incadreaza si garantarea de catre stat a tranzactiilor intre banci, reducerea rezervelor minime obligatorii, ce ar lasa mai multa lichiditate in sistemul bancar, dar si posibilitatea ca bancile care au lichiditati in lei sa poata sa se refinanteze pe termen scurt in valuta. Steven van Groningen sustine la randul sau posibilitatea ca rezervele minime obligatorii sa se constituie in functie de creditele acordate si nu de depozitele atrase, asa cum se intampla acum.
Deocamdata, singura decizie a autoritatii monetare cu privire la rezervele minime obligatorii constituite de banci la BNR (un subiect disputat de multa vreme intre BNR si bancherii comerciali) a fost reducerea de la 20% la 18% a ratei rezervelor in lei. In ce priveste implicarea statului, prima reactie la declaratiile bancherilor austrieci i-a apartinut lui Ion Dragulin, directorul Directiei de Stabilitate Financiara din BNR, care a replicat, conform Ziarului Financiar, ca solutia pentru sustinerea sistemului bancar ar trebui sa vina intai de toate de la actionarii bancilor respective si abia in al doilea rand din implicarea statului. Interesant este ca atat Andreas Treichl, cat si guvernatorul bancii centrale a Austriei au dat de inteles, in interviuri acordate Reuters, ca simpla crestere a cantitatii de lichiditate aflate la dispozitia bancilor nu va debloca de la sine activitatea de creditare pe plan international, pentru ca incertitudinea generala a crizei determina deocamdata institutiile de credit mai degraba sa stocheze banii in plus decat sa-i elibereze in economie.
Reluarea circuitului normal de creditare ar putea avea loc, in opinia lui Treichl, abia spre sfarsitul anului viitor. In asteptarea planului de sustinere a bancilor austriece de catre guvernul de la Viena, Erste Group a cerut o injectie de capital de 2,7 miliarde de euro, Bank Austria (componenta a UniCredit) si Raiffeisen Zentralbank (proprietarul Raiffeisen International) au solicitat fiecare cate 2 miliarde, Hypo Group Alpe Adria a cerut 1,5 miliarde de euro, iar Volksbank un miliard de euro. Conform agentiei Reuters, aceste sume ar urma sa fie incluse in pachetul de 100 de miliarde de euro mai sus mentionat. Guvernul de la Viena a stabilit ca, din totalul sumei, 15 miliarde vor fi folosite pentru injectii de capital si garantii si 75 de miliarde pentru garantarea tranzactiilor interbancare, in timp ce 10 miliarde sunt rezervate pentru garantarea depozitelor bancare ale companiilor, neintrand sub incidenta aprobarii de la Comisia Europeana.
Comisarul european pentru concurenta, Neelie Kroes, a declarat ca este vorba de un sprijin pe care statul austriac il da unor banci “fundamental sanatoase”, dar care au nevoie de o suplimentare a capitalului. La sfarsitul lui octombrie, Financial Times scria ca Erste avea o expunere de 33,9 miliarde de euro fata de grupul american Lehman Brothers si o expunere de 300 de milioane de euro in sistemul bancar islandez, cel mai grav afectat de criza in Europa. Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, declara atunci pentru Financial Times ca banca va fi mult mai precauta in politicile de creditare, in lumina evolutiilor economice din Europa Centrala si de Est, estimand o reducere “substantiala” a ritmului creditarii in regiune in favoarea unei concentrari pe calitatea portofoliului. Acum, la Viena, Treichl a apreciat insa ca tarile esteuropene din UE vor reactiona mai bine la criza si decat tarile occidentale, si decat vecinii din fostul spatiu sovietic.
Erste este lider pe piata bancara din Cehia, Slovacia si Romania. In ceea ce priveste Raiffeisen International, grupul anunta la jumatatea lui septembrie o reducere a valorii contabile a activelor cu 252 de milioane de euro de pe urma falimentului Lehman Brothers. La sfarsitul lui noiembrie, grupul Raiffeisen Zentralbank raporta pentru primele noua luni o scadere cu 32% a profitului net, in principal ca urmare a pierderilor legate de falimentul Lehman, urmand ca situatia expunerii fata de bancile islandeze sa se reflecte in rezultatele pentru ultimul trimestru al anului. Revenind la Romania, bancherii austrieci au tinut sa atraga atentia ca este nevoie insa si de alte masuri din partea statului, care sa le completeze pe cele destinate sistemului bancar.
Din seria politicilor “cheie”, Herbert Stepic mentioneaza o ajustare a excesului de cerere, pentru a asigura o reducere a deficitului de cont curent, principala vulnerabilitate a economiei romanesti in ochii investitorilor straini. O ajustare cu 4% a deficitului de contului curent (in prezent de circa 14% din PIB) ar “indulci” modul in care investitorii straini vor decide in privinta finantarilor externe pentru Romania, aprecia Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, in cadrul unei conferinte de saptamana trecuta. O astfel de ajustare ar echivala cu o reducere a consumului cu 5-6 miliarde de euro, potrivit calculelor lui Croitoru. Intr-un scenariu pesimist, o reducere a deficitului cu doar 2,5% din PIB nu va fi suficienta pentru a transmite un mesaj de incredere investitorilor, ceea ce ar deteriora pe mai departe pozitia externa a Romaniei.
Reducerea consumului este o masura necesara si in viziunea lui Ionut Dumitru, numai ca ajustarea deficitului trebuie facuta cu grija, pentru a nu afecta investitiile, ci numai consumul. Pentru moment, apreciaza el, “vedem o ajustare mai rapida a investitiilor si ceva mai lenta a consumului”, in conditiile in care consumul a crescut in trimestrul al treilea cu 16%. In Romania, problema este cu totul alta decat in SUA sau in alte tari europene, explica economistul-sef al Raiffeisen Romania, astfel ca “nici nu incape vorba de masuri de stimulare a consumului”, similare celor pe care le-au adoptat alte state europene. Altfel spus, reducerea unor taxe si impozite pentru a incuraja consumul (principalul resort al cresterii economice in ultimii ani) “nici nu incape in discutie”, considera Dumitru.
Pentru a sustine cresterea economica in aceste conditii dificile, o parghie esentiala pot fi fondurile europene, in special cele pentru dezvoltarea infrastructurii. “Ar fi o crima sa nu reusim anul viitor sa atragem fondurile europene”, subliniaza Ionut Dumitru – mai ales ca toate partidele ce vor participa la guvernare au anuntat ca au in plan investitii masive in infrastructura. O folosire inteligenta a fondurilor europene ar putea ajuta Romania sa se detaseze din plutonul economiilor amenintate de recesiune. Mai ales ca, atrage atentia Herbert Stepic, cel putin in cazul economiilor central si est-europene exista o atitudine greu de combatut a investitorilor straini, de a privi intreaga regiune ca un tot unitar “foarte riscant”. “Cred ca este o greseala”, spune bancherul austriac – “asa cum era in urma cu cativa ani faptul ca se scriau numai lucruri bune despre aceasta regiune.”
"Suntem increzatori ca solutiile potrivite vor fi gasite si puse in aplicare. Suntem de parere ca totul poate fi adus la situatia de dinainte de criza. Dar cu cat vom astepta mai mult, cu atat ne va costa mai mult", a afirmat Blanchard pentru cotidianul german Handelsblatt, preluat de Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe parcursul sedintelor de tranzactionare din ultimele zile marile burse ale lumii au pierdut peste 20% din capitalizare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Riscurile crizei afecteaza economia mondiala, desi atat pietele dezvoltare, cat si cele emergente, au aratat semne de rezistenta, a afirmat Strauss-Kahn. "Este o criza financiara foarte serioasa. Trebuie sa anticipam faptul ca si alte institutii financiare se vor confruntt cu probleme saptamanile sau lunile viitoare ", a declarat oficialul FMI.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
Fondul Monetar International a estimat costurile crizei americane la circa 800 de miliarde de dolari, pierderi raspandite pe toate continentele. Printre cei care au tras semnale de alarma privind fragilitatea de care da dovada mediul financiar din SUA se numara Alan Greenspan, fost presedinte al Bancii centrale americane (Fed), si Henry Paulson, secretar al Trezoreriei SUA.
Amanunte pe www.gandul.info